Book of Common Prayer
Psalmul 56
Pentru dirijor. De cântat ca şi „Porumbel din stejari îndepărtaţi“. Un mihtam[a] al lui David compus pe vremea când a fost prins la Gat de către filisteni.
1 Dumnezeule, ai milă de mine, căci nişte oameni mă hărţuiesc;
toată ziua mă chinuie cel ce se luptă cu mine.
2 Urmăritorii mei mă hărţuiesc toată ziua.
Într-adevăr, mulţi sunt cei ce se luptă cu mine cu trufie,
3 dar, când mi-e teamă, îmi pun încrederea în Tine.
4 În Dumnezeu, al Cărui Cuvânt îl laud,
în Dumnezeu mă încred şi nu mă tem!
Ce poate să-mi facă un muritor?
5 În fiecare zi îmi răstălmăcesc cuvintele,
toate gândurile lor sunt să-mi facă rău.
6 Uneltesc, pândesc,
îmi urmăresc paşii,
dornici să-mi ia viaţa.
7 Oare să scape ei prin răutate?
Dumnezeule, doboară popoarele cu mânie!
8 Tu numeri zilele pribegiei mele;
pune-mi lacrimile în burduful Tău!
Să nu fie ele oare în cartea Ta?
9 Duşmanii mei vor fugi când voi striga!
Ştiu un lucru: că Dumnezeu este de partea mea.
10 În Dumnezeu, al Cărui Cuvânt îl laud,
în Domnul, al Cărui Cuvânt îl laud,
11 în Dumnezeu mă încred şi nu mă tem!
Ce poate să-mi facă un muritor?
12 Dumnezeule, sunt legat de Tine prin jurământ;
de aceea Îţi voi aduce jertfe de mulţumire,
13 căci mi-ai izbăvit sufletul de la moarte
şi picioarele de poticnire,
ca să pot umbla înaintea lui Dumnezeu
în lumina vieţii.
Psalmul 57
Pentru dirijor. De cântat ca şi „Nu nimici!“. Al lui David. Un mihtam[b] compus pe vremea când acesta se refugiase în peşteră, fugind de Saul.
1 Ai milă de mine, Dumnezeule, ai milă de mine,
căci la Tine îmi caut scăparea!
La umbra aripilor Tale caut adăpost
până când trece necazul.
2 Strig către Dumnezeul Preaînalt,
către Dumnezeul Care mă răzbună.
3 El trimite poruncă din cer şi mă mântuieşte;
îl face de ruşine pe prigonitorul meu!Sela
Dumnezeu Îşi trimite îndurarea şi credincioşia.
4 Sunt în mijlocul leilor;
mă culc printre cei ce devorează,
oameni ai căror dinţi sunt suliţe şi săgeţi
şi a căror limbă este o sabie tăioasă.
5 Fii înălţat[c], Dumnezeule, mai presus de ceruri!
Fie slava Ta peste întreg pământul!
6 Ei întinseseră un laţ paşilor mei,
– sufletul îmi era încovoiat de durere –,
îmi săpaseră o groapă,
dar au căzut ei înşişi în ea.Sela
7 Inima mea este pregătită, Dumnezeule,
inima mea este pregătită!
Voi cânta şi voi suna din instrumentele mele.
8 Trezeşte-te, suflet al meu[d]!
Treziţi-vă, harfă şi liră!
Voi trezi zorii[e]!
9 Stăpâne, Te voi lăuda printre popoare,
Îţi voi cânta printre neamuri!
10 Căci îndurarea Ta este mare, ajunge până la ceruri,
iar credincioşia Ta – până la nori.
11 Fii înălţat, Dumnezeule, mai presus de ceruri!
Fie slava Ta peste întreg pământul!
Psalmul 58
Pentru dirijor. De cântat ca şi „Nu nimici!“. Al lui David. Un mihtam[f].
1 Oare într-adevăr rostiţi voi ceea ce este drept, conducătorilor[g]?
Oare cu nepărtinire judecaţi voi, fii ai oamenilor?[h]
2 Dimpotrivă, în inimă puneţi la cale nelegiuiri,
iar cu mâinile împărţiţi violenţa în ţară.
3 Cei răi se înstrăinează încă din pântece,
cei ce rostesc minciuni se rătăcesc încă de la naştere.
4 Veninul lor este ca veninul şarpelui,
ca al cobrei surde care şi-a închis urechea,
5 care nu aude glasul vrăjitorilor,
oricât de iscusite ar fi descântecele fachirului.
6 Dumnezeule, zdrobeşte-le dinţii din gură!
Doamne, scoate colţii acestor lei!
7 Fie să se scurgă precum apa care trece!
Când întind arcul, fie-le săgeţile oarbe!
8 Să fie ca melcul care se topeşte mergând,
ca stârpitura care nu a văzut soarele!
9 Înainte ca oalele voastre să simtă focul de spini, verzi sau uscaţi,
El îl va spulbera pe cel rău![i]
10 Cel drept se va bucura când se va vedea răzbunat,
când îşi va spăla picioarele în sângele celui rău.
11 Atunci oamenii vor zice: „Cu siguranţă cel drept este răsplătit!
Există un Dumnezeu Care judecă pământul!“
Psalmul 64
Pentru dirijor. Un psalm al lui David.
1 Ascultă, Dumnezeule, glasul plângerii mele!
Păzeşte-mă de ameninţarea duşmanului!
2 Fereşte-mă de sfatul celor răi,
de gloata celor ce săvârşesc răul,
3 de cei care îşi ascut limba drept sabie,
care pregătesc cuvinte amare drept săgeţi,
4 ca să tragă pe ascuns asupra celui nevinovat,
să tragă pe neaşteptate şi fără să se teamă.
5 Se îmbărbătează în răutatea lor,
îşi plănuiesc cum să ascundă curse,
zicând: „Cine ne[a] va vedea?“
6 Pun la cale nedreptăţi,
zicând: „Am isprăvit planul ascuns!“
Lăuntrul fiecăruia şi inima le sunt de nepătruns.
7 Însă Dumnezeu trage pe neaşteptate săgeţi asupra lor
şi sunt loviţi.
8 Propria lor limbă i-a adus la ruină,
aşa încât toţi cei care-i văd clatină din cap.
9 Toţi oamenii se înfricoşează,
mărturisesc ceea ce a înfăptuit Dumnezeu
şi-I recunosc lucrarea.
10 Să se bucure cel drept în Domnul şi să se adăpostească la El!
Să se laude cu El toţi cei cu inima cinstită.
Psalmul 65
Pentru dirijor. Un psalm al lui David. Un cântec.
1 Dumnezeule, pe Tine Te aşteaptă lauda[b] în Sion;
faţă de Tine vor fi împlinite jurămintele.
2 Tu asculţi rugăciunea;
de aceea toţi oamenii vor veni la Tine.
3 Poverile fărădelegilor noastre sunt mai puternice decât noi,
dar Tu faci ispăşire pentru nelegiuirile noastre.
4 Ferice de cel pe care-l alegi,
pe care-l apropii să locuiască în curţile Tale!
Ne vom sătura de lucrurile bune ale Casei Tale,
ale Templului Tău cel sfânt.
5 Tu ne răspunzi prin faptele grozave ale dreptăţii,
Dumnezeul mântuirii noastre,
Nădejdea tuturor marginilor pământului
şi ale mărilor îndepărtate,
6 Cel ce ai aşezat munţii prin puterea Ta,
fiind încins cu tărie,
7 Cel ce potoleşti vuietul mărilor,
vuietul talazurilor lor şi tumultul noroadelor.
8 Locuitorii de la marginile pământului se tem din pricina minunilor Tale!
Tu faci să răsune de bucurie locurile de unde se ivesc dimineaţa şi seara.
9 Tu cercetezi pământul, îi dai belşug,
îl îmbogăţeşti cu multe lucruri.
Râurile lui Dumnezeu sunt pline de apă
ca să dai oamenilor grâne. Iată cum pregăteşti pământul:[c]
10 îi uzi brazdele, îi sfărâmi bulgării,
îl înmoi cu ploile repezi şi îi binecuvântezi răsadul.
11 Încununezi anul cu bunătăţile Tale,
în urma Ta musteşte belşugul;[d]
12 mustesc, de asemenea, şi păşunile din pustie,
iar dealurile se încing cu veselie.
13 Păşunile se îmbracă cu turme,
văile se acoperă de grâne;
toate strigă de bucurie şi cântă.
Planuri de asasinat politic şi denigrare morală
6 Sanbalat, Tobia, arabul Gheşem şi ceilalţi duşmani ai noştri au fost înştiinţaţi că am reconstruit zidul şi că nu au mai rămas spărturi în el (pe vremea aceea încă nu pusesem uşile la porţi). 2 Atunci Sanbalat şi Gheşem mi-au trimis următorul mesaj: „Hai să ne întâlnim într-unul din satele[a] din valea Ono!“ Aveau însă de gând să-mi facă rău. 3 Le-am trimis mesageri cu următorul răspuns: „Am o mare lucrare de făcut şi nu pot să vin. De ce să se oprească lucrul cât timp lipsesc ca să vin la voi?“
4 Au trimis acelaşi mesaj de patru ori şi le-am răspuns la fel. 5 A cincea oară, Sanbalat mi-a trimis mesajul acesta prin slujitorul său, care ţinea în mână o scrisoare deschisă. 6 În ea scria:
„Se zvoneşte printre popoare – iar Gheşem[b] spune la fel – că tu şi iudeii plănuiţi să vă răzvrătiţi şi de aceea reconstruieşti zidul. Potrivit aceluiaşi zvon, tu plănuieşti să le fii rege 7 şi chiar ai pus profeţi să dea de veste despre tine la Ierusalim şi să zică: «Este un rege în Iuda!» Vezi că lucrurile acestea vor ajunge la cunoştinţa împăratului, aşa că vino să ne sfătuim!“
8 Atunci i-am trimis următorul răspuns: „Nu sunt adevărate cuvintele pe care le spui! Tu ai născocit toate acestea!“ 9 Ei toţi voiau să ne înfricoşeze şi îşi ziceau: „Vor lăsa lucrarea din mâini şi ea nu se va mai face!“ „Întăreşte-mi braţele!“, m-am rugat.
10 M-am dus la Şemaia, fiul lui Delaia, fiul lui Mehetabel, care se închisese în casă, şi el mi-a zis:
– Să ne întâlnim la Casa lui Dumnezeu, în mijlocul Templului, şi să închidem porţile Templului, căci vor veni să te ucidă! Da, noaptea vor veni să te ucidă!
11 – Un om ca mine să fugă?! i-am răspuns eu. Un om ca mine să intre în Templu, ca să-şi scape viaţa?! Nu voi intra!
12 Mi-am dat seama că nu Dumnezeu îl trimisese, ci rostise profeţia împotriva mea, fiind tocmit de Tobia şi de Sanbalat. 13 El fusese tocmit pentru ca, înfricoşându-mă, să fac după spusele lui şi să păcătuiesc. Atunci ei mi-ar fi scos nume rău pentru a mă face de ruşine. 14 „Dumnezeul meu, adu-Ţi aminte de Tobia şi de Sanbalat, precum şi de aceste fapte ale lor! Adu-Ţi aminte şi de profetesa Noadia, precum şi de ceilalţi profeţi care au vrut să mă înfricoşeze!“
Finalizarea construcţiei zidului
15 Zidul a fost isprăvit în a douăzeci şi cincea zi a lunii Elul[c], în cincizeci şi două de zile. 16 Toţi duşmanii noştri au auzit de lucrul acesta şi toate neamurile dimprejurul nostru s-au înfricoşat, s-au smerit foarte mult şi au recunoscut că noi am făcut lucrarea aceasta cu ajutorul Dumnezeului nostru.
17 În acele zile mulţi dintre nobilii lui Iuda îi trimiteau scrisori lui Tobia. 18 Căci mulţi din Iuda erau legaţi cu el prin jurământ, deoarece era ginerele lui Şecania, fiul lui Arah, iar fiul său Iehohanan era căsătorit cu fiica lui Meşulam, fiul lui Berechia. 19 Aceştia vorbeau despre faptele lui bune în prezenţa mea, după care îl înştiinţau ce spuneam. Iar Tobia îmi trimitea scrisori ca să mă înfricoşeze.
Îngerul cu sulul cel mic
10 Am văzut un alt înger puternic care cobora din cer învăluit într-un nor şi având deasupra capului un curcubeu. Faţa lui era ca soarele, picioarele îi erau ca nişte stâlpi de foc, 2 şi în mână avea un sul mic, care era deschis. Şi-a pus piciorul drept pe mare, piciorul stâng pe uscat 3 şi a strigat cu glas puternic, aşa cum rage un leu. Când a strigat el, cele şapte tunete şi-au făcut auzite glasurile lor, 4 iar când cele şapte tunete au vorbit, eram gata să scriu, însă din cer am auzit un glas zicând: „Pecetluieşte ceea ce au spus cele şapte tunete şi nu scrie!“ 5 Îngerul pe care l-am văzut stând pe mare şi pe uscat şi-a ridicat mâna dreaptă spre cer 6 şi a jurat pe Cel Ce trăieşte în vecii vecilor, Care a creat cerul şi ceea ce este în el, pământul şi ceea ce este pe el şi marea şi ceea ce este în ea, că nu va mai fi nici o amânare, 7 ci în zilele când al şaptelea înger va suna din trâmbiţă, se va împlini taina[a] lui Dumnezeu, aşa cum le-a vestit El robilor Săi, profeţii.
8 Glasul pe care l-am auzit din cer mi-a vorbit din nou şi mi-a zis: „Du-te şi ia sulul deschis din mâna îngerului care stă pe mare şi pe uscat!“ 9 M-am dus la înger şi i-am zis să-mi dea acel sul mic. El mi-a zis: „Ia-l şi mănâncă-l! Îţi va amărî stomacul, dar în gură îţi va fi dulce ca mierea.“ 10 Am luat sulul din mâna îngerului şi l-am mâncat. În gura mea a fost dulce ca mierea, dar când l-am mâncat, stomacul mi s-a făcut amar. 11 Atunci el mi-a zis: „Trebuie să profeţeşti din nou despre multe popoare, neamuri, limbi şi regi!“
Pilda neghinei explicată
36 Apoi Isus le-a dat drumul mulţimilor şi a intrat în casă. Ucenicii Lui au venit la El şi I-au zis:
– Explică-ne pilda cu neghina din ogor!
37 Isus le-a răspuns:
– Cel Ce seamănă sămânţa bună este Fiul Omului. 38 Ogorul este lumea. Sămânţa bună îi reprezintă pe fiii Împărăţiei, iar neghina îi reprezintă pe fiii celui rău. 39 Duşmanul care a semănat-o este diavolul. Secerişul este sfârşitul veacului, iar secerătorii sunt îngerii. 40 Deci, aşa cum este strânsă neghina şi arsă în foc, tot aşa va fi şi la sfârşitul veacului: 41 Fiul Omului Îşi va trimite îngerii, care vor strânge din Împărăţia Lui toate pricinile de păcătuire şi pe cei ce săvârşesc fărădelegea 42 şi îi vor arunca în cuptorul de foc. Acolo va fi plânsul şi scrâşnirea dinţilor! 43 Atunci cei drepţi vor străluci ca soarele în Împărăţia Tatălui lor.[a] Cine are urechi, să audă!
Nouă Traducere În Limba Română (Holy Bible, New Romanian Translation) Copyright © 2006 by Biblica, Inc.® Used by permission. All rights reserved worldwide.