Book of Common Prayer
Psalmul 117
1 Lăudaţi-L pe Domnul, toate neamurile!
Daţi-I laudă, toate popoarele!
2 Căci măreaţă Îi este îndurarea faţă de noi
şi credincioşia Domnului este veşnică.
Lăudaţi-L pe Domnul!
Psalmul 118
1 Mulţumiţi-I Domnului, căci este bun,
căci veşnică-I este îndurarea!
2 Israel să zică:
„Veşnică-I este îndurarea!“
3 Casa lui Aaron să zică:
„Veşnică-I este îndurarea!“
4 Cei ce se tem de Domnul să zică:
„Veşnică-I este îndurarea!“
5 În mijlocul necazului L-am chemat pe Domnul
şi Domnul mi-a răspuns şi m-a scos la loc larg.
6 Domnul este de partea mea;[a] de aceea nu mă voi teme.
Ce-mi poate face un om?!
7 Domnul este de partea mea; El este ajutorul meu.
De aceea voi privi triumfător la cei ce mă urăsc.
8 Mai bine să cauţi scăparea la Domnul,
decât să te încrezi în om.
9 Mai bine să cauţi scăparea la Domnul,
decât să te încrezi în cei mari.
10 Toate neamurile mă înconjurau,
dar le-am nimicit în Numele Domnului.
11 Mă încercuiau, da, mă împresurau,
dar le-am respins în Numele Domnului.
12 Mă împresurau ca nişte albine,
dar au fost stinse ca un foc de paie:
le-am respins în Numele Domnului.
13 Eram împins cu putere, ca să cad,
dar Domnul m-a ajutat.
14 Domnul este tăria şi cântarea mea;
El a devenit mântuirea mea.
15 Strigăte de bucurie şi de izbăvire
se înalţă din corturile celor drepţi;
dreapta Domnului aduce izbânda.
16 Dreapta Domnului este înălţată;
dreapta Domnului aduce izbânda.
17 Nu voi muri, ci voi trăi
şi voi povesti lucrările Domnului.
18 Domnul m-a disciplinat aspru,
dar nu m-a dat morţii.
19 Deschideţi-mi porţile dreptăţii,
ca să intru să-L laud pe Domnul!
20 Aceasta este poarta Domnului;
cei drepţi intră pe ea.
21 Te voi lăuda, căci mi-ai răspuns
şi mi-ai dat izbăvire.
22 Piatra pe care au respins-o zidarii,
a devenit piatra din capul unghiului.
23 Domnul a făcut acest lucru.
El este o minune în ochii noştri.
24 Aceasta este ziua pe care Domnul a rânduit-o,
pentru ca noi să ne veselim şi să ne bucurăm în ea.
25 Doamne, Te rugăm, mântuieşte-ne!
Doamne, Te rugăm, dă-ne izbândă!
26 Binecuvântat este Cel Ce vine în Numele Domnului !
Vă binecuvântăm din Casa Domnului.
27 Domnul este Dumnezeu
şi El ne luminează.
Legaţi cu funii jertfa
şi aduceţi-o până la coarnele altarului![b]
28 Tu eşti Dumnezeul meu şi Te voi lăuda!
Tu eşti Dumnezeul meu şi Te voi înălţa!
29 Mulţumiţi-I Domnului, căci este bun,
căci veşnică-I este îndurarea!
Psalmul 112[a]
1 Lăudaţi-L pe Domnul!
Ferice de omul care se teme de Domnul
şi care găseşte o mare plăcere în poruncile Lui!
2 Urmaşii[b] lui vor fi puternici în ţară;
neamul celor integri va fi binecuvântat.
3 Bogăţie şi belşug sunt în casa lui,
iar dreptatea sa dăinuieşte pentru totdeauna.
4 O lumină străluceşte în întuneric pentru cei integri,
pentru cel ce este îndurător, milostiv şi drept.[c]
5 Îi merge bine omului care îşi face milă împrumutând
şi care îşi chiverniseşte lucrurile potrivit cu dreptatea.
6 Niciodată nu se va clătina.
Cel drept va fi amintit întotdeauna.
7 El nu se teme de veşti rele,
căci inima lui este tare şi se încrede în Domnul.
8 Inima lui este tare şi nu se teme;
el îşi va vedea împlinită dorinţa faţă de duşmanii săi.
9 A împărţit şi a dăruit celor nevoiaşi;
dreptatea lui rămâne pentru totdeauna,
iar puterea[d] îi va fi înălţată cu onoare[e].
10 Cel rău vede aceasta şi se mânie,
scrâşneşte din dinţi şi leşină;
dorinţele celor răi tot neîmplinite rămân.
Psalmul 113
1 Lăudaţi-L pe Domnul!
Lăudaţi, slujitori ai Domnului,
lăudaţi Numele Domnului!
2 Numele Domnului să fie binecuvântat,
de acum şi până-n veci!
3 De la răsăritul soarelui şi până la apusul lui,
binecuvântat fie Numele Domnului!
4 Domnul este înălţat mai presus de toate neamurile,
mai presus de ceruri este slava Lui.
5 Cine este ca Domnul, Dumnezeul nostru,
Cel Ce tronează din înălţime
6 şi totuşi Se apleacă privind
spre ceruri şi spre pământ?
7 El îl ridică din pulbere pe cel sărman
şi îl înalţă din gunoi pe cel nevoiaş,
8 ca să-l aşeze la un loc cu cei de neam ales,
cu cei de neam ales din poporul Său.
9 El îi dă celei sterpe o familie,
face din ea o mamă veselă în mijlocul copiilor ei.
Lăudaţi-L pe Domnul!
Apa din stâncă şi victoria împotriva lui Amalek
17 Întreaga adunare a israeliţilor a plecat din pustia Sin, călătorind din loc în loc[a], după cum le-a poruncit Domnul. Ei şi-au aşezat tabăra la Refidim; acolo nu era apă de băut pentru popor. 2 Poporul s-a certat cu Moise şi i-a zis:
– Dă-ne apă să bem!
Moise le-a răspuns:
– De ce vă certaţi cu mine? De ce Îl ispitiţi pe Domnul?
3 Poporul stătea acolo însetat şi cârtea împotriva lui Moise, zicându-i:
– De ce ne-ai scos din Egipt? Ca să ne faci să murim aici de sete cu tot cu copii şi cu vite?
4 Moise a strigat către Domnul, zicându-I:
– Ce să fac cu acest popor? Sunt gata să mă omoare cu pietre!
5 Domnul i-a răspuns lui Moise:
– Du-te înaintea poporului şi ia cu tine pe câţiva din sfatul bătrânilor lui Israel; ia în mână toiagul cu care ai lovit Nilul şi du-te. 6 Eu voi sta acolo, înaintea ta, la stâncă, în Horeb. Loveşte stânca şi din ea va ieşi apă; astfel, poporul va putea să bea.
Moise a făcut întocmai înaintea sfatului bătrânilor lui Israel. 7 El a numit locul acela „Masa şi Meriba“[b], pentru că acolo israeliţii s-au certat şi Lau testat pe Domnul, zicând: „Este oare Domnul cu noi sau nu?“
Supremaţia lui Cristos
15 El este chipul Dumnezeului nevăzut,
întâiul născut[a] peste întreaga creaţie,
16 pentru că prin El au fost create toate lucrurile,
în cer şi pe pământ,
cele vizibile şi cele invizibile,
fie tronuri, fie domnii,
fie conducători, fie autorităţi.
Toate au fost create prin El şi pentru El.
17 El este înainte de toate lucrurile
şi în El se ţin toate împreună.
18 El este capul trupului, al Bisericii.
El este începutul,
întâiul născut dintre cei morţi,
pentru ca El să aibă primul loc în toate lucrurile.
19 Căci Dumnezeu a vrut ca toată plinătatea Sa să locuiască în El.
20 Prin El, Dumnezeu a împăcat toate lucrurile cu Sine,
fie cele de pe pământ,
fie cele din cer,
făcând pace prin sângele crucii Lui.
21 Odată, voi eraţi străini şi duşmani în gândurile voastre, aşa cum arătau faptele[b] voastre rele, 22 însă acum El v-a împăcat în trupul de carne al lui Cristos, prin moarte, pentru a vă înfăţişa sfinţi, curaţi şi fără păcat înaintea Lui, 23 dacă rămâneţi cu adevărat bine întemeiaţi şi fermi în credinţă, fără să vă abateţi de la nădejdea Evangheliei pe care aţi auzit-o, care a fost vestită tuturor oamenilor de pe pământ şi al cărei slujitor am devenit eu, Pavel.
Isus, Apa vieţii
37 În ultima zi a sărbătorii, ziua cea mare, Isus S-a ridicat şi a strigat: „Dacă însetează cineva, să vină la Mine şi să bea! 38 Cel ce crede în Mine, din inima lui vor curge râuri de apă vie, aşa cum zice Scriptura!“[a] 39 Spunea aceasta despre Duhul pe Care urmau să-L primească cei ce cred în El. Căci Duhul nu fusese încă dat, pentru că Isus nu fusese încă proslăvit.
40 Când au auzit aceste cuvinte, unii din mulţime ziceau: „Acesta este într-adevăr Profetul!“ 41 Alţii ziceau: „Acesta este Cristosul!“, iar alţii ziceau: „Cum, din Galileea va veni Cristosul?! 42 Nu spune Scriptura că Cristosul va veni din sămânţa lui David[b] şi din Betleem[c], satul de unde era David?“ 43 Aşa că s-a făcut dezbinare în mulţime din cauza Lui. 44 Unii dintre ei voiau să-L prindă, însă nimeni n-a pus mâinile pe El.
Necredinţa conducătorilor religioşi
45 Gărzile s-au întors la conducătorii preoţilor şi la farisei, iar aceştia le-au întrebat:
– De ce nu L-aţi adus?
46 Gărzile au răspuns:
– Niciodată n-a vorbit cineva astfel!
47 Fariseii le-au zis:
– Nu cumva aţi fost duşi şi voi în rătăcire?! 48 A crezut în El vreunul dintre conducători sau dintre farisei?! 49 Însă mulţimea aceasta care nu cunoaşte Legea este blestemată!
50 Nicodim, cel care venise la Isus mai înainte şi care era unul dintre ei, le-a zis:
51 – Oare condamnă Legea noastră un om înainte să-l asculte şi să ştie ce face?
52 Ei i-au răspuns:
– Nu cumva eşti şi tu din Galileea? Cercetează şi vei vedea că din Galileea nu se ridică niciodată vreun profet[d]!
Nouă Traducere În Limba Română (Holy Bible, New Romanian Translation) Copyright © 2006 by Biblica, Inc.® Used by permission. All rights reserved worldwide.