Old/New Testament

Ameninţări împotriva lui Iuda şi Ierusalimului

1 Cuvântul Domnului care a fost spus lui Ţefania, fiul lui Cuşi, fiul lui Ghedalia, fiul lui Amaria, fiul lui Ezechia, pe vremea lui Iosia, fiul lui Amon, împăratul lui Iuda. ² „Voi nimici totul de pe faţa pământului, zice Domnul. ³ Voi^(A) nimici oamenii şi vitele, păsările cerului şi peştii mării, pietrele de poticnire^(B) şi pe cei răi împreună cu ele; voi nimici cu desăvârşire pe oameni de pe faţa pământului, zice Domnul. ⁴ Îmi voi întinde mâna împotriva lui Iuda şi împotriva tuturor locuitorilor Ierusalimului; voi nimici cu desăvârşire din locul acesta rămăşiţele lui^(C) Baal, numele slujitorilor săi^(D) şi preoţii împreună cu ei, ⁵ pe cei ce se închină^(E) pe acoperişuri înaintea oştirii cerurilor, pe cei ce se închină^(F) jurând^(G) pe Domnul, dar care jură şi pe împăratul lor Malcam^(H), ⁶ pe cei ce^(I) s-au abătut de la Domnul şi pe cei ce nu caută^(J) pe Domnul, nici nu întreabă de El. ⁷ Tăcere^(K) înaintea Domnului Dumnezeu! Căci^(L) ziua Domnului este aproape, căci Domnul^(M) a pregătit jertfa, Şi-a sfinţit oaspeţii. ⁸ În ziua jertfei Domnului, voi pedepsi pe voievozii^(N) şi fiii împăratului şi pe toţi cei ce poartă haine străine. ⁹ În ziua aceea, voi pedepsi şi pe toţi cei ce sar peste prag, pe cei ce umplu de silnicie şi de înşelăciune casa stăpânului lor. ¹⁰ În ziua aceea, zice Domnul, se vor auzi strigăte de jale la Poarta Peştilor^(O), urlete în cealaltă mahala a cetăţii şi un mare prăpăd pe dealuri. ¹¹ Văitaţi-vă locuitori din^(P) Macteş. Căci toţi cei ce fac negoţ sunt nimiciţi, toţi cei încărcaţi cu argint sunt nimiciţi cu desăvârşire. ¹² În vremea aceea, voi scormoni Ierusalimul cu felinare şi voi pedepsi pe toţi oamenii care se bizuie pe drojdiile^(Q) lor şi zic^(R) în inima lor: ‘Domnul nu va face nici bine, nici rău!’ ¹³ Averile lor vor fi de jaf şi casele lor vor fi pustiite; vor zidi case, şi nu^(S) le vor locui, vor sădi vii, şi nu vor bea vin^(T) din ele. ¹⁴ Ziua cea mare a Domnului este aproape^(U), este aproape şi vine în grabă mare! Da, este aproape ziua cea amarnică a Domnului, şi viteazul ţipă cu amar. ¹⁵ Ziua^(V) aceea este o zi de mânie, o zi de necaz şi de groază, o zi de pustiire şi nimicire, o zi de întuneric şi negură, o zi de nori şi de întunecime, ¹⁶ o zi în care vor răsuna trâmbiţa^(W) şi strigătele de război împotriva cetăţilor întărite şi a turnurilor înalte. ¹⁷ Atunci voi pune pe oameni la strâmtoare şi vor bâjbâi ca nişte orbi^(X), pentru că au păcătuit împotriva Domnului; de aceea le voi vărsa sângele^(Y) ca praful şi carnea ca gunoiul^(Z)! ¹⁸ Nici argintul^(AA), nici aurul lor nu va putea să-i izbăvească în ziua mâniei Domnului, ci toată ţara va fi mistuită^(AB) de focul geloziei Lui, căci va nimici deodată pe toţi^(AC) locuitorii ţării.

Ameninţări împotriva popoarelor străine

2 „Veniţi-vă^(AD) în fire şi cercetaţi-vă, neam fără ruşine, ² până nu se împlineşte hotărârea – ca pleava^(AE) trece vremea –, până nu vine peste voi mânia aprinsă^(AF) a Domnului, până nu vine peste voi ziua mâniei Domnului! ³ Căutaţi^(AG) pe Domnul, toţi cei smeriţi^(AH) din ţară, care împliniţi poruncile Lui! Căutaţi dreptatea, căutaţi smerenia! Poate că^(AI) veţi fi cruţaţi în ziua mâniei Domnului. ⁴ Căci Gaza^(AJ) va fi părăsită, Ascalonul va fi pustiit, poporul din Asdod va fi izgonit ziua nămiaza^(AK) mare şi Ecronul va fi smuls din rădăcini. ⁵ Vai de locuitorii de pe malurile mării^(AL), vai de neamul cheretiţilor! Aşa a vorbit Domnul împotriva ta, Canaane^(AM), ţara filistenilor: ‘Te voi nimici şi nu vei mai avea locuitori! ⁶ Malurile mării vor ajunge izlazuri de păşunat, locuinţe pentru păstori şi târle^(AN) de oi. ⁷ Malurile acestea vor fi pentru rămăşiţele^(AO) casei lui Iuda; acolo vor paşte; se vor odihni seara în casele Ascalonului, căci Domnul, Dumnezeul lor, nu-i va uita^(AP) şi va aduce înapoi^(AQ) pe prinşii lor de război.’ ⁸ Am auzit^(AR) ocările Moabului şi batjocurile^(AS) copiilor lui Amon, când defăimau pe poporul Meu şi se ridicau^(AT) cu trufie împotriva hotarelor lor. ⁹ De aceea, pe viaţa Mea, zice Domnul oştirilor, Dumnezeul lui Israel, că Moabul^(AU) va fi ca Sodoma şi copiii lui Amon^(AV), ca Gomora: un loc acoperit^(AW) cu mărăcini, o groapă de sare, un pustiu veşnic; rămăşiţa^(AX) poporului Meu îi va jefui, rămăşiţa neamului Meu îi va stăpâni. ¹⁰ Lucrul acesta li se va întâmpla pentru mândria^(AY) lor, pentru că au batjocorit şi au fost semeţi cu poporul Domnului oştirilor. ¹¹ Domnul va fi grozav împotriva lor, căci va nimici pe toţi dumnezeii pământului, şi fiecare se va închina^(AZ) înaintea Lui în ţara lui, în toate ostroavele^(BA) neamurilor. ¹² Chiar şi voi, etiopienilor^(BB), veţi fi străpunşi cu sabia^(BC) Mea. ¹³ El Îşi va întinde mâna şi spre miazănoapte, va nimici Asiria^(BD) şi va preface Ninive într-o pustietate, într-un pământ fără apă ca pustia. ¹⁴ În mijlocul cetăţii se vor culca^(BE) turme de vite^(BF) de tot felul; pelicanul^(BG) şi ariciul vor rămâne noaptea pe acoperişurile stâlpilor ei. La ferestre se vor auzi ţipetele lor, pustiirea va fi în prag, căci căptuşeala^(BH) de cedru va fi scoasă. ¹⁵ Iată dar cetatea aceea veselă, care stătea^(BI) plină de încredere şi^(BJ) zicea în inima ei: ‘Eu şi niciuna afară de mine!’ Vai! Cum s-a prefăcut în pustiu şi în culcuş de fiare! Toţi cei ce trec pe lângă ea fluieră^(BK) şi arată^(BL) cu mâna!”

Pedeapsa Ierusalimului. Făgăduinţe

3 „Vai de cetatea îndărătnică şi spurcată, vai de cetatea plină de asuprire! ² Ea n-ascultă^(BM) de niciun glas, nu^(BN) ţine seama de mustrare, nu se încrede în Domnul, nu se apropie de Dumnezeul său. ³ Căpeteniile^(BO) ei în mijlocul ei sunt nişte lei care răcnesc; judecătorii ei sunt nişte lupi de seară^(BP), care nu mai lasă niciun os până dimineaţa. ⁴ Prorocii ei sunt uşuratici^(BQ) şi înşelători; preoţii ei pângăresc lucrurile sfinte, calcă^(BR) Legea. ⁵ Domnul^(BS) este fără prihană în mijlocul^(BT) ei. El nu face nicio nelegiuire; în fiecare dimineaţă, El Îşi scoate la lumină judecăţile, fără să înceteze vreodată, dar cine este nelegiuit^(BU) nu ştie de ruşine! ⁶ Am nimicit neamuri, le-am dărâmat turnurile, le-am pustiit uliţele şi nu mai trece nimeni pe ele! Cetăţile lor sunt pustiite, nu mai au niciun om în ele şi nimeni nu mai locuieşte în ele! ⁷ Ziceam^(BV): ‘Dacă ai voi măcar să te temi de Mine şi să ţii seama de mustrare! Nu ţi-ar fi nimicită locuinţa şi n-ar veni peste tine toate pedepsele cu care te-am ameninţat.’ Dar ei s-au grăbit să-şi^(BW) strice toate faptele. ⁸ De aceea aşteptaţi^(BX) numai, zice Domnul, până în ziua când Mă voi scula la pradă, căci am hotărât să strâng^(BY) neamurile, să adun împărăţiile, ca să-Mi vărs urgia peste ele, toată aprinderea mâniei Mele, căci toată ţara va fi mistuită^(BZ) de focul geloziei Mele. ⁹ Atunci voi da popoarelor buze curate^(CA), ca toţi să cheme Numele Domnului, ca să-I slujească într-un gând. ¹⁰ Dincolo^(CB) de râurile Etiopiei, Îmi vor aduce daruri de mâncare închinătorii mei, obştea Mea cea risipită. ¹¹ În ziua aceea, nu vei mai avea nevoie să roşeşti de toate faptele tale, prin care ai păcătuit împotriva Mea, căci atunci voi scoate din mijlocul tău pe cei trufaşi^(CC) şi nu te vei mai îngâmfa pe muntele Meu cel sfânt! ¹² Voi lăsa în mijlocul tău un popor^(CD) smerit şi mic, care se va încrede în Numele Domnului. ¹³ Rămăşiţele^(CE) lui Israel nu^(CF) vor mai săvârşi nelegiuire, nu vor mai spune minciuni^(CG) şi nici în gura lor nu se va mai găsi o limbă înşelătoare. Ci vor paşte^(CH) şi se vor odihni şi nimeni nu-i va tulbura. ¹⁴ Strigă^(CI) de bucurie, fiica Sionului! Strigă de veselie, Israele! Bucură-te şi saltă de veselie din toată inima ta, fiica Ierusalimului! ¹⁵ Domnul a abătut de la tine pedepsele tale, a îndepărtat pe vrăjmaşul tău; Domnul, Împăratul^(CJ) lui Israel, este în^(CK) mijlocul tău; nu trebuie să te mai temi de nicio nenorocire! ¹⁶ În ziua aceea, se va zice^(CL) Ierusalimului: ‘Nu te teme de nimic! Sioane, să nu-ţi^(CM) slăbească mâinile! ¹⁷ Domnul, Dumnezeul tău, este în mijlocul tău^(CN), ca un viteaz care poate ajuta; Se va bucura^(CO) de tine cu mare bucurie, va tăcea în dragostea Lui şi nu va mai putea de veselie pentru tine.’ ¹⁸ Voi strânge pe cei întristaţi^(CP) care sunt departe de adunarea sfântă, pe cei ieşiţi din sânul tău, asupra cărora acum apasă ocara. ¹⁹ Iată, în vremea aceea, voi lucra împotriva tuturor asupritorilor tăi; voi izbăvi pe cei şchiopi^(CQ) şi voi strânge pe cei ce au fost izgoniţi şi îi voi face o pricină de laudă şi de slavă în toate ţările unde sunt de ocară acum. ²⁰ În vremea aceea, vă voi aduce^(CR) înapoi; în vremea aceea, vă voi strânge, căci vă voi face o pricină de slavă şi de laudă între toate popoarele pământului, când voi aduce înapoi pe prinşii voştri de război sub ochii voştri, zice Domnul.”

16 Şi am auzit un glas tare, care venea din Templu şi care zicea celor^(A) şapte îngeri: „Duceţi-vă şi vărsaţi pe pământ cele şapte potire ale mâniei^(B) lui Dumnezeu!” ² Cel dintâi s-a dus şi a vărsat potirul lui pe^(C) pământ. Şi o rană rea şi dureroasă a lovit^(D) pe oamenii care^(E) aveau semnul fiarei şi care^(F) se închinau icoanei ei. ³ Al doilea a vărsat potirul lui în^(G) mare. Şi marea s-a^(H) făcut sânge, ca sângele unui om mort. Şi^(I) a murit orice făptură vie, chiar şi tot ce era în mare. ⁴ Al treilea a vărsat potirul lui în^(J) râuri şi în izvoarele apelor. Şi apele s-au^(K) făcut sânge. ⁵ Şi am auzit pe îngerul apelor zicând: „Drept^(L) eşti Tu, Doamne, care^(M) eşti şi care erai! Tu eşti Sfânt, pentru că ai judecat în felul acesta. ⁶ Fiindcă aceştia au^(N) vărsat sângele sfinţilor^(O) şi al prorocilor, le-ai dat şi Tu să bea sânge^(P). Şi sunt vrednici.” ⁷ Şi am auzit altarul zicând: „Da, Doamne^(Q) Dumnezeule, Atotputernice, adevărate^(R) şi drepte sunt judecăţile Tale!” ⁸ Al patrulea a vărsat potirul lui peste^(S) soare. Şi^(T) soarelui i s-a dat să dogorească pe oameni cu focul lui. ⁹ Şi oamenii au fost dogoriţi de o arşiţă mare şi au^(U) hulit Numele Dumnezeului care are stăpânire peste aceste urgii şi^(V) nu s-au pocăit ca să-I^(W) dea slavă. ¹⁰ Al cincilea a vărsat potirul lui peste^(X) scaunul de domnie al fiarei. Şi^(Y) împărăţia fiarei a fost acoperită de întuneric. Oamenii îşi^(Z) muşcau limbile de durere. ¹¹ Şi au^(AA) hulit pe Dumnezeul cerului din pricina durerilor lor şi din pricina rănilor^(AB) lor rele şi^(AC) nu s-au pocăit de faptele lor. ¹² Al şaselea a vărsat potirul lui peste^(AD) râul cel mare, Eufrat. Şi^(AE) apa lui a secat, ca^(AF) să fie pregătită calea împăraţilor care au să vină din Răsărit. ¹³ Apoi am văzut ieşind din gura balaurului^(AG) şi din gura fiarei şi din gura prorocului mincinos^(AH) trei duhuri necurate^(AI), care semănau cu nişte broaşte. ¹⁴ Acestea sunt^(AJ) duhuri de draci, care fac^(AK) semne nemaipomenite şi care se duc la împăraţii pământului întreg^(AL), ca să-i strângă pentru războiul^(AM) zilei celei mari a Dumnezeului Celui Atotputernic. ¹⁵ „Iată^(AN), Eu vin ca un hoţ. Ferice de cel ce veghează şi îşi păzeşte hainele, ca^(AO) să nu umble gol şi să i se vadă ruşinea!” ¹⁶ Duhurile^(AP) cele rele i-au strâns în locul care pe evreieşte se cheamă Armaghedon. ¹⁷ Al şaptelea a vărsat potirul lui în văzduh. Şi din Templu, din scaunul de domnie, a ieşit un glas tare, care zicea: „S-a^(AQ) isprăvit!” ¹⁸ Şi au urmat^(AR) fulgere, glasuri, tunete şi s-a^(AS) făcut un mare cutremur de pământ, aşa de tare cum^(AT), de când este omul pe pământ, n-a fost un cutremur aşa de mare. ¹⁹ Cetatea^(AU) cea mare a fost împărţită în trei părţi şi cetăţile neamurilor s-au prăbuşit. Şi Dumnezeu Şi-a^(AV) adus aminte de Babilonul cel mare, ca să-i^(AW) dea potirul de vin al furiei mâniei Lui. ²⁰ Toate^(AX) ostroavele au fugit şi munţii nu s-au mai găsit. ²¹ O^(AY) grindină mare, ale cărei boabe cântăreau aproape un talant, a căzut din cer peste oameni. Şi oamenii^(AZ) au hulit pe Dumnezeu din pricina urgiei^(BA) grindinei, pentru că această urgie era foarte mare.