Book of Common Prayer
Psalmul 138
Al lui David
1 Te voi lăuda din toată inima mea,
Te voi cânta în prezenţa dumnezeilor!
2 Mă voi închina în Templul Tău cel sfânt
şi-Ţi voi lăuda Numele,
pentru îndurarea Ta, pentru credincioşia Ta,
pentru că Ţi-ai înălţat Numele şi cuvântul mai presus de orice.
3 În ziua când Te-am chemat, Tu mi-ai răspuns,
m-ai îmbărbătat şi mi-ai întărit sufletul.
4 Doamne, toţi regii pământului Te vor lăuda
când vor auzi cuvintele gurii Tale!
5 Vor cânta căile Domnului,
căci mare este slava Ta, Doamne!
6 Deşi este înălţat, Domnul îl vede pe cel smerit
şi îl cunoaşte de departe pe cel mândru.
7 Când umblu prin mijlocul necazului,
Tu mă înviorezi,
Îţi întinzi mâna împotriva mâniei duşmanilor mei
şi mă izbăveşti cu dreapta Ta.
8 Domnul va isprăvi ce a început pentru mine.
Doamne, îndurarea Ta este veşnică:
nu părăsi lucrările mâinilor Tale!
Psalmul 139
Pentru dirijor. Al lui David. Un psalm.
1 Doamne, Tu mă cercetezi şi mă cunoşti!
2 Tu ştii când stau jos şi când mă ridic
şi de departe îmi cunoşti gândurile.
3 Tu îmi cercetezi cărarea şi culcuşul
şi toate căile mi le ştii îndeaproape.
4 Nici nu-mi ajunge cuvântul pe buze,
că Tu, Doamne, îl şi cunoşti pe de-a-ntregul.
5 Tu mă învălui pe dinapoi şi pe dinainte
şi-Ţi pui mâna peste mine.
6 O asemenea cunoştinţă este prea minunată pentru mine:
este atât de înaltă, încât nu o pot pricepe.
7 Unde să plec dinaintea Duhului Tău,
unde să fug dinaintea feţei Tale?
8 Dacă mă sui în cer, Tu eşti acolo!
Dacă îmi întind patul în Locuinţa Morţilor, iată-Te şi acolo!
9 Purtat de aripile zorilor,
mă aşez la capătul mării,
10 dar şi acolo mâna Ta mă conduce
şi dreapta Ta mă apucă.
11 Dacă aş spune: „Sigur întunericul mă va ascunde,
iar lumina dimprejurul meu se va preface în noapte“,
12 nici chiar întunericul nu este întunecos pentru Tine;
noaptea luminează ca ziua,
iar întunericul este ca lumina.
13 Tu mi-ai întocmit rărunchii;
Tu m-ai ţesut în pântecele mamei mele.
14 Te laud că sunt o făptură atât de minunată
– minunate sunt lucrările Tale! –
şi sufletul meu ştie foarte bine aceasta.
15 Oasele mele nu erau ascunse de Tine
când am fost făcut într-un loc ascuns,
când am fost ţesut în adâncimile pământului.
16 Când eram doar un plod fără chip, ochii Tăi mă vedeau,
iar în cartea Ta erau scrise toate zilele care mi-au fost hotărâte
mai înainte să existe vreuna din ele.
17 Cât de greu de pătruns îmi sunt gândurile Tale, Dumnezeule!
Cât de mare este numărul lor!
18 Când le număr, sunt mai multe decât boabele de nisip.
Când mă trezesc, sunt tot cu Tine.
19 Dumnezeule, de l-ai ucide pe cel rău!
Depărtaţi-vă de la mine, ucigaşilor!
20 Ei, care vorbesc de Tine în chip nelegiuit,
duşmanii Tăi, care Îţi folosesc Numele în mod nesăbuit!
21 Să nu-i urăsc pe cei ce Te urăsc, Doamne?
Să nu-mi fie scârbă de cei ce se ridică împotriva Ta?
22 Îi urăsc cu o ură desăvârşită:
pentru mine, ei sunt nişte duşmani.
23 Cercetează-mă, Dumnezeule, şi cunoaşte-mi inima,
încearcă-mă şi cunoaşte-mi frământările!
Psalmul 147
1 Lăudaţi-L pe Domnul!
Cât de bine este să-I cântăm Dumnezeului nostru;
cât de plăcută şi de potrivită este lauda!
2 Domnul zideşte Ierusalimul şi-i
strânge pe deportaţii lui Israel.
3 El îi vindecă pe cei cu inima zdrobită
şi le leagă rănile.
4 El socoteşte numărul stelelor
şi le cheamă pe nume pe toate.
5 Domnul nostru este mare şi plin de putere;
înţelepciunea Sa nu are margini!
6 Domnul îi ridică pe cei smeriţi,
dar pe cei răi îi apleacă până la pământ.
7 Închinaţi-vă Domnului cu mulţumire,
cântaţi-I Dumnezeului nostru din liră!
8 El acoperă cerul cu nori,
pregăteşte ploaia pentru pământ
şi face să răsară iarba pe munţi.
9 El le dă hrană vitelor
şi hrăneşte puii de corb când aceştia strigă.
10 Nu în puterea calului Îşi găseşte El plăcerea;
nu de puterea omului se bucură;
11 ci Domnul Îşi găseşte plăcerea în cei ce se tem de El,
în cei ce nădăjduiesc în îndurarea Lui.
12 Laudă-L pe Domnul, Ierusalime,
laudă-L pe Dumnezeul tău, Sioane!
13 Căci El întăreşte zăvoarele porţilor tale
şi îţi binecuvântează fiii în mijlocul tău.
14 El dă pace hotarelor tale
şi te satură cu cel mai ales grâu.
15 El trimite pe pământ porunca Sa;
Cuvântul Lui aleargă cu iuţeală.
16 El dă neaua ca lâna
şi presară bruma ca cenuşa.
17 El azvârle gheaţa în bucăţi,
– cine poate sta înaintea frigului Său? –
18 dă poruncă şi aceasta se topeşte,
Îşi pune vântul să sufle şi apele curg!
19 A făcut cunoscut Cuvântul Său lui Iacov
şi a descoperit hotărârile şi judecăţile Sale lui Israel!
20 Totuşi, El n-a făcut aşa cu nici un alt neam
şi ele nu cunosc judecăţile Lui.
Lăudaţi-L pe Domnul!
Vlăstarul Domnului
23 „Vai de păstorii care distrug şi risipesc turma păşunii Mele, zice Domnul. 2 De aceea, aşa vorbeşte Domnul, Dumnezeul lui Israel, împotriva păstorilor care pasc pe poporul Meu: «Pentru că Mi-aţi risipit oile, le-aţi izgonit şi nu le-aţi îngrijit, vă voi pedepsi pentru răutatea faptelor voastre, zice Domnul. 3 Eu Însumi voi aduna rămăşiţa turmei Mele din toate ţările în care am izgonit-o şi o voi aduce înapoi în păşunea ei, unde va rodi şi se va înmulţi. 4 Voi pune peste ea păstori care o vor paşte. Nu îi va mai fi teamă, nici groază şi nici o oaie nu va mai lipsi din ea, zice Domnul.»
5 «Iată, vin zile, zice Domnul,
când îi voi ridica lui David un Vlăstar drept,
un Împărat Care va împărăţi cu înţelepciune
şi Care va face judecată şi dreptate în ţară.
6 În zilele lui, Iuda va fi mântuit
şi Israel va locui în siguranţă.
Va fi cunoscut sub Numele de
Domnul, Dreptatea noastră!
7 De aceea, iată, vin zile, zice Domnul, când nu se va mai zice: ‘Viu este Domnul, Care i-a scos pe israeliţi din ţara Egiptului’, 8 ci: ‘Viu este Domnul, Care a scos şi a adus înapoi pe urmaşii Casei lui Israel din nord şi din toate ţările în care îi risipise!’ Atunci ei vor locui în propria lor ţară.»“
8 Vedeţi să nu vă înrobească cineva prin vreo filozofie deşartă şi înşelătoare, care ţine de tradiţia oamenilor şi de principiile[a] acestei lumi, şi nu de Cristos. 9 Căci în El locuieşte trupeşte toată plinătatea dumnezeirii 10 şi în El, Care este capul oricărei stăpâniri şi autorităţi, sunteţi şi voi compleţi. 11 În El aţi fost şi circumcişi, cu o circumcizie care nu este făcută de mâini omeneşti, ci cu circumcizia lui Cristos, prin dezbrăcarea de firea[b] păcătoasă, 12 fiind îngropaţi împreună cu El prin botez şi înviaţi împreună cu El, prin credinţa în puterea lui Dumnezeu, Care L-a înviat din morţi. 13 Pe voi, care eraţi morţi în greşelile voastre şi în firea voastră necircumcisă, Dumnezeu v-a[c] adus la viaţă împreună cu Cristos, când ne-a iertat toate greşelile. 14 El a şters însemnarea[d] cu tot cu regulile ei, care era împotriva noastră şi ni se opunea, a luat-o şi a pironit-o pe cruce. 15 A dezbrăcat de putere stăpânirile şi autorităţile şi le-a făcut de ruşine în văzul tuturor, triumfând asupra lor prin cruce[e].
16 Aşadar, nimeni să nu vă condamne cu privire la ce mâncaţi şi ce beţi sau cu privire la o sărbătoare, sau la o lună nouă[f], sau cu privire la o zi de Sabat, 17 care sunt o umbră a lucrurilor viitoare; trupul[g] însă este al lui Cristos. 18 Nimeni care-şi găseşte plăcerea într-o falsă smerenie şi în închinarea la îngeri[h] să nu vă răpească premiul. Un astfel de om cercetează amănunţit lucrurile pe care pretinde că le-a văzut şi se îngâmfă fără motiv prin gândurile firii[i] lui. 19 El nu se ţine strâns de Cap, din Care tot trupul, sprijinit şi ţinut la un loc prin ligamente şi tendoane, îşi primeşte creşterea pe care i-o dă Dumnezeu.
20 Dacă aţi murit împreună cu Cristos faţă de principiile lumii, de ce trăiţi ca şi cum aţi aparţine acestei lumi, ascultând de porunci ca: 21 „Nu atinge!“, „Nu gusta!“, Nu pune mâna!“? 22 Acestea se referă la lucruri care se consumă odată cu folosirea lor; sunt doar porunci şi învăţături ale oamenilor. 23 Ele par să fie bazate pe înţelepciune, prin religia autoimpusă şi falsa smerenie, prin asprimea faţă de trup, însă nu au nici o valoare în ce priveşte înfrânarea dorinţelor naturii păcătoase.
7 Isus le-a vorbit din nou:
– Adevărat, adevărat vă spun că Eu sunt poarta oilor. 8 Toţi cei ce au venit înaintea Mea sunt hoţi şi tâlhari; dar oile nu i-au ascultat. 9 Eu sunt poarta! Dacă intră cineva prin Mine va fi mântuit; va intra, va ieşi şi va găsi păşune. 10 Hoţul nu vine decât ca să fure, să înjunghie şi să distrugă. Eu am venit ca ele să aibă viaţă şi s-o aibă din abundenţă.
11 Eu sunt păstorul cel bun. Păstorul cel bun Îşi dă viaţa pentru oi. 12 Cel plătit, care nu este păstor, iar oile nu sunt ale lui, când vede lupul venind, lasă oile şi fuge, iar lupul le prinde şi le împrăştie. 13 Cel plătit fuge pentru că este plătit şi nu-i pasă de oi. 14 Eu sunt păstorul cel bun şi le cunosc pe cele ce sunt ale Mele, iar cele ce sunt ale Mele Mă cunosc pe Mine, 15 tot aşa cum Tatăl Mă cunoaşte pe Mine, iar Eu Îl cunosc pe Tatăl. Iar Eu Îmi dau viaţa pentru oi. 16 Mai am şi alte oi, care nu sunt din staulul acesta; şi pe acelea trebuie să le aduc. Ele vor asculta glasul Meu şi vor fi o turmă şi un Păstor. 17 De aceea Mă iubeşte Tatăl, pentru că Eu Îmi dau viaţa ca s-o iau din nou.
Nouă Traducere În Limba Română (Holy Bible, New Romanian Translation) Copyright © 2006 by Biblica, Inc.® Used by permission. All rights reserved worldwide.