Revised Common Lectionary (Complementary)

Psalmul 29

Un psalm al lui David

³ Atunci Samuel a vorbit întregii Case a lui Israel:

– Dacă din toată inima voastră vă întoarceţi la Domnul, atunci îndepărtaţi dumnezeii străini şi aştoretele^[a] din mijlocul vostru, îndreptaţi-vă inima spre Domnul şi slujiţi-I numai Lui. Şi El vă va elibera de sub puterea filistenilor.

⁴ Israeliţii au îndepărtat baalii^[b] şi aştoretele şi au slujit numai Domnului. ⁵ Apoi Samuel a spus:

– Adunaţi tot Israelul la Miţpa şi eu mă voi ruga Domnului pentru voi.

⁶ S-au adunat deci la Miţpa, au scos apă şi au vărsat-o înaintea Domnului^[c]. În ziua aceea, ei au postit şi au recunoscut acolo că au păcătuit împotriva Domnului. Samuel îi judeca^[d] pe israeliţi la Miţpa.

⁷ Filistenii au auzit că israeliţii s-au adunat la Miţpa. Atunci domnitorii filistenilor s-au ridicat împotriva lui Israel. Când au auzit israeliţii lucrul acesta, le-a fost teamă de filisteni ⁸ şi i-au zis lui Samuel:

– Nu înceta să strigi pentru noi la Domnul, Dumnezeul nostru, ca să ne elibereze de sub puterea filistenilor.

⁹ Samuel a luat un miel care încă era alăptat şi l-a adus întreg ca ardere de tot Domnului. Apoi a strigat către Domnul pentru Israel, iar Domnul i-a răspuns. ¹⁰ În timp ce Samuel aducea arderea de tot, filistenii se apropiau ca să se lupte cu Israel. Domnul însă a tunat în ziua aceea cu un vuiet puternic împotriva filistenilor, aducând o aşa groază între ei, încât au fost puşi pe fugă dinaintea lui Israel. ¹¹ Bărbaţii lui Israel au ieşit din Miţpa, i-au urmărit pe filisteni şi i-au zdrobit până în apropiere de Bet-Car. ¹² Samuel a luat atunci o piatră, a aşezat-o între Miţpa şi Şen şi i-a pus numele Eben-Ezer^[e], spunând: „Până aici Domnul ne-a ajutat.“

¹³ Astfel, filistenii au fost supuşi şi n-au mai invadat din nou teritoriul Israelului, iar mâna Domnului a fost împotriva filistenilor cât timp a trăit Samuel. ¹⁴ Cetăţile pe care filistenii le-au capturat de la Israel, cele de la Ekron şi până la Gat, au fost luate înapoi. Israel şi-a eliberat teritoriile de sub stăpânirea filistenilor. În acelaşi timp, a fost pace şi între Israel şi amoriţi.

¹⁵ Samuel a continuat să judece pe Israel în toate zilele vieţii lui. ¹⁶ El mergea an de an, făcând înconjurul Betelului, Ghilgalului şi Miţpei şi judeca pe Israel în toate aceste locuri. ¹⁷ Apoi se întorcea la Rama – deoarece acolo era casa lui – judecând şi acolo pe Israel. Tot acolo a construit un altar Domnului.

¹⁹ şi, după ce a mâncat ceva, i-au revenit puterile.

Saul, în Damasc şi Ierusalim

Saul a rămas câteva zile cu ucenicii în Damasc ²⁰ şi imediat a început să predice în sinagogi despre Isus, şi anume că El este Fiul lui Dumnezeu. ²¹ Toţi cei ce-l auzeau rămâneau uimiţi şi ziceau: „Nu este el acela care făcea prăpăd în Ierusalim printre cei ce chemau Numele acesta?! Şi n-a venit el aici ca să-i ducă legaţi la conducătorii preoţilor?!“ ²² Dar Saul se întărea tot mai mult şi le provoca nedumerire iudeilor care locuiau în Damasc, dovedind că Isus este Cristosul.

²³ După mai multe zile, iudeii au uneltit să-l omoare, ²⁴ însă Saul a aflat despre uneltirea lor. Zi şi noapte ei supravegheau porţile, ca să-l omoare. ²⁵ Dar într-o noapte, ucenicii l-au luat şi l-au coborât prin zid, dându-l jos într-un coş.

²⁶ Când a ajuns în Ierusalim, a încercat să li se alăture ucenicilor, dar toţi se temeau de el, pentru că nu credeau că este un ucenic. ²⁷ Atunci Barnabas l-a luat şi l-a dus la apostoli; le-a istorisit cum, pe drum, Saul Îl văzuse pe Domnul, şi El îi vorbise, şi cum, în Damasc, vorbise cu îndrăzneală în Numele lui Isus. ²⁸ De atunci venea şi se ducea împreună cu ei în Ierusalim, vorbind cu îndrăzneală în Numele Domnului. ²⁹ De asemenea, vorbea şi purta dispute cu iudeii elenişti^[a], dar ei încercau să-l omoare. ³⁰ Când au aflat fraţii lucrul acesta, l-au dus la Cezareea şi l-au trimis în Tars.

³¹ Pe atunci, biserica de prin toată Iudeea, Galileea şi Samaria, se bucura de pace şi era consolidată; umbla în frică de Domnul şi, prin încurajarea Duhului Sfânt, se înmulţea.