Beginning
Nu Templul oferă refugiul
7 Iată cuvântul spus lui Ieremia din partea Domnului: 2 „Stai la poarta Casei Domnului şi vesteşte acolo următorul mesaj: «Ascultaţi Cuvântul Domnului toţi locuitorii lui Iuda, care intraţi pe aceste porţi ca să vă închinaţi Domnului. 3 Aşa vorbeşte Domnul Oştirilor, Dumnezeul lui Israel: ‘Îndreptaţi-vă căile şi faptele şi vă voi lăsa să locuiţi în acest loc. 4 Nu vă încredeţi în cuvinte înşelătoare, spunând: ‘Acesta este Templul Domnului, Templul Domnului, Templul Domnului!’ 5 Numai dacă vă îndreptaţi căile şi faptele şi dacă vă veţi face dreptate unul altuia, 6 dacă nu veţi asupri pe străin, pe orfan şi pe văduvă, dacă nu veţi vărsa sânge nevinovat în locul acesta, dacă nu veţi merge după alţi dumnezei, spre nenorocirea voastră, 7 numai atunci vă voi lăsa să locuiţi în locul acesta, în ţara pe care am dat-o strămoşilor voştri din veşnicie în veşnicie. 8 Totuşi voi vă încredeţi în cuvinte înşelătoare care nu vă aduc nici un câştig.
9 Furaţi şi ucideţi, comiteţi adulter şi juraţi strâmb, ardeţi tămâie lui Baal şi mergeţi după alţi dumnezei, pe care nu-i cunoaşteţi, 10 iar apoi veniţi şi staţi înaintea Mea, în Casa aceasta, peste care este chemat Numele Meu şi ziceţi: ‘Suntem izbăviţi.’ Dar izbăviţi pentru a săvârşi iarăşi aceste urâciuni? 11 A devenit Casa aceasta, peste care este chemat Numele Meu, o peşteră de tâlhari în ochii voştri? Eu Însumi am văzut lucrul acesta, zice Domnul.
12 Duceţi-vă la locul Meu din Şilo, unde pusesem odinioară să locuiască Numele Meu şi priviţi ce i-am făcut din cauza răutăţii poporului Meu, Israel. 13 Şi acum, fiindcă aţi săvârşit toate aceste lucruri, zice Domnul, fiindcă v-am vorbit de la răsăritul soarelui iarăşi şi iarăşi şi nu aţi ascultat, fiindcă v-am chemat şi n-aţi răspuns, 14 voi face Casei care poartă Numele Meu, în care voi vă încredeţi, şi locului pe care l-am dat strămoşilor voştri, aşa cum am făcut şi lui Şilo. 15 Vă voi arunca din prezenţa Mea, cum i-am aruncat pe fraţii voştri, pe toată seminţia lui Efraim.’»
16 Tu însă nu mijloci în favoarea acestui popor, nu înălţa nici cereri, nici rugăciuni în favoarea lor şi nu stărui, căci nu te voi asculta. 17 Nu vezi ce fac ei în cetăţile lui Iuda şi pe străzile Ierusalimului? 18 Copiii strâng lemne, taţii aprind focul, femeile frământă aluatul ca să facă turte împărătesei cerului[a]. Ei toarnă jertfe de băutură altor dumnezei ca să Mă mânie. 19 Dar oare pe Mine Mă provoacă? zice Domnul. Nu îşi fac ei rău mai degrabă lor înşişi şi spre ruşinea lor?
20 De aceea, aşa vorbeşte Stăpânul Domn: «Iată, mânia şi furia Mea se vor revărsa peste locul acesta, peste oameni şi peste animale, peste copacii din câmpie şi peste roadele pământului. El va arde şi nu va putea fi stins.»“
21 „Aşa vorbeşte Domnul Oştirilor, Dumnezeul lui Israel: «Haideţi, adăugaţi arderile voastre de tot la jertfele voastre şi mâncaţi carnea! 22 Eu însă n-am vorbit şi nu le-am dat nici o poruncă strămoşilor voştri cu privire la arderi de tot şi jertfe, în ziua când i-am scos din ţara Egiptului, 23 ci iată porunca pe care le-am dat-o: ‘Ascultaţi de glasul Meu şi astfel Eu vă voi fi Dumnezeu, iar voi veţi fi poporul Meu. Să umblaţi în toate căile pe care vi le poruncesc, ca să vă fie bine.’ 24 Dar ei n-au ascultat şi nici n-au luat aminte, ci au urmat sfaturile şi pornirile inimii lor rele şi au mers înapoi, nu înainte. 25 Din ziua când strămoşii voştri au ieşit din ţara Egiptului şi până astăzi, zi după zi, iarăşi şi iarăşi, vi i-am trimis pe slujitorii Mei, profeţii. 26 Dar voi nu M-aţi ascultat şi nici nu aţi luat aminte. V-aţi încăpăţânat şi aţi făcut mai rău decât strămoşii voştri.» 27 Când le vei spune toate aceste cuvinte, ei nu te vor asculta; când îi vei striga, ei nu vor răspunde. 28 De aceea, să le spui astfel: «Acesta este poporul care nu ascultă glasul Domnului şi care nu ia aminte la disciplinare. Adevărul a pierit, a fugit din gura lor.»
29 Taie-ţi părul şi aruncă-l. Fă o cântare de jale pe înălţimi, căci Domnul a lepădat şi a părăsit această generaţie, care L-a mâniat. 30 Copiii lui Iuda au făcut ce este rău înaintea Mea, zice Domnul. Şi-au aşezat idolii lor urâcioşi în Casa peste care este chemat Numele Meu şi au pângărit-o. 31 Au zidit locuri înalte la Tofet, în valea Ben-Hinom, ca să-şi ardă în foc fiii şi fiicele, lucru pe care nu l-am poruncit şi care nici nu mi-a trecut prin minte.
32 De aceea, iată, vin zile, zice Domnul, când nu se va mai zice Tofet şi valea Ben-Hinom, ci Valea Măcelului, deoarece vor îngropa morţii la Tofet, din lipsă de loc. 33 Hoiturile poporului acestuia vor fi hrană pentru păsările cerului şi pentru animalele pământului şi nimeni nu le va speria. 34 Voi face să înceteze în cetăţile lui Iuda şi pe străzile Ierusalimului strigătele de bucurie şi de veselie, cântecele mirelui şi ale miresei, căci ţara va deveni un pustiu.
Mustrarea lui Israel
8 În vremea aceea, zice Domnul, osemintele regilor şi ale conducătorilor lui Iuda, osemintele preoţilor şi ale profeţilor şi osemintele locuitorilor Ierusalimului vor fi scoase din mormintele lor, 2 vor fi întinse în faţa soarelui, a lunii şi a întregii oştiri a cerului, a acelora pe care ei i-au iubit, i-au slujit, i-au urmat, i-au căutat şi s-au închinat înaintea lor. Nu vor mai fi adunate, nici îngropate, ci vor fi un gunoi pe faţa pământului. 3 În toate locurile unde îi voi izgoni, toţi cei ce vor supravieţui din acest neam rău vor prefera mai degrabă moartea decât viaţa, zice Domnul Oştirilor.“
Păcat şi pedeapsă
4 „Spune-le că aşa vorbeşte Domnul:
«Cine cade şi nu se mai ridică?
Cine se abate din drum fără să se întoarcă iarăşi?
5 De ce atunci cei din poporul acesta se abat din drum,
iar Ierusalimul stăruie în apostazie?
Ei se întăresc tot mai mult în înşelătorie
şi refuză să se întoarcă?
6 Am ascultat cu atenţie,
dar ei nu rostesc ceea ce este drept.
Nici unuia nu-i pare rău de răul lui
şi nu se întreabă: ‘Ce am făcut?’.
Toţi îşi încep din nou alergarea,
ca un cal care se aruncă în luptă.
7 Până şi barza
îşi cunoaşte timpul ei pe ceruri;
turturica, lăstunul şi cocorul[b]
iau aminte la timpul când trebuie să vină.
Dar poporul Meu
nu cunoaşte porunca Domnului.
8 Cum puteţi spune: ‘Suntem înţelepţi,
căci avem Legea Domnului!’,
când, de fapt, pana mincinoasă a scribilor
a transformat-o într-o minciună?
9 Înţelepţii sunt daţi de ruşine,
sunt îngroziţi şi capturaţi.
De vreme ce au respins Cuvântul Domnului,
ce fel de înţelepciune au ei?
10 De aceea, pe soţiile lor le voi da altor bărbaţi
şi terenurile lor altor proprietari.
Căci, de la cel mai mic până la cel mai mare,
toţi sunt lacomi de câştig;
de la profet până la preot,
toţi înşală.
11 Ei leagă în mod uşuratic
rana fiicei poporului Meu,
zicând: ‘Pace, pace!’,
când nu este pace.
12 Le este lor ruşine de urâciunile pe care le săvârşesc?
Nu, nu le este ruşine deloc;
nici măcar nu ştiu să roşească.
De aceea, vor cădea împreună cu cei ce cad
şi vor fi răsturnaţi, când vor fi pedepsiţi, zice Domnul.
13 Voi face să le înceteze recolta, zice Domnul.
Nu vor mai fi struguri în vie,
nu vor mai fi smochine în smochin,
iar frunzele se vor veşteji.
Ceea ce le-am dat
va fi luat de la ei.[c]»“
14 „De ce mai staţi în aşteptare?
Adunaţi-vă!
Să intrăm în cetăţile fortificate
şi să pierim acolo!
Căci Domnul, Dumnezeul nostru, ne-a condamnat la moarte
şi ne dă să bem ape otrăvite,
pentru că am păcătuit împotriva Lui.
15 Aşteptam pacea,
dar n-a venit nimic bun;
aşteptam un timp de vindecare,
dar iată că vine numai teroare.
16 Gâfâitul cailor duşmanilor
se aude din Dan;
la nechezatul armăsarilor lor
se cutremură toată ţara;
au venit să devoreze ţara
şi tot ce cuprinde ea,
cetatea şi pe cei ce locuiesc în ea.“
17 „Iată, voi trimite printre voi nişte şerpi veninoşi,
nişte vipere care nu pot fi vrăjite
şi care vă vor muşca, zice Domnul.“
18 „Durerea mea nu are leac[d]!
Inima îmi este sleită în mine!
19 Iată, strigătul fiicei poporului meu
răsună dintr-o ţară îndepărtată:
«Nu mai este Domnul în Sion?
Nu mai este Împăratul lui acolo?»“
„De ce M-au provocat la mânie prin chipurile lor cioplite,
prin idolii lor străini ce nu sunt de nici un folos?“
20 „Secerişul a trecut,
vara s-a terminat,
iar noi tot nu suntem izbăviţi.
21 Sunt zdrobit de durerea fiicei poporului meu;
jelesc, iar spaima mă cuprinde.
22 Nu este nici un balsam vindecător în Ghilad?
Nu este nici un doctor acolo?
De ce nu este vindecare
pentru rana fiicei poporului meu?
9 O! de mi-ar fi capul un izvor de ape
şi ochii o fântână de lacrimi!
Aş plânge zi şi noapte
zdrobirea fiicei poporului meu.
2 O, dacă aş avea în pustie
un han de călători,
l-aş părăsi pe poporul meu
şi aş pleca de la el,
căci toţi comit adulter
şi sunt o adunătură de necredincioşi.“
3 „Au limba întinsă ca un arc
ca să arunce minciuna
şi nu prin adevăr[e]
sunt ei puternici în ţară,
căci merg din răutate în răutate
şi nu Mă cunosc, zice Domnul.
4 Fiecare să se păzească de prietenul lui;
să nu vă încredeţi în nici unul din fraţii voştri,
căci orice frate este un înşelător[f]
şi orice prieten umblă cu bârfe.
5 Fiecare îşi înşală prietenul
şi nimeni nu spune adevărul.
Îşi deprind limba la vorbe mincinoase
şi se obosesc să facă rău.
6 Locuinţa ta[g] este în mijlocul înşelătoriei.
De înşelători ce sunt, ei refuză să Mă cunoască, zice Domnul.“
7 „De aceea, aşa vorbeşte Domnul Oştirilor:
«Îi voi topi şi îi voi încerca,
căci ce altceva aş putea face
cu fiica poporului Meu?
8 Limba lor este o săgeată ucigătoare;
ea rosteşte înşelăciunea.
Cu gura, ei vorbesc prietenului de pace,
dar în adâncul inimii, îi întind curse.
9 Să nu-i pedepsesc Eu pentru aceste lucruri,
zice Domnul?
Să nu mă răzbun Eu
pe un asemenea neam?»“
10 „Voi înălţa o plângere şi un bocet pentru munţi,
precum şi un cântec de jale pentru păşunile pustiite,
căci sunt arse şi nimeni nu le cutreieră;
nu se mai aude în ele behăitul turmelor.
Păsările cerului şi-au luat zborul
şi animalele câmpului au fugit.“
11 „Voi preface Ierusalimul într-o movilă de pietre,
într-o vizuină de şacali.
Voi preface cetăţile lui Iuda
într-o pustie lipsită de locuitori.“
12 „Cine este omul înţelept care să înţeleagă aceste lucruri? Cui i-a vorbit gura Domnului, ca să ne poată lămuri de ce este distrusă ţara, de ce este arsă ca o pustie şi nimeni nu o mai cutreieră? 13 Iată însă ce spune Domnul: «Se întâmplă astfel, pentru că au părăsit Legea Mea, pe care le-o pusesem înainte, pentru că nu au ascultat de glasul Meu şi nu au respectat Legea Mea, 14 ci au umblat după încăpăţânarea inimii lor şi după baali[h], aşa cum i-au învăţat strămoşii lor.»“
15 „Aşa vorbeşte Domnul Oştirilor, Dumnezeul lui Israel: «Iată, îi voi face pe cei din poporul acesta să se hrănească cu pelin şi le voi da să bea ape otrăvite. 16 Îi voi împrăştia printre nişte neamuri pe care nu le-au cunoscut nici ei, nici părinţii lor, şi îi voi urmări cu sabia până îi voi distruge.»“
17 „Aşa vorbeşte Domnul Oştirilor:
«Luaţi aminte acum! Chemaţi bocitoarele să vină!
Trimiteţi după femeile înţelepte să vină!
18 Să se grăbească
şi să înalţe o cântare de jale pentru noi,
până când ni se vor umple ochii de lacrimi
şi pleoapele – de şiroaie de apă.
19 Strigătul de jale se aude în Sion:
‘Cât suntem de nenorociţi
şi ce mare este ruşinea noastră!
Trebuie să părăsim ţara,
căci locuinţele noastre sunt surpate.’»“
20 „Ascultaţi, femeilor, Cuvântul Domnului!
Deschideţi-vă urechile la cuvântul gurii Lui!
Învăţaţi-le pe fiicele voastre cântece de jale
şi învăţaţi-vă bocete unele pe altele,
21 căci moartea s-a urcat prin ferestrele noastre
şi a intrat în palatele noastre.
A nimicit copiii de pe străzi
şi tinerii din pieţe.“
22 „Spune: «Aşa vorbeşte Domnul:
‘Hoiturile oamenilor vor zăcea întinse
precum gunoiul pe câmpii,
precum snopul căzut înapoia secerătorului
şi pe care nu-l adună nimeni.’»“
23 „Aşa vorbeşte Domnul:
«Înţeleptul să nu se laude cu înţelepciunea lui,
cel tare să nu se laude cu tăria lui,
iar cel bogat să nu se laude cu bogăţia lui,
24 ci, cel ce se laudă să se laude
că Mă înţelege, că Mă cunoaşte
şi că ştie că Eu sunt Domnul Care arăt îndurare[i]
şi Care înfăptuiesc judecată şi dreptate pe pământ,
fiindcă în acestea Îmi găsesc Eu plăcerea, zice Domnul.»“
25 „Iată, vin zile, zice Domnul, când îi voi pedepsi pe toţi cei care sunt circumcişi doar în trup: 26 pe Egipt, Iuda, Edom, Amon, Moab şi pe toţi cei ce îşi rad colţurile bărbii, care locuiesc în pustie[j]; căci toate neamurile sunt necircumcise şi toată Casa lui Israel are inima necircumcisă.“
Nouă Traducere În Limba Română (Holy Bible, New Romanian Translation) Copyright © 2006 by Biblica, Inc.® Used by permission. All rights reserved worldwide.