Add parallel Print Page Options

Naomi

Pe vremea judecătorilor(A), a fost o foamete(B) în ţară. Un om din Betleemul(C) lui Iuda a plecat cu nevastă-sa şi cu cei doi fii ai lui să locuiască pentru o vreme în ţara Moabului. Numele omului aceluia era Elimelec, numele nevestei lui era Naomi şi cei doi fii ai lui se numeau Mahlon şi Chilion: erau efratiţi(D), din Betleemul lui Iuda. Ajungând în ţara(E) Moabului, şi-au aşezat locuinţa acolo. Elimelec, bărbatul Naomei, a murit, şi ea a rămas cu cei doi fii ai ei. Ei şi-au luat neveste moabite. Una se numea Orpa şi cealaltă, Rut şi au locuit acolo aproape zece ani. Mahlon şi Chilion au murit şi ei amândoi, şi Naomi a rămas fără cei doi fii ai ei şi fără bărbat.

Rut se ţine de Naomi

Apoi s-a sculat, ea şi nurorile ei, ca să se întoarcă în ţara ei din ţara Moabului, căci aflase în ţara Moabului că Domnul cercetase(F) pe poporul Său şi-i dăduse(G) pâine. Ea a ieşit din locul în care locuia însoţită de cele două nurori ale ei şi a pornit ca să se întoarcă în ţara lui Iuda. Naomi a zis atunci celor două nurori ale ei: „Duceţi-vă şi întoarceţi-vă fiecare(H) la casa mamei ei! Domnul să Se(I) îndure de voi, cum v-aţi îndurat(J) şi voi de cei ce au murit şi de mine! Să vă dea Domnul să găsiţi odihnă(K), fiecare în casa unui bărbat!” Şi le-a sărutat. Ele au ridicat glasul şi au plâns, 10 şi i-au zis: „Nu, noi vom merge cu tine la poporul tău.” 11 Naomi a zis: „Întoarceţi-vă, fiicele mele! Pentru ce să veniţi voi cu mine? Mai am eu oare fii în pântecele meu, ca să poată fi bărbaţii(L) voştri? 12 Întoarceţi-vă, fiicele mele, şi duceţi-vă! Eu sunt prea bătrână, ca să mă mărit din nou. Şi chiar dacă aş zice că trag nădejde, chiar dacă în noaptea aceasta aş fi cu un bărbat şi aş naşte fii, 13 aţi mai aştepta voi până să se facă mari şi aţi vrea voi să nu vă măritaţi din pricina lor? Nu, fiicele mele! Eu sunt mult mai amărâtă decât voi, pentru că mâna Domnului s-a întins(M) împotriva mea.” 14 Şi ele au ridicat glasul şi iarăşi au plâns. Orpa a sărutat pe soacră-sa şi a plecat, dar Rut s-a ţinut(N) de ea. 15 Naomi a zis către Rut: „Iată, cumnată-ta s-a întors la poporul ei şi la dumnezeii(O) ei; întoarce-te(P) şi tu după cumnată-ta.” 16 Rut a răspuns: „Nu sta(Q) de mine să te las şi să mă întorc de la tine! Încotro vei merge tu, voi merge şi eu; unde vei locui tu, voi locui şi eu; poporul(R) tău va fi poporul meu şi Dumnezeul tău va fi Dumnezeul meu; 17 unde vei muri tu, voi muri şi eu şi voi fi îngropată acolo. Facă-mi Domnul(S) ce o vrea, dar nimic nu mă va despărţi de tine, decât moartea!” 18 Naomi, văzând-o(T) hotărâtă să meargă cu ea, n-a mai stăruit. 19 Au călătorit împreună până ce au ajuns la Betleem. Şi când au intrat în Betleem, toată cetatea s-a pus(U) în mişcare din pricina lor şi femeile ziceau: „Naomi(V) (Plăcută) este aceasta?” 20 Ea le-a zis: „Nu-mi mai ziceţi Naomi, ziceţi-mi Mara (Amărăciune), căci Cel Atotputernic m-a umplut de amărăciune. 21 La plecare eram în belşug, şi acum Domnul mă aduce înapoi cu mâinile(W) goale. De ce să-mi mai ziceţi Naomi, când Domnul S-a rostit împotriva mea şi Cel Atotputernic m-a întristat?” 22 Astfel s-au întors din ţara Moabului Naomi şi noru-sa Rut, Moabita. Au ajuns la Betleem, la începutul(X) seceratului orzurilor.

Rut. Boaz

Naomi avea o rudă(Y) după bărbat. Acesta era un om foarte bogat, din familia lui Elimelec, şi se numea Boaz(Z). Rut, Moabita, a zis către Naomi: „Lasă-mă, te rog, să mă duc să strâng spice de pe câmpul aceluia înaintea(AA) căruia voi căpăta trecere.” Ea i-a răspuns: „Du-te, fiica mea.” Ea s-a dus într-un ogor să strângă spice pe urma secerătorilor. Şi s-a întâmplat că ogorul acela era al lui Boaz, care era din familia lui Elimelec. Şi iată că Boaz a venit din Betleem şi a zis secerătorilor: „Domnul(AB) să fie cu voi!” Ei i-au răspuns: „Domnul să te binecuvânteze!” Şi Boaz a zis slujitorului însărcinat cu privegherea secerătorilor: „A cui este tânăra aceasta?” Slujitorul însărcinat cu privegherea secerătorilor a răspuns: „Este o tânără moabită, care s-a întors(AC) cu Naomi din ţara Moabului. Ea a zis: ‘Dă-mi voie să strâng şi să culeg spice dintre snopi, rămase pe urma secerătorilor.’ Şi de azi dimineaţă, de când a venit, a stat în picioare până acum şi nu s-a odihnit decât o clipă în casă.” Boaz a zis către Rut: „Ascultă, fiică, să nu te duci să culegi spice în alt ogor; să nu te depărtezi de aici şi rămâi cu slujnicele mele. Uită-te unde vor secera pe câmp şi du-te după ele. Am poruncit slugilor mele să nu se atingă de tine. Şi când îţi va fi sete, să te duci la vase şi să bei din ce vor scoate slugile.” 10 Atunci, ea s-a aruncat(AD) cu faţa la pământ şi i-a zis: „Cum am căpătat eu trecere înaintea ta, ca să te îngrijeşti de mine, o străină?” 11 Boaz i-a răspuns: „Mi s-a spus tot(AE) ce ai făcut pentru soacră-ta de la moartea bărbatului tău şi cum ai părăsit pe tatăl tău şi pe mama ta şi ţara în care te-ai născut, ca să mergi la un popor pe care nu-l cunoşteai mai înainte. 12 Domnul să-ţi răsplătească(AF) ce ai făcut şi plata să-ţi fie deplină din partea Domnului, Dumnezeului lui Israel, sub ale(AG) cărui aripi ai venit să te adăposteşti!” 13 Şi ea a zis: „O! să(AH) capăt trecere înaintea ta, domnul meu! Căci tu m-ai mângâiat şi vorbele tale au mers la inima slujnicei tale. Şi totuşi eu nu(AI) sunt nici măcar ca una din slujnicele tale.” 14 La vremea prânzului, Boaz a zis către Rut: „Apropie-te, mănâncă pâine, şi moaie-ţi bucata în oţet.” Ea a şezut lângă secerători. I-au dat grăunţe prăjite, a mâncat şi s-a săturat(AJ) şi ce a rămas a strâns. 15 Apoi s-a sculat să culeagă spice. Boaz a dat următoarea poruncă slujitorilor săi: „Lăsaţi-o să culeagă spice şi între snopi, şi să n-o opriţi, 16 şi chiar voi să-i scoateţi din snopi câteva spice, s-o lăsaţi să culeagă spice, şi să n-o înfruntaţi.” 17 Ea a cules spice de pe câmp până seara şi a bătut ce culesese. A ieşit aproape o efă de orz. 18 A luat-o şi a intrat în cetate şi soacră-sa a văzut ce culesese. Rut a scos şi rămăşiţele de la prânz şi(AK) i le-a dat. 19 Soacră-sa i-a zis: „Unde ai cules astăzi spice şi unde ai muncit? Binecuvântat să fie cel ce s-a îngrijit(AL) de tine!” Şi Rut a spus soacrei sale la cine muncise: „Omul la care am muncit azi”, a zis ea, „se numeşte Boaz.” 20 Naomi a zis nurorii sale: „Să fie binecuvântat(AM) de Domnul, care este plin de îndurare(AN) pentru cei vii, cum a fost şi pentru cei ce au murit. Omul acesta este rudă cu noi”, i-a mai spus Naomi, „este din cei ce au(AO) drept de răscumpărare asupra noastră.” 21 Rut, Moabita, a adăugat: „El mi-a mai zis: ‘Rămâi cu slugile mele, până vor isprăvi de secerat’.” 22 Şi Naomi a zis către noru-sa Rut: „Este bine, fiica mea, să ieşi cu slujnicele lui şi să nu te întâlnească cineva în alt ogor”. 23 Ea s-a ţinut dar de slujnicele lui Boaz, ca să culeagă spice, până la sfârşitul seceratului orzurilor şi seceratului grâului. Şi locuia cu soacră-sa.

Rut ascultă de sfatul soacrei ei

Soacră-sa, Naomi, i-a zis: „Fiica mea, aş vrea(AP) să-ţi dau un loc de odihnă(AQ), ca să fii fericită. Şi acum, Boaz, cu ale cărui slujnice(AR) ai fost, nu este el rudă cu noi? Iată, el are să vânture la noapte orzurile în arie. Spală-te şi unge-te(AS), apoi îmbracă-te cu hainele tale şi pogoară-te la arie. Să nu te faci cunoscută lui, până va isprăvi de mâncat şi de băut. Şi când se va duce să se culce, însemnează-ţi locul unde se culcă. Apoi du-te, descoperă-i picioarele şi culcă-te. Şi el însuşi îţi va spune ce să faci.” Ea i-a răspuns: „Voi face tot ce ai spus.” Rut s-a pogorât la arie şi a făcut tot ce poruncise soacră-sa. Boaz a mâncat şi a băut şi inima-i era(AT) veselă. S-a dus şi s-a culcat la marginea unui stog. Rut a venit atunci încet de tot, i-a descoperit picioarele şi s-a culcat. La miezul nopţii, omul s-a speriat, s-a plecat şi iată că o femeie era culcată la picioarele lui. El a zis: „Cine eşti tu?” Ea răspuns: „Eu sunt Rut, slujnica ta; întinde-ţi poala hainei(AU) peste slujnica ta, căci ai drept(AV) de răscumpărare.” 10 Şi el a zis: „Fii binecuvântată(AW) de Domnul, fiică! Această faptă de pe urmă mărturiseşte şi mai mult pentru tine decât cea dintâi(AX), că n-ai umblat după tineri, săraci sau bogaţi. 11 Acum, fiică, nu te teme, îţi voi face tot ce vei zice, căci toată cetatea ştie că eşti o femeie(AY) cinstită. 12 Este adevărat că am drept(AZ) de răscumpărare, dar este o altă(BA) rudă mai aproape decât mine. 13 Rămâi în noaptea aceasta aici. Şi mâine, dacă vrea să te răscumpere(BB), bine, să te răscumpere, dar dacă nu-i place să te răscumpere, te voi răscumpăra eu, viu(BC) este Domnul! Culcă-te aici până dimineaţă.” 14 Ea a rămas culcată la picioarele lui până dimineaţa şi s-a sculat mai înainte de a se putea cunoaşte unul pe altul. Boaz a zis: „Să nu ştie nimeni că a intrat o femeie(BD) în arie!” 15 Şi a adăugat: „Adu mantaua de pe tine şi ţine-o.” Ea a ţinut-o, şi el a măsurat şase măsuri de orz şi le-a pus pe ea. Apoi a intrat în cetate. 16 Rut s-a întors la soacră-sa, şi Naomi, a zis: „Tu eşti, fiica mea?” Rut i-a istorisit tot ce-i făcuse omul acela. 17 Ea a zis: „Mi-a dat aceste şase măsuri de orz, zicând: ‘Să nu te întorci cu mâinile goale la soacră-ta’.” 18 Şi Naomi a zis: „Fii liniştită(BE), fiica mea, până vei şti cum se va isprăvi lucrul acesta, căci omul acesta nu va avea odihnă până nu va sfârşi lucrul chiar astăzi.”

Căsătoria lui Boaz cu Rut

Boaz s-a suit la poarta cetăţii şi s-a oprit acolo. Şi iată că cel(BF) ce avea drept de răscumpărare, şi despre care vorbise Boaz, trecea. Boaz i-a zis: „Hei, cutare, apropie-te, stai aici.” Şi el s-a apropiat şi s-a oprit. Boaz a luat atunci zece oameni dintre bătrânii(BG) cetăţii şi a zis: „Şedeţi aici.” Şi ei au şezut jos. Apoi a zis celui ce avea drept de răscumpărare: „Naomi, întorcându-se din ţara Moabului, a vândut bucata de pământ care era a fratelui nostru Elimelec. Am crezut de datoria mea să te înştiinţez despre aceasta şi să-ţi spun: ‘Cumpăr-o(BH) în faţa(BI) locuitorilor şi în faţa bătrânilor poporului meu. Dacă vrei s-o răscumperi, răscumpăr-o, dar dacă nu vrei, spune-mi, ca să ştiu. Căci nu este nimeni(BJ) înaintea ta care să aibă dreptul de răscumpărare, şi după tine eu am dreptul acesta.’ ” Şi el a răspuns: „O voi răscumpăra”. Boaz a zis: „În ziua în care vei cumpăra ţarina din mâna Naomei, o vei cumpăra în acelaşi timp şi de la Rut, Moabita, nevasta(BK) celui mort, ca să ridici numele mortului în moştenirea lui.” Şi(BL) cel ce avea drept de răscumpărare a răspuns: „Nu pot s-o răscumpăr pe socoteala mea, de frică să nu-mi stric moştenirea mea; ia tu dreptul de răscumpărare, căci eu nu pot s-o răscumpăr.” Odinioară în Israel, pentru întărirea unei(BM) răscumpărări sau a unui schimb, omul îşi scotea încălţămintea şi o dădea celuilalt: aceasta slujea ca mărturie în Israel. Cel ce avea drept de răscumpărare a zis dar lui Boaz: „Cumpăr-o pe socoteala ta!” Şi şi-a scos încălţămintea. Atunci, Boaz a zis bătrânilor şi întregului popor: „Voi sunteţi martori azi că am cumpărat din mâna lui Naomi tot ce era al lui Elimelec, al lui Chilion şi al lui Mahlon, 10 şi că mi-am cumpărat, de asemenea, de nevastă pe Rut, Moabita, nevasta lui Mahlon, ca să ridic numele mortului în moştenirea lui şi pentru ca numele mortului să nu fie şters(BN) dintre fraţii lui şi din poarta locului lui. Voi sunteţi martori azi despre aceasta!” 11 Tot poporul care era la poartă şi bătrânii au zis: „Suntem martori! Domnul să facă(BO) pe femeia care intră în casa ta ca pe Rahela şi Lea, care amândouă au zidit(BP) casa lui Israel! Arată-ţi puterea în Efrata(BQ) şi fă-ţi un nume în Betleem! 12 Sămânţa(BR) pe care ţi-o va da Domnul prin această tânără femeie să-ţi facă o casă asemenea casei lui Pereţ, care(BS) s-a născut lui Iuda din Tamar!”

Naşterea lui Obed, strămoşul lui David

13 Boaz a luat(BT) pe Rut, care i-a fost nevastă, şi el a intrat la ea. Domnul(BU) a făcut-o să zămislească şi ea a născut un fiu. 14 Femeile au(BV) zis lui Naomi: „Binecuvântat să fie Domnul, care nu te-a lăsat lipsită azi de un bărbat cu drept de răscumpărare şi al cărui nume va fi lăudat în Israel! 15 Copilul acesta îţi va înviora sufletul şi va fi sprijinul bătrâneţilor tale, căci l-a născut noră-ta, care te iubeşte şi care face pentru tine mai mult(BW) decât şapte fii.” 16 Naomi a luat copilul, l-a ţinut în braţe şi a văzut de el. 17 Vecinele(BX) i-au pus nume, zicând: „Un fiu s-a născut lui Naomi!” Şi l-au numit Obed. Acesta a fost tatăl lui Isai, tatăl lui David.

Sămânţa lui Pereţ

18 Iată sămânţa lui Pereţ.

Pereţ(BY) a fost tatăl lui Heţron; 19 Heţron a fost tatăl lui Ram; Ram a fost tatăl lui Aminadab; 20 Aminadab a fost tatăl lui Nahşon(BZ); Nahşon a fost tatăl lui(CA) Salmon; 21 Salmon a fost tatăl lui Boaz; Boaz a fost tatăl lui Obed; 22 Obed a fost tatăl lui Isai şi Isai a fost tatăl lui David(CB).

Naomi şi Rut

Pe vremea când judecau[a] judecătorii, a fost o foamete în ţară. Atunci un bărbat din Betleemul lui Iuda a plecat împreună cu soţia lui şi cu cei doi fii ai săi să locuiască ca străin în câmpiile Moabului. Bărbatul se numea Elimelek, soţia lui se numea Naomi, iar cei doi fii ai săi se numeau Mahlon şi Chilion. Ei erau efratiţi din Betleemul lui Iuda. Când au ajuns în câmpiile Moabului, s-au stabilit acolo.

Însă Elimelek, soţul lui Naomi, a murit şi ea a rămas astfel singură cu cei doi fii ai ei. Aceştia s-au căsătorit cu moabite; numele uneia era Orpa, iar numele celeilalte era Rut. După ce au locuit acolo aproape zece ani, cei doi, adică Mahlon şi Chilion, au murit şi ei, astfel încât femeia a rămas singură, fără cele două odrasle ale ei şi fără soţul său. Ea s-a hotărât apoi să plece din câmpiile Moabului împreună cu cele două nurori ale ei, pentru că a aflat că Domnul i-a cercetat poporul şi i-a dat din nou hrană. Naomi a plecat din locul în care locuise, iar cele două nurori ale ei erau cu ea. Au pornit la drum ca să se întoarcă în ţara lui Iuda.

La un moment dat însă Naomi le-a zis celor două nurori ale ei:

– Plecaţi! Întoarceţi-vă fiecare la casa mamei sale! Domnul să se poarte faţă de voi cu bunătatea[b] cu care şi voi v-aţi purtat faţă de cei ce au murit şi faţă de mine! Să dea Domnul ca fiecare din voi să găsească odihnă în casa viitorului soţ!

Apoi le-a sărutat de rămas bun, dar ele au început să plângă.

10 – Venim şi noi cu tine la poporul tău, i-au zis ele.

11 – Nu, copilele mele, le-a răspuns Naomi, întoarceţi-vă! De ce să veniţi cu mine? Mai pot eu oare avea fii în pântecele meu, care să fie apoi soţii voştri? 12 Întoarceţi-vă, copilele mele! Plecaţi! Eu sunt prea bătrână să mai am un soţ. Chiar dacă aş zice că mai este nădejde pentru mine, chiar dacă aş fi în noaptea aceasta cu un bărbat şi aş naşte fii, 13 aţi aştepta voi până se vor face mari? Vă veţi păstra voi pentru ei, fără să vă măritaţi? Nu, copilele mele! Amărăciunea mea este prea mare pentru voi[c], căci mâna Domnului s-a întins împotriva mea!

14 Nurorile au început iarăşi să plângă. Orpa şi-a sărutat soacra de rămas bun şi a plecat, dar Rut s-a ţinut de ea.

15 – Cumnata ta s-a întors la poporul ei şi la zeii ei! i-a zis Naomi. Du-te şi tu după cumnata ta!

16 – Nu stărui să te părăsesc şi să mă întorc de la tine, i-a răspuns Rut. Unde mergi tu, vreau să merg şi eu, unde locuieşti tu, vreau să locuiesc şi eu; poporul tău va fi şi poporul meu, iar Dumnezeul tău va fi şi Dumnezeul meu. 17 Unde vei muri tu, voi muri şi eu şi tot acolo voi fi şi îngropată. Domnul să se poarte cu mine cu toată asprimea[d] dacă altceva decât moartea mă va despărţi de tine!

18 Văzând-o hotărâtă să meargă cu ea, Naomi a încetat să-i mai vorbească astfel. 19 Au plecat amândouă şi au călătorit împreună până au ajuns la Betleem.

Când au intrat în Betleem, toată cetatea s-a pus în mişcare din pricina lor.

– Aceasta este Naomi?! se întrebau femeile.

20 – Nu mă mai numiţi Naomi[e], le-a răspuns ea, ci numiţi-mă Mara[f], pentru că Cel Atotputernic[g] m-a amărât mult. 21 Când am plecat, aveam de toate, dar Domnul m-a adus înapoi cu mâinile goale. De ce să mă mai numiţi Naomi, de vreme ce Domnul a mărturisit împotriva mea[h] şi Cel Atotputernic a adus necazul asupra mea?

22 Aşa s-a întors Naomi din câmpiile Moabului împreună cu moabita Rut, nora ei. Ele au sosit în Betleem, tocmai când începea seceratul orzului.

Rut îl întâlneşte pe Boaz

Acolo Naomi avea o rudă din partea soţului ei, un bărbat foarte renumit din clanul lui Elimelek, al cărui nume era Boaz.

Într-o zi, moabita Rut i-a zis lui Naomi:

– Dă-mi voie, te rog, să merg pe ogor ca să strâng spice de pe urma aceluia înaintea căruia voi găsi bunăvoinţă.[i]

– Du-te, copila mea, i-a răspuns ea.

Ea s-a dus şi, ajungând pe un ogor, a început să culeagă spicele rămase în urma secerătorilor. S-a nimerit ca ogorul acela să fie tocmai al lui Boaz, din clanul lui Elimelek.

Chiar atunci Boaz a sosit din Betleem şi le-a zis secerătorilor:

Domnul să fie cu voi!

Domnul să te binecuvânteze, i-au răspuns ei.

Apoi l-a întrebat pe slujitorul care supraveghea secerătorii:

– A cui este tânăra aceasta?

Slujitorul care supraveghea secerătorii i-a răspuns:

– Aceasta este tânăra moabită care s-a întors cu Naomi din câmpiile Moabului. Ea mi-a zis: „Te rog, dă-mi voie să culeg şi să strâng dintre snopi spicele rămase în urma secerătorilor!“ Şi de azi dimineaţă, de când a venit, a stat în picioare până acum şi nu s-a odihnit decât pentru puţin timp, în adăpost[j].

Boaz i-a zis lui Rut:

– Ascultă-mă, fiică! Să nu mergi la cules pe un alt ogor şi să nu pleci de aici! Rămâi cu slujitoarele mele. Uită-te unde vor secera pe ogor şi du-te după ele! Voi porunci slujitorilor să nu se atingă de tine. Iar când ţi-e sete, poţi să mergi la vase şi să bei din ceea ce au scos slujitorii.

10 Atunci ea s-a aruncat cu faţa la pământ şi i-a zis:

– Cum de am găsit bunăvoinţă înaintea ta, ca să mă iei în seamă pe mine, o străină[k]?

11 – Mi s-a spus despre tot ce ai făcut pentru soacra ta după moartea soţului tău, i-a răspuns Boaz, cum ai părăsit pe tatăl tău şi pe mama ta şi ţara în care te-ai născut, ca să vii la un popor pe care nu-l cunoşteai până mai ieri. 12 Domnul să-ţi răsplătească fapta şi răsplata să-ţi fie deplină din partea Domnului, Dumnezeul lui Israel, sub aripile Căruia ai venit să te adăposteşti!

13 – Să găsesc bunăvoinţă la tine şi pe mai departe, stăpânul meu, i-a răspuns ea, pentru că vorbele tale m-au mângâiat şi au atins inima slujnicei tale, deşi eu nu sunt nici măcar ca una dintre slujitoarele tale.

14 La ora mesei Boaz i-a zis lui Rut:

– Apropie-te, mănâncă din pâine şi înmoaie-ţi bucata în zeama cu oţet.

Ea s-a aşezat lângă secerători, iar el a servit-o cu boabe prăjite. Ea a mâncat, s-a săturat şi i-a mai şi rămas. 15 Apoi, când ea s-a ridicat să mai culeagă, Boaz le-a poruncit slujitorilor săi astfel:

– Lăsaţi-o să culeagă chiar şi dintre snopi, fără să o umiliţi! 16 Ba chiar scoateţi-i spice din snopi şi aruncaţi-i-le pe jos, ca să le poată culege şi nu o dojeniţi!

17 Rut a cules spice de pe ogor până seara, a bătut ce a cules şi i s-a strâns aproape o efă[l] de orz. 18 A luat ceea ce strânsese şi s-a dus în cetate, iar soacra sa a văzut cât culesese. Ea i-a dat lui Naomi şi ceea ce-i rămăsese după ce se săturase la masă. 19 Atunci soacra ei a întrebat-o:

– Unde ai cules astăzi şi unde ai lucrat? Binecuvântat să fie cel ce te-a luat în seamă!

Rut a început să-i povestească soacrei sale la cine a lucrat şi i-a zis:

– Numele bărbatului la care am lucrat astăzi este Boaz.

20 Naomi i-a zis nurorii sale:

– Binecuvântat să fie el de Domnul, Cel Care[m] nu Şi-a părăsit îndurarea[n] faţă de noi, cei vii, şi faţă de cei ce au murit! Bărbatul acesta este ruda noastră, i-a mai zis Naomi, dintre cei cu drept de răscumpărare[o] asupra noastră.

21 Moabita Rut i-a zis:

– El mi-a spus: „Stai aproape de slujitorii mei până vor sfârşi tot ce au de secerat.“

22 Naomi i-a răspuns nurorii sale Rut:

– Este bine, fiica mea, să lucrezi cu slujnicele lui şi să nu dea alţii peste tine pe un alt ogor.

23 Astfel, Rut a stat aproape de slujnicele lui Boaz şi a cules până când s-a încheiat seceratul orzului şi al grâului. Ea locuia împreună cu soacra ei.

Strategia lui Naomi

După o vreme Naomi, soacra ei, i-a zis:

– Copila mea, aş vrea să-ţi găsesc un loc de odihnă, unde să-ţi fie bine. Oare Boaz, cu ale cărui slujnice ai fost, nu este el rudă cu noi? Iată că la noapte îşi va vântura orzul în arie. Tu spală-te, unge-te, pune-ţi mantia pe tine şi coboară la aria de treierat. Să nu te faci însă cunoscută lui până nu termină de mâncat şi de băut. Şi când se va duce să se culce, să ţii minte locul unde se va culca. Apoi să te duci într-acolo, să-i dezveleşti picioarele şi să te culci. După aceea îţi va spune el ce trebuie să faci.

– Voi face tot ce mi-ai spus! i-a răspuns ea.

Rut a coborât la aria de treierat şi a făcut întocmai cum o sfătuise soacra ei. După ce a mâncat şi a băut, Boaz, mulţumit în inima lui, s-a întins să se culce la marginea unui stog. Atunci ea s-a apropiat încet, i-a dezvelit picioarele şi s-a culcat acolo. Pe la miezul nopţii omul s-a speriat; el s-a aplecat şi iată că o femeie era culcată la picioarele sale.

– Cine eşti tu? a întrebat el.

– Sunt eu, Rut, slujnica ta! i-a răspuns ea. Întinde-ţi marginea mantiei peste slujitoarea ta,[p] căci tu eşti cel cu drept de răscumpărare!

10 – Binecuvântată să fii de Domnul, copila mea, a zis el. Dragostea pe care ai arătat-o la urmă spune mai mult decât ceea ce ai făcut prima dată, de vreme ce nu ai umblat după cei tineri, fie ei săraci sau bogaţi. 11 De aceea, copila mea, nu te teme! Voi face pentru tine tot ce mi-ai spus, deoarece în toată cetatea se ştie că eşti o femeie cinstită. 12 Este adevărat că eu am drept de răscumpărare, dar mai există cineva, mai apropiat decât mine, care are şi el acest drept. 13 Deocamdată înnoptează aici, iar mâine dimineaţă voi afla dacă acea persoană va dori să te răscumpere. Dacă el nu va dori să te răscumpere, viu este Domnul că te voi răscumpăra eu! Deci culcă-te aici până dimineaţă!

14 Ea a rămas culcată la picioarele lui până spre dimineaţă, trezindu-se mai înainte ca oamenii să se poată vedea unii pe alţii, deoarece Boaz îi spusese:

– Să nu se afle că a intrat o femeie în arie pe timp de noapte!

15 De asemenea, Boaz i-a mai zis:

– Adu-mi mantia ta şi ţine-o bine!

Ea a ţinut-o, iar el i-a măsurat şase măsuri de orz. După ce i-a pus povara în spate, Boaz[q] a pornit spre cetate.

16 Când Rut a ajuns la soacra sa, aceasta a întrebat-o:

– Cum a fost, copila mea?

Rut i-a istorisit tot ce a făcut omul acela pentru ea. 17 Apoi a încheiat zicând:

– Mi-a mai dat şi aceste şase măsuri de orz, spunându-mi: „Să nu te întorci cu mâinile goale la soacra ta.“

18 Naomi i-a zis:

– Aşteaptă, copila mea, până vei vedea ce întorsătură vor lua lucrurile, dar îţi spun că omul acesta nu-şi va găsi liniştea până nu va lămuri lucrurile chiar astăzi.

Boaz se căsătoreşte cu Rut

Boaz s-a dus la poarta cetăţii şi s-a aşezat acolo. Tocmai atunci trecea cel ce avea drept de răscumpărare, cel despre care vorbise Boaz. Boaz i-a zis:

– Prietene, întoarce-te şi aşază-te aici, te rog!

Acesta s-a întors şi s-a aşezat. Boaz a adus şi zece dintre cei din sfatul bătrânilor[r] cetăţii, zicându-le:

– Aşezaţi-vă aici!

Ei s-au aşezat acolo.

Apoi i-a zis celui cu drept de răscumpărare:

– Naomi, care s-a întors din câmpiile Moabului, a scos la vânzare parcela de pământ care era a rudei noastre, Elimelek. M-am gândit să te anunţ şi să-ţi spun: „Cumpăr-o acum de faţă cu locuitorii şi de faţă cu cei din sfatul bătrânilor poporului meu. Dacă vrei deci s-o răscumperi, răscumpăr-o, dar dacă nu vrei s-o răscumperi, atunci spune-mi, ca să ştiu, căci nu este nimeni înaintea ta cu drept de răscumpărare, iar după tine urmez eu.

– O voi răscumpăra eu, i-a răspuns acesta.

– În ziua în care vei cumpăra parcela de la Naomi, i-a mai zis Boaz, va trebui s-o răscumperi şi pe moabita Rut[s], soţia celui ce a murit, ca să păstrezi numele mortului în cadrul moştenirii lui.

Atunci cel ce avea drept de răscumpărare i-a răspuns:

– Aşa nu-mi permit s-o răscumpăr, ca nu cumva să-mi pun în primejdie propria moştenire.

Răscumpăr-o tu! Poţi lua tu dreptul meu de răscumpărare, căci eu nu-mi permit s-o răscumpăr.

Pe vremuri, în Israel, pentru a întări toate rânduielile privitoare la răscumpărare şi la schimbarea dreptului de răscumpărare, unul îşi scotea sandala şi i-o dădea celuilalt. Aceasta slujea drept mărturie în Israel. Deci cel ce avea drept de răscumpărare i-a zis lui Boaz:

– Cumpăr-o tu!

Apoi şi-a scos sandala. Atunci Boaz le-a zis celor din sfatul bătrânilor şi întregului popor:

– Astăzi sunteţi martori că am cumpărat din mâna lui Naomi tot ce a aparţinut lui Elimelek, lui Chilion şi lui Mahlon. 10 De asemenea, pe moabita Rut, văduva lui Mahlon, am cumpărat-o de soţie, ca să păstrez numele mortului în cadrul moştenirii lui, astfel încât să nu se şteargă numele acestuia dintre rudele lui şi din cetatea sa. Sunteţi martori astăzi!

11 Tot poporul care era la poartă şi cei din sfatul bătrânilor i-au răspuns:

– Suntem martori! Să o facă Domnul pe femeia care intră în casa ta ca pe Rahela şi ca pe Lea care, împreună, au zidit Casa lui Israel! Să-ţi sporească puterea în Efrata şi să-ţi faci un nume în Betleem! 12 Fie familia ta, prin urmaşul[t] pe care ţi-l va da Domnul din această tânără, ca familia lui Pereţ care i s-a născut lui Iuda din Tamar.

Linia genealogică a lui David

13 Boaz a luat-o pe Rut şi ea a devenit soţia lui. El a intrat la ea[u] şi Domnul a dat rod pântecului ei, astfel că aceasta a născut un fiu. 14 Femeile i-au zis lui Naomi: „Binecuvântat să fie Domnul, Cel Ce nu te-a lăsat astăzi fără un răscumpărător. Fie ca numele lui să fie vestit în Israel! 15 El îţi va reînviora sufletul şi va fi sprijinul bătrâneţii tale, căci l-a născut nora ta care te iubeşte şi care preţuieşte pentru tine mai mult decât şapte fii.“

16 Naomi a luat copilul, l-a strâns la piept şi i-a fost acestuia ca o mamă. 17 Vecinele i-au pus numele Obed, spunând: „I s-a născut un fiu lui Naomi!“ El a fost tatăl lui Işai, tatăl lui David.

18 Aceştia sunt descendenţii lui Pereţ:

din Pereţ s-a născut Heţron,

19 din Heţron s-a născut Ram,

din Ram s-a născut Aminadab,

20 din Aminadab s-a născut Nahşon,

din Nahşon s-a născut Salmon[v],

21 din Salmon s-a născut Boaz,

din Boaz s-a născut Obed,

22 din Obed s-a născut Işai,

iar din Işai s-a născut David.

Footnotes

  1. Rut 1:1 Cu sensul de a conduce, a cârmui.
  2. Rut 1:8 Ebr.: hesed, termen care apare frecvent (de peste 250 ori) în VT, având o varietate de sensuri (îndurare, bunătate, bunăvoinţă, milă, credincioşie, dragoste statornică). Se referă atât la relaţiile dintre oameni, cât şi, într-un mod cu totul special, la relaţia dintre YHWH şi Israel. Cel mai frecvent, se referă la loialitatea părţilor implicate în legământ (în special loialitatea lui YHWH, care este certă). Termenul, aşa cum o dovedeşte varietatea de sensuri, cuprinde toate implicaţiile loialităţii lui YHWH faţă de promisiunile legământului
  3. Rut 1:13 În ideea că Naomi n-ar dori ca nurorile ei să împărtăşească amărăciunea ei; pentru ele ar mai fi nădejde dacă s-ar întoarce fiecare în familia ei. Sau: mele! Eu sunt mult mai amărâtă decât voi, în ideea că tinereţea le oferă un avantaj, faţă de Naomi
  4. Rut 1:17 Formulă tipică de jurământ (Lit.: Aşa să-mi facă Domnul şi chiar mai mult).
  5. Rut 1:20 Naomi înseamnă Plăcută; şi în v. 21.
  6. Rut 1:20 Mara înseamnă Amară.
  7. Rut 1:20 Ebr.: Şadai; şi în v. 21.
  8. Rut 1:21 Sau: m-a făcut să sufăr; LXX: m-a smerit
  9. Rut 2:2 Cf. Lev. 19:9; 23:22; Deut. 24:19.
  10. Rut 2:7 Lit.: în casă
  11. Rut 2:10 Sau: una care nu sunt de băgat în seamă
  12. Rut 2:17 O efă măsura aproximativ 22 l.
  13. Rut 2:20 Din punct de vedere gramatical referentul poate fi şi Boaz
  14. Rut 2:20 Vezi nota de la 1:8
  15. Rut 2:20 Ebr.: goel (rudă cu drept de răscumpărare). Ruda cu drept de răscumpărare avea obligaţia, prin Lege, de a-şi proteja rudele aflate în nevoie: (1) de a ridica un urmaş fratelui său, dacă acesta a murit fără a lăsa urmaşi – primul fiu născut moştenea numele şi averea fratelui defunct (Deut. 25:5-10); (2) de a răscumpăra pământul pe care o rudă mai săracă l-a vândut în afara familiei (Lev. 25:25-28); (3) de a răscumpăra o rudă care s-a vândut ca sclavă, datorită sărăciei (Lev. 25:47-49); (4) de a răzbuna uciderea unei rude (Num. 35:19-21).
  16. Rut 3:9 Sau: Ia-o pe servitoarea ta sub aripile tale, ambele variante exprimând o cerere de răscumpărare şi protecţie prin căsătorie.
  17. Rut 3:15 Cele mai multe mss TM; multe mss TM, VUL şi Siriacă: ea
  18. Rut 4:2 Lit.: bătrânii, şefi de familii şi de clanuri, recunoscuţi ca autoritate la toate popoarele orientale; rol de judecători în cadrul comunităţii locale (Deut. 19:12; 21:1-9; 18-21; 22:13-21; 25:5-10) sau lideri militari (Ios. 8:10). Ca instituţie, Sfatul Bătrânilor (lit. bătrânii) este atestat în special în perioada monarhiei, cu rol de consiliu (2 Sam. 3:17; 5:3; 17:4; 1 Regi 20:7).
  19. Rut 4:5 Sau: va trebui să răscumperi şi parcela moabitei Rut
  20. Rut 4:12 Lit.: sămânţa; termenul ebraic pentru sămânţă este un singular care se poate referi atât la un singur urmaş, cât şi la toţi urmaşii de pe linia genealogică a unei persoane (colectiv). Este foarte probabil ca în cele mai multe cazuri termenul să exprime o ambiguitate intenţionată. În traducerea de faţă a fost redat fie literal, fie cu urmaş sau urmaşi, în funcţie de contextul literal şi de cel teologic
  21. Rut 4:13 Eufemism ebraic cu sensul de a avea relaţii sexuale
  22. Rut 4:20 Câteva mss TM, câteva mss LXX şi VUL (vezi şi v. 21 şi textul LXX al 1 Cron. 2:11); cele mai multe mss TM: Salma

Naomi Loses Her Husband and Sons

In the days when the judges ruled,[a](A) there was a famine in the land.(B) So a man from Bethlehem in Judah,(C) together with his wife and two sons, went to live for a while(D) in the country of Moab.(E) The man’s name was Elimelek,(F) his wife’s name was Naomi, and the names of his two sons were Mahlon and Kilion.(G) They were Ephrathites(H) from Bethlehem,(I) Judah. And they went to Moab and lived there.

Now Elimelek, Naomi’s husband, died, and she was left with her two sons. They married Moabite women,(J) one named Orpah and the other Ruth.(K) After they had lived there about ten years, both Mahlon and Kilion(L) also died,(M) and Naomi was left without her two sons and her husband.

Naomi and Ruth Return to Bethlehem

When Naomi heard in Moab(N) that the Lord had come to the aid of his people(O) by providing food(P) for them, she and her daughters-in-law(Q) prepared to return home from there. With her two daughters-in-law she left the place where she had been living and set out on the road that would take them back to the land of Judah.

Then Naomi said to her two daughters-in-law, “Go back, each of you, to your mother’s home.(R) May the Lord show you kindness,(S) as you have shown kindness to your dead husbands(T) and to me. May the Lord grant that each of you will find rest(U) in the home of another husband.”

Then she kissed(V) them goodbye and they wept aloud(W) 10 and said to her, “We will go back with you to your people.”

11 But Naomi said, “Return home, my daughters. Why would you come with me? Am I going to have any more sons, who could become your husbands?(X) 12 Return home, my daughters; I am too old to have another husband. Even if I thought there was still hope for me—even if I had a husband tonight and then gave birth to sons— 13 would you wait until they grew up?(Y) Would you remain unmarried for them? No, my daughters. It is more bitter(Z) for me than for you, because the Lord’s hand has turned against me!(AA)

14 At this they wept(AB) aloud again. Then Orpah kissed her mother-in-law(AC) goodbye,(AD) but Ruth clung to her.(AE)

15 “Look,” said Naomi, “your sister-in-law(AF) is going back to her people and her gods.(AG) Go back with her.”

16 But Ruth replied, “Don’t urge me to leave you(AH) or to turn back from you. Where you go I will go,(AI) and where you stay I will stay. Your people will be my people(AJ) and your God my God.(AK) 17 Where you die I will die, and there I will be buried. May the Lord deal with me, be it ever so severely,(AL) if even death separates you and me.”(AM) 18 When Naomi realized that Ruth was determined to go with her, she stopped urging her.(AN)

19 So the two women went on until they came to Bethlehem.(AO) When they arrived in Bethlehem, the whole town was stirred(AP) because of them, and the women exclaimed, “Can this be Naomi?”

20 “Don’t call me Naomi,[b]” she told them. “Call me Mara,[c] because the Almighty[d](AQ) has made my life very bitter.(AR) 21 I went away full, but the Lord has brought me back empty.(AS) Why call me Naomi? The Lord has afflicted[e] me;(AT) the Almighty has brought misfortune upon me.”

22 So Naomi returned from Moab accompanied by Ruth the Moabite,(AU) her daughter-in-law,(AV) arriving in Bethlehem as the barley harvest(AW) was beginning.(AX)

Ruth Meets Boaz in the Grain Field

Now Naomi had a relative(AY) on her husband’s side, a man of standing(AZ) from the clan of Elimelek,(BA) whose name was Boaz.(BB)

And Ruth the Moabite(BC) said to Naomi, “Let me go to the fields and pick up the leftover grain(BD) behind anyone in whose eyes I find favor.(BE)

Naomi said to her, “Go ahead, my daughter.” So she went out, entered a field and began to glean behind the harvesters.(BF) As it turned out, she was working in a field belonging to Boaz, who was from the clan of Elimelek.(BG)

Just then Boaz arrived from Bethlehem and greeted the harvesters, “The Lord be with you!(BH)

“The Lord bless you!(BI)” they answered.

Boaz asked the overseer of his harvesters, “Who does that young woman belong to?”

The overseer replied, “She is the Moabite(BJ) who came back from Moab with Naomi. She said, ‘Please let me glean and gather among the sheaves(BK) behind the harvesters.’ She came into the field and has remained here from morning till now, except for a short rest(BL) in the shelter.”

So Boaz said to Ruth, “My daughter, listen to me. Don’t go and glean in another field and don’t go away from here. Stay here with the women who work for me. Watch the field where the men are harvesting, and follow along after the women. I have told the men not to lay a hand on you. And whenever you are thirsty, go and get a drink from the water jars the men have filled.”

10 At this, she bowed down with her face to the ground.(BM) She asked him, “Why have I found such favor in your eyes that you notice me(BN)—a foreigner?(BO)

11 Boaz replied, “I’ve been told all about what you have done for your mother-in-law(BP) since the death of your husband(BQ)—how you left your father and mother and your homeland and came to live with a people you did not know(BR) before.(BS) 12 May the Lord repay you for what you have done. May you be richly rewarded by the Lord,(BT) the God of Israel,(BU) under whose wings(BV) you have come to take refuge.(BW)

13 “May I continue to find favor in your eyes,(BX) my lord,” she said. “You have put me at ease by speaking kindly to your servant—though I do not have the standing of one of your servants.”

14 At mealtime Boaz said to her, “Come over here. Have some bread(BY) and dip it in the wine vinegar.”

When she sat down with the harvesters,(BZ) he offered her some roasted grain.(CA) She ate all she wanted and had some left over.(CB) 15 As she got up to glean, Boaz gave orders to his men, “Let her gather among the sheaves(CC) and don’t reprimand her. 16 Even pull out some stalks for her from the bundles and leave them for her to pick up, and don’t rebuke(CD) her.”

17 So Ruth gleaned in the field until evening. Then she threshed(CE) the barley she had gathered, and it amounted to about an ephah.[f](CF) 18 She carried it back to town, and her mother-in-law saw how much she had gathered. Ruth also brought out and gave her what she had left over(CG) after she had eaten enough.

19 Her mother-in-law asked her, “Where did you glean today? Where did you work? Blessed be the man who took notice of you!(CH)

Then Ruth told her mother-in-law about the one at whose place she had been working. “The name of the man I worked with today is Boaz,” she said.

20 “The Lord bless him!(CI)” Naomi said to her daughter-in-law.(CJ) “He has not stopped showing his kindness(CK) to the living and the dead.” She added, “That man is our close relative;(CL) he is one of our guardian-redeemers.[g](CM)

21 Then Ruth the Moabite(CN) said, “He even said to me, ‘Stay with my workers until they finish harvesting all my grain.’”

22 Naomi said to Ruth her daughter-in-law, “It will be good for you, my daughter, to go with the women who work for him, because in someone else’s field you might be harmed.”

23 So Ruth stayed close to the women of Boaz to glean until the barley(CO) and wheat harvests(CP) were finished. And she lived with her mother-in-law.

Ruth and Boaz at the Threshing Floor

One day Ruth’s mother-in-law Naomi(CQ) said to her, “My daughter, I must find a home[h](CR) for you, where you will be well provided for. Now Boaz, with whose women you have worked, is a relative(CS) of ours. Tonight he will be winnowing barley on the threshing floor.(CT) Wash,(CU) put on perfume,(CV) and get dressed in your best clothes.(CW) Then go down to the threshing floor, but don’t let him know you are there until he has finished eating and drinking.(CX) When he lies down, note the place where he is lying. Then go and uncover his feet and lie down. He will tell you what to do.”

“I will do whatever you say,”(CY) Ruth answered. So she went down to the threshing floor(CZ) and did everything her mother-in-law told her to do.

When Boaz had finished eating and drinking and was in good spirits,(DA) he went over to lie down at the far end of the grain pile.(DB) Ruth approached quietly, uncovered his feet and lay down. In the middle of the night something startled the man; he turned—and there was a woman lying at his feet!

“Who are you?” he asked.

“I am your servant Ruth,” she said. “Spread the corner of your garment(DC) over me, since you are a guardian-redeemer[i](DD) of our family.”

10 “The Lord bless you,(DE) my daughter,” he replied. “This kindness is greater than that which you showed earlier:(DF) You have not run after the younger men, whether rich or poor. 11 And now, my daughter, don’t be afraid. I will do for you all you ask. All the people of my town know that you are a woman of noble character.(DG) 12 Although it is true that I am a guardian-redeemer of our family,(DH) there is another who is more closely related than(DI) I. 13 Stay here for the night, and in the morning if he wants to do his duty as your guardian-redeemer,(DJ) good; let him redeem you. But if he is not willing, as surely as the Lord lives(DK) I will do it.(DL) Lie here until morning.”

14 So she lay at his feet until morning, but got up before anyone could be recognized; and he said, “No one must know that a woman came to the threshing floor.(DM)(DN)

15 He also said, “Bring me the shawl(DO) you are wearing and hold it out.” When she did so, he poured into it six measures of barley and placed the bundle on her. Then he[j] went back to town.

16 When Ruth came to her mother-in-law, Naomi asked, “How did it go, my daughter?”

Then she told her everything Boaz had done for her 17 and added, “He gave me these six measures of barley, saying, ‘Don’t go back to your mother-in-law empty-handed.’”

18 Then Naomi said, “Wait, my daughter, until you find out what happens. For the man will not rest until the matter is settled today.”(DP)

Boaz Marries Ruth

Meanwhile Boaz went up to the town gate(DQ) and sat down there just as the guardian-redeemer[k](DR) he had mentioned(DS) came along. Boaz said, “Come over here, my friend, and sit down.” So he went over and sat down.

Boaz took ten of the elders(DT) of the town and said, “Sit here,” and they did so.(DU) Then he said to the guardian-redeemer, “Naomi, who has come back from Moab, is selling the piece of land that belonged to our relative Elimelek.(DV) I thought I should bring the matter to your attention and suggest that you buy it in the presence of these seated here and in the presence of the elders of my people. If you will redeem it, do so. But if you[l] will not, tell me, so I will know. For no one has the right to do it except you,(DW) and I am next in line.”

“I will redeem it,” he said.

Then Boaz said, “On the day you buy the land from Naomi, you also acquire Ruth the Moabite,(DX) the[m] dead man’s widow, in order to maintain the name of the dead with his property.”(DY)

At this, the guardian-redeemer said, “Then I cannot redeem(DZ) it because I might endanger my own estate. You redeem it yourself. I cannot do it.”(EA)

(Now in earlier times in Israel, for the redemption(EB) and transfer of property to become final, one party took off his sandal(EC) and gave it to the other. This was the method of legalizing transactions(ED) in Israel.)(EE)

So the guardian-redeemer said to Boaz, “Buy it yourself.” And he removed his sandal.(EF)

Then Boaz announced to the elders and all the people, “Today you are witnesses(EG) that I have bought from Naomi all the property of Elimelek, Kilion and Mahlon. 10 I have also acquired Ruth the Moabite,(EH) Mahlon’s widow, as my wife,(EI) in order to maintain the name of the dead with his property, so that his name will not disappear from among his family or from his hometown.(EJ) Today you are witnesses!(EK)

11 Then the elders and all the people at the gate(EL) said, “We are witnesses.(EM) May the Lord make the woman who is coming into your home like Rachel and Leah,(EN) who together built up the family of Israel. May you have standing in Ephrathah(EO) and be famous in Bethlehem.(EP) 12 Through the offspring the Lord gives you by this young woman, may your family be like that of Perez,(EQ) whom Tamar(ER) bore to Judah.”

Naomi Gains a Son

13 So Boaz took Ruth and she became his wife. When he made love to her, the Lord enabled her to conceive,(ES) and she gave birth to a son.(ET) 14 The women(EU) said to Naomi: “Praise be to the Lord,(EV) who this day has not left you without a guardian-redeemer.(EW) May he become famous throughout Israel! 15 He will renew your life and sustain you in your old age. For your daughter-in-law,(EX) who loves you and who is better to you than seven sons,(EY) has given him birth.”

16 Then Naomi took the child in her arms and cared for him. 17 The women living there said, “Naomi has a son!” And they named him Obed. He was the father of Jesse,(EZ) the father of David.(FA)

The Genealogy of David(FB)

18 This, then, is the family line of Perez(FC):

Perez was the father of Hezron,(FD)

19 Hezron the father of Ram,

Ram the father of Amminadab,(FE)

20 Amminadab the father of Nahshon,(FF)

Nahshon the father of Salmon,[n]

21 Salmon the father of Boaz,(FG)

Boaz the father of Obed,

22 Obed the father of Jesse,

and Jesse the father of David.

Footnotes

  1. Ruth 1:1 Traditionally judged
  2. Ruth 1:20 Naomi means pleasant.
  3. Ruth 1:20 Mara means bitter.
  4. Ruth 1:20 Hebrew Shaddai; also in verse 21
  5. Ruth 1:21 Or has testified against
  6. Ruth 2:17 That is, probably about 30 pounds or about 13 kilograms
  7. Ruth 2:20 The Hebrew word for guardian-redeemer is a legal term for one who has the obligation to redeem a relative in serious difficulty (see Lev. 25:25-55).
  8. Ruth 3:1 Hebrew find rest (see 1:9)
  9. Ruth 3:9 The Hebrew word for guardian-redeemer is a legal term for one who has the obligation to redeem a relative in serious difficulty (see Lev. 25:25-55); also in verses 12 and 13.
  10. Ruth 3:15 Most Hebrew manuscripts; many Hebrew manuscripts, Vulgate and Syriac she
  11. Ruth 4:1 The Hebrew word for guardian-redeemer is a legal term for one who has the obligation to redeem a relative in serious difficulty (see Lev. 25:25-55); also in verses 3, 6, 8 and 14.
  12. Ruth 4:4 Many Hebrew manuscripts, Septuagint, Vulgate and Syriac; most Hebrew manuscripts he
  13. Ruth 4:5 Vulgate and Syriac; Hebrew (see also Septuagint) Naomi and from Ruth the Moabite, you acquire the
  14. Ruth 4:20 A few Hebrew manuscripts, some Septuagint manuscripts and Vulgate (see also verse 21 and Septuagint of 1 Chron. 2:11); most Hebrew manuscripts Salma