²² Aşa^(A) că am văzut că nu este nimic mai bun pentru om decât să se veselească de lucrările lui: aceasta^(B) este partea lui. Căci^(C) cine-l va face să se bucure de ce va fi după el?

¹² Căci cine ştie ce este bine pentru om în viaţă, în toate zilele vieţii lui de vieţuire deşartă, pe care le petrece ca o^(A) umbră? Şi cine^(B) poate să spună omului ce va fi după el sub soare?

⁷ Dar^(A) el nu ştie ce şi cum se va întâmpla, căci n-are nici cine-i spune.