Revised Common Lectionary (Semicontinuous)
Psalmul 72
Al lui Solomon[a]
1 Dumnezeule, dă judecăţile Tale regelui
şi dreptatea Ta fiului regelui!
2 Atunci el[b] va judeca cu dreptate pe poporul Tău
şi cu nepărtinire pe sărmanii Tăi.
3 Munţii vor aduce pacea pentru popor
şi tot aşa şi dealurile, prin dreptate[c].
4 El le va face dreptate asupriţilor din popor,
îi va izbăvi pe fiii săracilor
şi îl va zdrobi pe asupritor.
5 El va trăi[d] atâta timp cât va fi soare,
cât va fi lună, din neam în neam.
6 El va fi ca ploaia care coboară peste pământul cosit,
ca ploile repezi, picurând pământul.
7 În zilele lui, cel drept va înflori
şi va fi multă pace, până când nu va mai fi lună.
8 El va domni de la o mare la alta
şi de la râu[e] până la marginile pământului[f].
9 Înaintea lui se vor pleca triburile pustiei,
iar duşmanii lui vor linge ţărâna.
10 Regi din Tarşiş[g] şi din ostroave
se vor întoarce cu daruri;
regi din Şeba şi din Seba
se vor apropia cu ofrande.
11 I se vor închina toţi regii,
toate popoarele îl vor sluji.
12 Căci el îl va scăpa pe săracul care strigă
şi pe sărmanul lipsit de ajutor.
13 Va avea milă de cel umil şi sărac,
şi va scăpa vieţile săracilor.
14 Le va răscumpăra vieţile de la asuprire şi violenţă,
căci sângele lor preţuieşte mult pentru el.
15 Să trăiască!
Să i se dea podoabe din aur de Şeba!
Fie ca oamenii să se roage pentru el totdeauna
şi să-l binecuvânteze în fiecare zi!
16 Să fie belşug de grâne în ţară,
chiar şi pe crestele munţilor!
Să freamăte pomii[h] ca cei din Liban,
iar oamenii din cetăţi să înflorească la fel ca iarba de pe pământ.[i]
17 Să-i rămână numele pe vecie!
Să-i dăinuiască numele cât va fi soare!
Toate neamurile vor fi binecuvântate prin el[j]
şi-l vor numi fericit!
18 Binecuvântat să fie Domnul Dumnezeu, Dumnezeul lui Israel,
Singurul Care poate face minuni!
19 Binecuvântat să-I fie slăvitul Nume în veci!
Slava Lui să umple întreg pământul!
Amin! Amin!
20 Aici este sfârşitul rugăciunilor lui David, fiul lui Işai.
Visul lui Nebucadneţar
2 În al doilea an al domniei sale, Nebucadneţar a avut nişte vise care i-au tulburat atât de tare duhul, încât nu a mai avut somn. 2 Împăratul a poruncit să fie chemaţi magicienii[a], descântătorii, vrăjitorii[b] şi astrologii[c], ca să-i spună împăratului visele. Ei au venit şi s-au înfăţişat înaintea împăratului. 3 Împăratul le-a zis:
– Am avut un vis şi duhul mi-e tulburat, căci aş vrea să aflu ce înseamnă visul!
4 Astrologii i-au răspuns împăratului în limba aramaică[d], astfel:
– Să trăieşti veşnic, împărate! Spune-le slujitorilor tăi visul, iar noi îţi vom da interpretarea!
5 Împăratul le-a zis astrologilor:
– Iată hotărârea fermă pe care am luat-o: dacă nu-mi veţi face cunoscut visul şi interpretarea lui, veţi fi făcuţi bucăţi, iar casele voastre vor fi prefăcute în mormane de gunoi. 6 Dacă însă îmi veţi spune visul şi interpretarea lui, veţi primi din partea mea daruri, răsplătiri şi mari onoruri. Aşadar, spuneţi-mi visul şi interpretarea lui!
7 Ei au răspuns a doua oară:
– Să spună împăratul slujitorilor săi visul şi noi îi vom desluşi interpretarea.
8 Atunci împăratul le-a zis:
– Acum ştiu cu adevărat că vreţi să câştigaţi timp, pentru că vedeţi hotărârea fermă pe care am luat-o. 9 Dacă nu-mi veţi face cunoscut visul, nu rămâne decât un singur verdict pentru voi[e]! Văd că v-aţi înţeles să-mi ziceţi minciuni şi lucruri false, sperând că situaţia se va schimba. Aşadar, spuneţi-mi visul ca să ştiu astfel că sunteţi în stare să-mi daţi şi interpretarea lui!
10 Astrologii i-au răspuns împăratului astfel:
– Nu există nici un om pe pământ care să poată spune ceea ce doreşte împăratul. De aceea nici un împărat, oricât de mare şi de autoritar ar fi fost el, nu a cerut aşa ceva vreunui magician, vreunui descântător sau vreunui astrolog. 11 Lucrul pe care-l cere împăratul este prea greu şi nimeni nu i-l poate face cunoscut împăratului, în afară de zei, a căror locuinţă nu este printre muritori!
12 Când a auzit aceasta, împăratul s-a mâniat şi, înfuriindu-se foarte tare, a poruncit să fie omorâţi toţi înţelepţii Babilonului. 13 Decretul ieşise, înţelepţii erau pe cale de a fi omorâţi, iar gărzile îi căutau şi pe Daniel şi pe prietenii lui ca să-i omoare.
14 Atunci Daniel, cu prudenţă şi discreţie, s-a apropiat de Ariok, căpetenia gărzilor împăratului, care ieşise să-i omoare pe înţelepţii Babilonului. 15 El la întrebat pe Ariok, comandantul împăratului: „De ce este atât de aspru decretul dat de împărat?“ Ariok i-a spus lui Daniel cum stau lucrurile. 16 Daniel s-a dus la împărat şi l-a rugat să-i dea timp, pentru a-i putea spune interpretarea visului.
17 Apoi Daniel s-a dus acasă pentru a-i înştiinţa pe prietenii săi, Hanania, Mişael şi Azaria, cu privire la lucrul acesta 18 şi pentru a cere îndurare din partea Dumnezeului cerurilor cu privire la acest mister[f], astfel încât Daniel şi prietenii lui, împreună cu restul înţelepţilor Babilonului, să nu piară. 19 Noaptea, misterul i-a fost descoperit lui Daniel într-o viziune. Atunci Daniel L-a binecuvântat pe Dumnezeul cerurilor.
Îmbrăcaţi cu omul cel nou
17 Aşadar, vă spun aceasta şi depun mărturie în Domnul: nu mai trăiţi ca păgânii, în deşertăciunea gândirii lor! 18 Ei au mintea întunecată şi sunt despărţiţi de viaţa lui Dumnezeu datorită lipsei lor de cunoaştere, care este o urmare a împietririi lor. 19 Ei nu mai au ruşine; s-au dedat depravării, trăind cu lăcomie în toate necurăţiile. 20 Dar voi nu aşa L-aţi cunoscut pe Cristos! 21 Cu siguranţă, aţi auzit despre El şi, ca urmaşi ai Lui, aţi fost învăţaţi adevărul care este în Isus. 22 Aţi fost învăţaţi, în ce priveşte felul vostru de viaţă din trecut, să vă dezbrăcaţi de omul cel vechi, care se perverteşte după poftele înşelătoare, 23 să vă înnoiţi în atitudinea minţii voastre 24 şi să vă îmbrăcaţi cu omul cel nou, care este creat după chipul lui Dumnezeu, în dreptatea şi sfinţenia care vin din adevăr.
25 Aşadar, lăsaţi-vă de minciună şi „fiecare să spună semenului său adevărul“[a], pentru că suntem mădulare unii altora. 26 „Mâniaţi-vă şi nu păcătuiţi!“[b] Nu lăsaţi să apună soarele peste mânia voastră! 27 Nu daţi ocazie diavolului[c]! 28 Cel care a furat, să nu mai fure, ci mai degrabă să lucreze, ca să-şi câştige existenţa în mod cinstit şi să-l poată ajuta pe cel ce este în nevoie. 29 Să nu vă iasă din gură nici un cuvânt stricat, ci numai ceea ce este folositor pentru zidire, după cum este nevoie, ca să dea har celor care-l aud. 30 Să nu-L întristaţi pe Duhul Sfânt al lui Dumnezeu, prin Care aţi fost pecetluiţi pentru ziua răscumpărării! 31 Orice amărăciune, mânie, furie, ţipăt şi blasfemie şi orice răutate să piară dintre voi! 32 În schimb, fiţi buni unii cu alţii, plini de compasiune, iertându-vă unii pe alţii, aşa cum v-a iertat şi Dumnezeu, în Cristos.
5 Aşadar, fiţi imitatori ai lui Dumnezeu ca nişte copii preaiubiţi
Nouă Traducere În Limba Română (Holy Bible, New Romanian Translation) Copyright © 2006 by Biblica, Inc.® Used by permission. All rights reserved worldwide.