M’Cheyne Bible Reading Plan
Domnia lui Iehoşafat peste Iuda
17 În locul lui Asa a domnit fiul său Iehoşafat. El s-a întărit împotriva lui Israel. 2 A pus trupe în toate cetăţile fortificate ale lui Iuda şi a plasat garnizoane atât în Iuda, cât şi în cetăţile lui Efraim, care fuseseră cucerite de tatăl său, Asa. 3 Domnul a fost cu Iehoşafat, căci el a umblat în cele dintâi căi ale strămoşului său David şi nu a căutat pe baali[a], 4 ci L-a căutat pe Dumnezeul strămoşului său şi a urmat poruncile Lui, fără să săvârşească faptele lui Israel. 5 Domnul a întărit regatul sub conducerea lui. Toţi cei din Iuda îi aduceau daruri lui Iehoşafat şi el a avut parte de multă bogăţie şi slavă. 6 Inima lui a fost plină de râvnă pentru căile Domnului, îndepărtând din Iuda chiar şi înălţimile şi aşerele.
7 În al treilea an al domniei sale, Iehoşafat i-a trimis în cetăţile lui Iuda pe Ben-Hail, pe Obadia, pe Zaharia, pe Netanel şi pe Micaia, căpeteniile sale, ca să înveţe poporul. 8 Împreună cu ei erau următorii leviţi: Şemaia, Netania, Zebadia, Asael, Şemiramot, Ionatan, Adonia, Tobia şi Tob-Adonia, precum şi preoţii Elişama şi Iehoram. 9 Ei au învăţat pe cei din Iuda din Cartea Legii Domnului, pe care o aveau cu ei. Au străbătut toate cetăţile lui Iuda şi au învăţat poporul. 10 Groaza Domnului a venit peste toate regatele ţărilor din jurul lui Iuda, astfel că ele nu s-au războit cu Iehoşafat. 11 Nişte filisteni i-au adus lui Iehoşafat daruri şi un tribut în argint, iar nişte arabi i-au adus turme: şapte mii şapte sute de berbeci şi şapte mii şapte sute de ţapi.
12 Iehoşafat a ajuns pe culmea cea mai înaltă a măririi. El a zidit în Iuda fortăreţe şi cetăţi pentru provizii. 13 Avea multe proprietăţi în cetăţile lui Iuda. La Ierusalim avea ostaşi, luptători viteji. 14 Iată numărul lor, potrivit familiilor lor: din Iuda, căpetenii peste mii erau următorii: căpetenia Adna, însoţit de trei sute de mii[b] de războinici viteji; 15 alături de el era căpetenia Iohanan, însoţit de două sute optzeci de mii de oameni, 16 şi Amasia, fiul lui Zicri, un voluntar în slujba Domnului, însoţit de două sute de mii de războinici viteji; 17 din Beniamin erau următorii: Eliada, un războinic viteaz, însoţit de două sute de mii de oameni înarmaţi cu arcuri şi scuturi; 18 alături de el era Iehozabad, însoţit de o sută optzeci de mii de oameni înarmaţi pentru război. 19 Aceştia erau cei aflaţi în slujba regelui, în afară de cei puşi de rege în cetăţile fortificate de pe tot cuprinsul lui Iuda.
Cele şapte sigilii
6 Am văzut când Mielul a rupt primul dintre cele şapte sigilii şi am auzit-o pe una dintre cele patru fiinţe vii spunând cu glas ca de tunet: „Vino!“ 2 M-am uitat şi iată că era un cal alb, iar cel care-l călărea avea un arc. I-a fost dată o coroană şi, ca un cuceritor, a pornit să cucerească.
3 Când Mielul a rupt al doilea sigiliu, am auzit-o pe cea de-a doua fiinţă vie spunând: „Vino!“ 4 Şi a pornit un alt cal, unul roşu, iar celui ce-l călărea i s-a dat voie să ia pacea de pe pământ, aşa încât oamenii să se înjunghie unii pe alţii; şi i-a fost dată o sabie mare.
5 Când Mielul a rupt al treilea sigiliu, am auzit-o pe cea de-a treia fiinţă vie spunând: „Vino!“ M-am uitat şi iată că era un cal negru, iar cel care-l călărea avea în mână o balanţă. 6 Am auzit între cele patru fiinţe vii ceva ca un glas spunând: „Un choinix[a] de grâu pentru un denar[b]! Trei choinicşi de orz pentru un denar! Dar să nu strici măslinii şi viile!“
7 Când Mielul a rupt al patrulea sigiliu, am auzit glasul celei de-a patra fiinţe vii spunând: „Vino!“ 8 M-am uitat şi iată că era un cal verde pal, iar numele celui ce-l călărea era Moartea. Împreună cu el, urmându-l, era Locuinţa Morţilor[c]. Le-a fost dată autoritate peste a patra parte a pământului, ca să omoare cu sabia, cu foametea, cu molima şi prin fiarele sălbatice de pe pământ.
9 Când Mielul a rupt al cincilea sigiliu, am văzut sub altar sufletele celor ce fuseseră ucişi[d] din pricina Cuvântului lui Dumnezeu şi din pricina mărturiei pe care o avuseseră. 10 Ei au strigat cu glas puternic: „Stăpâne peste toate, Tu Care eşti sfânt şi adevărat, cât mai este până când îi vei judeca pe locuitorii pământului şi vei răzbuna sângele nostru?“ 11 Fiecăruia i s-a dat câte o robă albă şi li s-a spus să se mai odihnească încă puţină vreme, până când numărul confraţilor[e] şi al fraţilor lor, care urmează să fie ucişi ca şi ei, va fi completat.
12 Am văzut când Mielul a rupt al şaselea sigiliu; şi a fost un mare cutremur. Soarele a devenit negru, ca pânza de sac făcută din păr, luna întreagă a devenit ca sângele, 13 iar stelele cerului au căzut pe pământ ca smochinele târzii care sunt azvârlite din pom, când acesta este scuturat de un vânt puternic. 14 Cerul a fost strâns ca un sul ce este înfăşurat, iar fiecare munte şi insulă au fost mişcate din locurile lor. 15 Regii pământului, oamenii de seamă, comandanţii, cei bogaţi, cei puternici, orice sclav şi orice om liber s-au ascuns în peşteri şi printre stâncile munţilor. 16 Ei ziceau munţilor şi stâncilor: „Cădeţi peste noi şi ascundeţi-ne de faţa Celui Ce şade pe tron şi de mânia Mielului, 17 pentru că a venit ziua cea mare a mâniei Lor şi cine poate sta în picioare?!“
A treia viziune: omul cu funia de măsurat
2 Apoi mi-am ridicat ochii, m-am uitat şi am văzut un om care avea în mână o funie de măsurat. 2 L-am întrebat:
– Unde te duci?
El mi-a răspuns:
– Să măsor Ierusalimul, ca să văd ce lăţime şi ce lungime are.
3 Atunci îngerul care vorbea cu mine s-a îndepărtat, iar un alt înger a venit să-l întâlnească. 4 Acesta i-a zis: «Aleargă la tânărul acesta şi spune-i că Ierusalimul va fi locuit ca o cetate fără ziduri, din pricina mulţimii oamenilor şi a animalelor din mijlocul lui. 5 Eu Însumi voi fi un zid de foc împrejurul lui, zice Domnul, şi voi fi slava din mijlocul lui.»
6 «Repede! Repede! Fugiţi din ţara din nord, zice Domnul. Căci v-am împrăştiat ca pe cele patru vânturi ale cerurilor, zice Domnul.»
7 «Repede! Scapă, Sioane, tu, care locuieşti la fiica Babilonului! 8 Căci aşa vorbeşte Domnul Oştirilor: ‘După slavă[a] M-a trimis El la neamurile care v-au jefuit, căci cel ce se atinge de voi, se atinge de lumina ochilor Lui! 9 Prin urmare, iată, Îmi[b] ridic mâna împotriva lor şi vor deveni pradă pentru înşişi sclavii lor! Şi veţi şti astfel că Domnul Oştirilor M-a trimis!’»
10 «Strigă de bucurie şi veseleşte-te, fiică a Sionului, căci iată că Eu vin şi voi locui în mijlocul tău, zice Domnul. 11 Multe neamuri se vor alătura Domnului în ziua aceea şi vor fi poporul Meu. Eu voi locui în mijlocul tău şi astfel vei şti că Domnul Oştirilor M-a trimis la tine. 12 Domnul va lua în stăpânire pe Iuda, ca partea Lui de moştenire din ţinutul sfânt, şi va alege iarăşi Ierusalimul! 13 Orice făptură să tacă înaintea Domnului, căci El S-a ridicat din locuinţa Lui cea sfântă!»
Isus vindecă un infirm la bazinul Betesda
5 După aceea, a avut loc o sărbătoare a iudeilor[a] şi Isus S-a dus la Ierusalim. 2 În Ierusalim, lângă Poarta Oilor, este un bazin numit în evreieşte[b] „Betesda“[c], care are cinci porticuri. 3 În acestea zăceau o mulţime de bolnavi, orbi, ologi şi paralizaţi, (care aşteptau mişcarea apei. 4 Căci un înger al Domnului cobora din când în când în bazin şi tulbura apa. Şi primul care păşea în el, după tulburarea apei, era făcut sănătos, orice boală ar fi avut.)[d] 5 Se afla acolo un om care era infirm de treizeci şi opt de ani. 6 Isus l-a văzut zăcând şi, ştiind că este infirm de multă vreme, l-a întrebat:
– Vrei să te faci bine?
7 Bolnavul I-a răspuns:
– Domnule, nu am pe nimeni care să mă arunce în bazin atunci când este tulburată apa şi, până mă duc eu, coboară altul înaintea mea!
8 Isus i-a zis:
– Ridică-te, ia-ţi targa şi umblă!
9 Dintr-odată omul s-a făcut bine, şi-a luat targa şi a început să umble.
Ziua aceea era o zi de Sabat. 10 Prin urmare, iudeii îi ziceau celui ce fusese vindecat:
– Este zi de Sabat! Nu ţi se dă voie să-ţi iei targa!
11 Însă el le-a răspuns:
– Cel Ce m-a făcut bine mi-a zis: „Ia-ţi targa şi umblă!“
12 Ei l-au întrebat:
– Cine este Omul Care ţi-a zis: „Ia-ţi targa şi umblă!“?
13 Dar cel vindecat nu ştia cine este, pentru că Isus dispăruse din mulţimea care era în locul acela. 14 După aceea, Isus l-a găsit în Templu şi i-a zis: „Iată că te-ai făcut bine! Să nu mai păcătuieşti, ca să nu ţi se întâmple ceva şi mai rău!“ 15 Omul a plecat şi le-a spus iudeilor[e] că Isus este Cel Care l-a făcut bine.
Lucrarea Fiului
16 De aceea iudeii Îl persecutau pe Isus, fiindcă făcea aceste lucruri în ziua de Sabat. 17 Însă Isus le-a zis: „Tatăl Meu lucrează până acum, iar Eu, de asemenea, lucrez!“ 18 Tocmai de aceea iudeii căutau şi mai mult să-L omoare, fiindcă nu numai că dezlega Sabatul, ci şi vorbea despre Dumnezeu ca despre Tatăl Său, făcându-Se astfel egal cu Dumnezeu.[f]
19 Prin urmare, Isus le-a mai zis: „Adevărat, adevărat vă spun că Fiul nu poate face nimic de la Sine, ci doar ceea ce-L vede pe Tatăl făcând. Ceea ce face Tatăl, face şi Fiul întocmai. 20 Căci Tatăl Îl iubeşte pe Fiul şi-I arată tot ce face El; şi Îi va arăta lucrări mai mari decât acestea, pentru ca voi să vă minunaţi. 21 Într-adevăr, aşa cum Tatăl învie morţii şi le dă viaţă, tot aşa şi Fiul dă viaţă oricui doreşte El! 22 Căci Tatăl nu judecă pe nimeni, ci toată judecata I-a dat-o Fiului, 23 pentru ca toţi să-L onoreze pe Fiul aşa cum Îl onorează pe Tatăl. Cel ce nu-L onorează pe Fiul nu-L onorează nici pe Tatăl, Care L-a trimis.
24 Adevărat, adevărat vă spun că cine ascultă Cuvântul Meu şi crede în Cel Ce M-a trimis are viaţă veşnică şi nu vine la judecată, ci a trecut de la moarte la viaţă. 25 Adevărat, adevărat vă spun că vine ceasul, şi acum a şi venit, când cei morţi vor auzi glasul Fiului lui Dumnezeu şi cei ce ascultă vor trăi. 26 Căci aşa cum Tatăl are viaţa în Sine Însuşi, tot aşa I-a dat şi Fiului să aibă viaţa în Sine Însuşi 27 şi I-a dat autoritate să facă judecată, pentru că este Fiul Omului. 28 Nu vă miraţi de acest lucru, pentru că vine ceasul când toţi cei din morminte vor auzi glasul Lui 29 şi vor ieşi afară – cei ce au făcut binele vor învia pentru viaţă, iar cei ce au înfăptuit răul vor învia pentru judecată.
30 Eu nu pot face nimic de la Mine; Eu judec după cum aud, şi judecata Mea este dreaptă, pentru că nu caut să fac voia Mea, ci voia Celui Ce M-a trimis.
Mărturia despre Fiul
31 Dacă Eu depun mărturie despre Mine Însumi, atunci mărturia Mea nu este adevărată. 32 Este un Altul Care depune mărturie despre Mine şi ştiu că mărturia pe care o depune El despre Mine este adevărată. 33 Voi aţi trimis la Ioan, şi el a depus mărturie pentru adevăr. 34 Nu că Eu aş avea nevoie de mărturia unui om, ci spun aceasta pentru ca voi să fiţi mântuiţi. 35 El era lampa aprinsă şi strălucitoare şi voi aţi vrut să vă veseliţi pentru un ceas la lumina lui. 36 Eu însă am o mărturie mai mare decât cea a lui Ioan. Căci lucrările pe care Mi le-a dat Tatăl să le împlinesc, tocmai lucrările acestea, pe care Eu le fac, depun mărturie despre Mine că Tatăl M-a trimis. 37 Şi Tatăl, Care M-a trimis, a depus El Însuşi mărturie despre Mine. Voi nu I-aţi auzit niciodată glasul şi nici nu I-aţi văzut înfăţişarea, 38 iar Cuvântul Lui nu rămâne în voi, pentru că nu credeţi în Acela pe Care L-a trimis El. 39 Voi cercetaţi Scripturile deoarece credeţi că în ele aveţi viaţă veşnică, dar tocmai[g] acestea sunt cele care depun mărturie despre Mine! 40 Şi totuşi nu vreţi să veniţi la Mine ca să aveţi viaţă!
41 Eu nu caut[h] slavă de la oameni, 42 dar vă ştiu: nu aveţi în voi dragoste de Dumnezeu[i]. 43 Eu am venit în Numele Tatălui Meu şi nu Mă primiţi; dacă însă vine altul, în numele lui însuşi, pe acela îl veţi primi. 44 Cum puteţi crede voi, care căutaţi[j] slavă unii de la alţii şi nu căutaţi slava care vine de la singurul Dumnezeu?! 45 Să nu credeţi că Eu vă voi acuza înaintea Tatălui! Acuzatorul vostru este Moise, cel în care v-aţi pus nădejdea. 46 Căci dacă l-aţi crede pe Moise, M-aţi crede şi pe Mine, pentru că el a scris despre Mine. 47 Dar dacă nu credeţi scrierile lui, cum veţi crede cuvintele Mele?!“
Nouă Traducere În Limba Română (Holy Bible, New Romanian Translation) Copyright © 2006 by Biblica, Inc.® Used by permission. All rights reserved worldwide.