Print Page Options
Previous Prev Day Next DayNext

M’Cheyne Bible Reading Plan

The classic M'Cheyne plan--read the Old Testament, New Testament, and Psalms or Gospels every day.
Duration: 365 days
Cakchiquel Occidental (CKW)
Version
Error: Book name not found: Judg for the version: Cakchiquel Occidental
HECHOS 17

Tek ri winek riche (rixin) ri tinamit Tesalónica xeyacatej chiquij ri Pablo y ri Silas

17  Ri Pablo y ri Silas quichapon cˈa bey xekˈax ri pa tinamit Anfípolis y xekˈax ri pa tinamit Apolonia, y cˈacˈariˈ xeˈapon ri pa tinamit Tesalónica. Y ri winek israelitas ri yecˈo chiriˈ, cˈo cˈa jun jay ri niquimol wi quiˈ ri kas nicˈut wi ri ruchˈabel ri Dios. Y ri Pablo, can achiˈel cˈa rubanalon pa tak nicˈaj chic tinamit chi nabey na napon ri pa tak jay ri kas nicˈut wi ri ruchˈabel ri Dios, can ya chukaˈ riˈ ri xuben chiriˈ pa Tesalónica. Riyaˈ xbe cˈa chupan ri jay ri kas nicˈut wi ri ruchˈabel ri Dios pa tak uxlanibel kˈij, riche (rixin) chi xquichˈob rij ri ruchˈabel ri Dios ri tzˈibatal ca, y oxiˈ cˈa uxlanibel tak kˈij ri queriˈ xuben. Y ya ri ruchˈabel ri Dios ri xucusaj riche (rixin) chi xukˈalajsaj chiquiwech ri winek chi ri Cristo can cˈo chi xukˈaxaj tijoj pokonal, y tek caminek chic el, xcˈastej cˈa pe. Y ri Pablo xubij cˈa chukaˈ chique ri winek: Ri Jesús ri ntzijoj chiwe riyix, ya cˈa Riyaˈ ri Cristo.

Y can yecˈo wi ri xeniman ri Ajaf Jesucristo. Yecˈo israelitas, y sibilaj ye qˈuiy chukaˈ ri ye griegos ri can niquiyaˈ wi rukˈij ri Dios. Y ye qˈuiy chukaˈ ixokiˈ ri nimaˈk quikˈij ri xeniman. Y quinojel cˈa riyeˈ xequitzekelbej el ri Pablo y ri Silas. Yacˈa ri winek israelitas ri xa ma niquinimaj ta ri Jesucristo, itzel xquinaˈ chique ri Pablo y ri Silas. Y rumariˈ tek riyeˈ xebequimololaˈ pe achiˈaˈ ri ye itzel y ye kˈoraˈ. Can sibilaj ye qˈuiy winek ri xequimol, ruma can xquiyec wi ri tinamit. Y riyeˈ xebe riche (rixin) chi yebeˈoc pa rachoch ri jun achi Jasón rubiˈ, chiquicanoxic ri Pablo y ri Silas. Riyeˈ nicajoˈ cˈa yequelesaj pe ri pa jay y yequiyaˈ pe pa quikˈaˈ ri winek. Pero xa ma xequil ta pe ri Pablo y ri Silas. Rumariˈ tek xa ya chic ri Jasón y nicˈaj chic kachˈalal ri xequicˈuaj apo chiquiwech ri aj kˈatbel tak tzij riche (rixin) ri tinamit. Y can niquirek apo quichiˈ, y niquibij: Ri achiˈaˈ Pablo y Silas xa niquisukˈ quinaˈoj quinojel ri winek riche (rixin) re ruwachˈulef, y xeˈoka yan cˈa re waweˈ chupan re katinamit. Y ya re achi Jasón rubiˈ ri xcˈulu apo quiche (quixin) ri pa rachoch. Quinojel cˈa ri yetzekelben quiche (quixin) ri Pablo y ri Silas, riyeˈ xa ma niquinimaj ta ri nubij ri ley riche (rixin) ri César, ruma xa niquibij chi cˈo jun chic rey, y Jesús rubiˈ, xechaˈ.

Y tek ri winek y ri aj kˈatbel tak tzij riche (rixin) ri tinamit Tesalónica xquicˈaxaj ri tzujunic (sujunic) riˈ, xquixibij quiˈ y rumariˈ xewolol ka chiquiwech. Pero tek ri aj kˈatbel tak tzij quicˈulun chic cˈa ca ri puek ri xcanaj pakeˈ ca pa quiqˈuexel ri Jasón y ri nicˈaj chic, cˈacˈariˈ xequelesaj pe.

Ri Pablo y ri Silas niquitzijoj ruchˈabel ri Dios pa tinamit Berea

10 Ri kachˈalal riˈ, can chanin cˈa xequitek el ri Pablo y ri Silas cˈa pa tinamit Berea. Chakˈaˈ cˈa xequitek el. Y tek ri Pablo y ri Silas yecˈo chic chiriˈ pa Berea, xebe cˈa pa jun jay ri niquimol wi quiˈ ri israelitas ri kas nicˈut wi ri ruchˈabel ri Dios. 11 Y ri israelitas riˈ sibilaj cˈa utz quinaˈoj que chiquiwech ri israelitas ri yecˈo pa Tesalónica, ruma riyeˈ can riqˈui ronojel quicˈuˈx xquicˈul ri ruchˈabel ri Dios. Y ronojel cˈa ri niquicˈaxaj el quiqˈui ri Pablo y ri Silas, nbequicanolaˈ chupan ri ruchˈabel ri Dios ri ye tzˈibatal ca, riche (rixin) chi niquetamaj, wi kas kitzij ri nibix chique. Y ri winek riˈ can kˈij kˈij cˈa queriˈ niquiben. 12 Y can ye qˈuiy cˈa ri xeniman ri Ajaf Jesucristo chiquicojol ri israelitas. Y can queriˈ chukaˈ chiquicojol ri winek ri xa ye griegos. Yecˈo ixokiˈ ri cˈo quikˈij ri xeniman y yecˈo chukaˈ achiˈaˈ. 13 Yacˈa ri israelitas ri ma quiniman ta ri yecˈo pa tinamit Tesalónica, xquicˈaxaj cˈa chi ri Pablo cˈo pa Berea nutzijoj ri ruchˈabel ri Dios chique ri winek, rumariˈ riyeˈ can xebe cˈa pa Berea. Y ri chiriˈ pa Berea xequitakchiˈij ri winek riche (rixin) chi xeyacatej chrij ri Pablo. 14 Y ri kachˈalal ri yecˈo pa Berea, can yacˈariˈ xquitek el ri Pablo cˈa chuchiˈ ri mar. Y ri Silas y ri Timoteo cˈa xecˈojeˈ na ca ri pa Berea quiqˈui ri kachˈalal. 15 Y ri kachˈalal ri xerachibilaj el ri Pablo, tek yecˈo chic chuchiˈ ri mar, xquicˈuaj cˈa el cˈa pa tinamit Atenas. Y ri kachˈalal riˈ xetzolin cˈa, y xbix pe chique ruma ri Pablo chi ri Silas y ri Timoteo queˈapon yan chanin ri pan Atenas, ruma chiriˈ yeroyobej wi riyaˈ.

Tek ri Pablo xcˈojeˈ pa tinamit Atenas

16 Y tek ri Pablo ye royoben cˈa ri Silas y ri Timoteo ri chiriˈ pa tinamit Atenas, riyaˈ sibilaj cˈa xkˈaxo ránima, ruma ri sibilaj qˈuiy dios ri xa ye banon cuma winek ri yecˈo chupan ri tinamit riˈ, ri ye oconek qui‑dios ri winek. 17 Rumariˈ ri Pablo napon cˈa ri pa jay ri kas nicˈut wi ri ruchˈabel ri Dios chupan ri tinamit riˈ, y niquichˈob cˈa rij ri ruchˈabel ri Dios, ye rachibilan ri israelitas y nicˈaj chic winek ri can niquiyaˈ wi rukˈij ri Dios. Y can queriˈ wi chukaˈ nberubanaˈ ronojel ri nicˈaj chic kˈij quiqˈui ri yeˈapon pa cˈaybel. 18 Y yecˈo cˈa nicˈaj achiˈaˈ ri chiriˈ pan Atenas ri can nicajoˈ niquetamaj qˈuiy ruwech etamabel, achiˈaˈ ri nibix epicúreo chique y nicˈaj chic ri nibix estoico chique, yebetzijon cˈa riqˈui ri Pablo. Pero yecˈo chukaˈ ri xa niquibij: ¿Achique cami nrajoˈ nubij chake re jun achi reˈ, xaxu (xaxe wi) niwolol? yechaˈ. Y nicˈaj chic niquibilaˈ cˈa: Re achi reˈ achiˈel xa nuyaˈ quitzijol nicˈaj chic dios. Y quecˈariˈ niquibij ri winek riˈ, ruma ri nutzijoj ri Pablo chique, ya ri lokˈolaj ruchˈabel ri Jesús ri niyaˈo colotajic, y nubij chukaˈ chique chrij ri cˈastajbel quiche (quixin) ri caminakiˈ. 19 Y ri winek riˈ xquicˈuaj cˈa ri Pablo pan Areópago, ri acuchi (achique) niquimol wi quiˈ ri can nimaˈk quikˈij chiquicojol riyeˈ. Y tek xeˈapon cˈa, riyeˈ xquicˈutuj cˈa chare ri Pablo: ¿La utz cami nuben chawech chi natzijoj chake chrij ri cˈacˈacˈ naˈoj ri nakˈalajsaj? 20 Ruma riyoj can ma kacˈaxan ta ri natzijoj riyit, y rumariˈ nikajoˈ cˈa chi niketamaj achique rubanic riˈ, xechaˈ chare.

21 Y queriˈ xquibij, ruma quinojel winek ri yecˈo chiriˈ pan Atenas, ri aj chiriˈ y ri yepe jucˈan chic ruwachˈulef, can majun chic cˈa achique ta ri niquiben, xa can xu (xe) wi niquicˈaxaj o niquibij jun chic naˈoj ri can cˈacˈacˈ chiquiwech riyeˈ.

22 Yacˈariˈ tek ri Pablo xbepaˈeˈ pe chiquiwech ri winek ri chiriˈ pan Areópago, y xubij cˈa: Riyix achiˈaˈ ri yixcˈo waweˈ pan Atenas, riyin ntzˈet cˈa chi riyix can iyaˈon wi quikˈij quinojel ri idioses. 23 Tek xikˈax cˈa ri acuchi (achique) niyaˈ wi quikˈij quinojel ri idioses xintzˈet cˈa jun altar ri acuchi (achique) nubij wi: RICHE (RIXIN) RI DIOS RI XA MA ETAMAN TA RUWECH, nichaˈ. Y ya cˈa Dios riˈ ri ma iwetaman ta ruwech, y can iyaˈon rukˈij riyix, yariˈ ri nkˈalajsaj riyin chiwech re wacami.

24 Ya cˈa Dios riˈ ri banayon re ruwachˈulef y ronojel ri cˈo chuwech. Ya cˈa Riyaˈ ri Rajaf ri caj y Rajaf re ruwachˈulef. Y rumariˈ ma pa jun jay ta ri xa banon cuma winek cˈo wi. 25 Y ma rajawaxic ta chi nitoˈox (nitoˈ) ruma jun winek, ruma pa ruqˈuexel chi que ta riˈ nibanatej, xa ya ri Dios ri nitoˈo riche (rixin) ri winek, ruma can ya Riyaˈ ri niyaˈo kacˈaslen, ri cakˈikˈ ri nikajikˈaj, y ronojel ri nicˈaj chic cosas.

26 Chukaˈ can rubanon chake konojel ri yojcˈo chuwech re ruwachˈulef chi xa riqˈui jun winek yoj petenak wi, y katalun kiˈ chuwech re ruwachˈulef re yojcˈo wi y rubin chukaˈ chic ri quitiempo re karuwachˈulef y ri mojones riche (rixin) ri kalugar. 27 Queriˈ xuben ri Dios ruma nrajoˈ chi nikacanoj Riyaˈ, riche (rixin) chi achique ta na rubanic nbekilaˈ wi pe, astapeˈ Riyaˈ xa can nakaj cˈo wi kiqˈui chikajujunal. 28 Y ruma Riyaˈ tek cˈo kacˈaslen, ruma Riyaˈ tek yojsilon, y ruma chukaˈ Riyaˈ tek yojcˈo, can achiˈel cˈa quibin cˈa nicˈaj achiˈaˈ poetas ri can ye iwinak riyix, tek xquibij: Riyoj can yoj ralcˈual cˈa chukaˈ ri Dios, xechaˈ. 29 Y wi can yoj ralcˈual cˈa ri Dios, ma rucˈamon ta nikabij Dios chare jun cosa ri xa achiˈaˈ ye banayon. Y riˈ astapeˈ can riqˈui kˈanapuek o sakapuek o riqˈui abej banon wi, ruma xa quinaˈoj winek. 30 Ri winek ri ojer ca, xquibanalaˈ dios riche (rixin) chi xquiyaˈ quikˈij, y ri Dios sibilaj xerucochˈ, ruma ma quetaman ta achique ri rucˈamon chi niquiyaˈ rukˈij. Yacˈa re kˈij reˈ, Riyaˈ nubij chi quinojel winek titzolin pe quicˈuˈx riqˈui. 31 Ruma Riyaˈ can ruchaˈon chic jun kˈij riche (rixin) chi xtukˈet tzij pa quiwiˈ quinojel ri winek. Ruchaˈon chic cˈa Jun ri can choj wi xtikˈato tzij. Y ri Dios xukˈalajsaj chi kitzij chi ri Jun riˈ xtikˈato tzij, ruma ri Dios xuben chare chi xbecˈastej pe chiquicojol ri caminakiˈ, xchaˈ ri Pablo.

32 Y tek ri winek xquicˈaxaj chi cˈo Jun ri xcˈastej pe chiquicojol ri caminakiˈ, xa xetzeˈen apo chrij ri Pablo. Y yecˈo xebin chare: Cˈa xcatkacˈaxaj na chic jun bey, xechaˈ.

33 Y ri Pablo xel pe chiquicojol. 34 Y yecˈo cˈa caˈiˈ oxiˈ winek ri xeniman ri Ajaf Jesucristo. Ri winek riˈ can xebe wi cˈa riqˈui ri Pablo. Chiquicojol ri winek ri xeniman, cˈo cˈa jun achi ri Dionisio rubiˈ, cachibil ri yekˈato tzij pan Areópago. Y cˈo cˈa chukaˈ jun ixok ri Dámaris rubiˈ ri xniman ri Ajaf Jesucristo. Y yecˈo chukaˈ nicˈaj chic.

Error: Book name not found: Jer for the version: Cakchiquel Occidental
SAN MARCOS 12

Ri cˈambel tzij chiquij ri itzel tak kajoy ulef

12  Y ri Jesús, riqˈui cˈa cˈambel tak tzij xchˈo wi quiqˈui. Riyaˈ quecˈareˈ xubilaˈ chique: Xcˈojeˈ cˈa jun achi ri xutic ruwech ri rulef riqˈui uva. Xuben coral chrij ri ulef y xuben chukaˈ achiˈel jun ti pila ri pan ulef riche (rixin) chi niyitzˈ ri uva chupan. Xuben chukaˈ jun setesic tzˈak ri nej xujotobaˈ chicaj, y pa ruwiˈ riˈ xcˈojeˈ wi rachoch ri chajinel. Cˈacˈariˈ xuyaˈ ca pa kajic chique caˈiˈ oxiˈ mozos, y riyaˈ xbe nej.

Y ri rajaf ri ulef xutek cˈa jun rumozo quiqˈui ri achiˈaˈ ri ye kajayon ri ulef, tek xapon rukˈijul riche (rixin) chi nberucˈuluˈ pe ri uva kajbel riche (rixin) ri ulef. Yacˈa tek xapon ri mozo quiqˈui ri achiˈaˈ ri ye kajayon ri ulef, ri kajoy tak ulef riˈ xquichop cˈa ri mozo riˈ y xquichˈey, y majun cˈa uva xquiyaˈ el chare. Y ri rajaf ri ulef xutek chic cˈa jun rumozo quiqˈui ri kajoy tak ulef, chucˈamaric ri uva kajbel riche (rixin) ri ulef. Pero tek xapon ri mozo, xa xquichop rucˈakic chi abej y xquisocolaˈ el ri rujolon (ruwiˈ). Qˈuiy cˈa pokon ri xquibanalaˈ el chare, y queriˈ xquitek el. Y ri rajaf ri ulef xutek chic jun rumozo. Y ri mozo riˈ xcamisex cuma ri kajoy tak ulef. Y ye qˈuiy chic mozos ri xerutek, pero quinojel cˈo ri xquicˈulwachij. Yecˈo xechˈay pe, y yecˈo xecamisex.

Y pa ruqˈuisbel, ri rajaf ri ulef xaxu (xaxe wi) chic cˈa ri rucˈajol xcˈojeˈ ca riqˈui y riyaˈ sibilaj nrajoˈ ri rucˈajol. Pero ri rajaf ri ulef xutek cˈa ri rucˈajol quiqˈui ri achiˈaˈ ri ye kajayon ri rulef, ruma riyaˈ xuchˈob ka: Ri achiˈaˈ ri ye kajayon ri ulef can xqueniman wi cˈa chare ri nucˈajol tek xtiquitzˈet chi can ya riyaˈ ri napon quiqˈui, xchaˈ ka pa ránima. Yacˈa ri achiˈaˈ ri ye kajayon ri ulef can xu (xe) wi xquitzˈet chi ya ri rucˈajol ri rajaf ri ulef ri xapon, xquibilaˈ cˈa chiquiwech: Yareˈ ri xtoc ca rajaf ronojel re ulef re kakajon. Wacami quixam pe, tikacamisaj riche (rixin) chi queriˈ re ulef reˈ ntoc ca kiche (kixin) riyoj, xechaˈ. Y can queriˈ wi cˈa xquiben. Xquichop ri cˈajolaxel, xquicamisaj. Xquelesaj cˈa el chupan ri ulef ri ticon ruwech riqˈui uva y xbequicˈakaˈ ca jucˈan chic.

Cˈacˈariˈ ri Jesús xubij: ¿Achique cami xtuben ri rajaf ri ulef riˈ chique ri achiˈaˈ kajoy tak ulef? Ri rajaf ri ulef xtipe cˈa y xquerucamisaj ri kajoy tak ulef riˈ y ri rulef xtuyaˈ chic ca pa kajic chique nicˈaj chic.

10 ¿La can majun bey cˈa isiqˈuin ta ri jun tzij ri tzˈibatal ca chupan ri ruchˈabel ri Dios? Tek nubij:
    Cˈo cˈa jun abej ri ma xka ta chiquiwech chi xquicusaj ri nicˈaj aj banoy tak jay.
    Pero re abej reˈ xa can cˈo wi ri xucusan chare ri xquina riche (rixin) ri jay, riche (rixin) chi ri jay riˈ ma nitzak ta.
11     Ri xbano cˈa reˈ can ya wi ri Ajaf
    y reˈ can nikamey ruma majun bey katzˈeton ta chi nibanatej ta quereˈ. Queriˈ nubij ri ruchˈabel ri Dios.

12 Y ri achiˈaˈ achoj quiqˈui xchˈo wi ri Jesús, riyeˈ can ta cˈo xcajoˈ chi xquichop ta el ri Jesús, ruma xquinabej chi ri achiˈaˈ kajoy tak ulef ri xerunataj chupan ri cˈambel tzij, xa chiquij riyeˈ xchˈo wi. Y xa majun xquiben chi xquichop ta el, ruma niquixibij quiˈ chiquiwech ri sibilaj winek ri yecˈo riqˈui. Riyeˈ xquiyaˈ cˈa ca ri Jesús y xebe.

Tek xcˈutux chare ri Jesús wi utz o ma utz ta chi nitoj ri alcawal

13 Y ri achiˈaˈ riˈ yecˈo cˈa nicˈaj chic ri xequitek pe. Xequitek cˈa pe caˈiˈ oxiˈ achiˈaˈ fariseos y chukaˈ ye caˈiˈ oxiˈ ri yecˈo pa rupartido ri rey Herodes, ruma can nicajoˈ chi ri Jesús nitzak ta pa quikˈaˈ riqˈui ri chˈabel ri xtubij. 14 Cˈacˈariˈ riyeˈ xepe cˈa y xquibij chare ri Jesús: Riyit ri can yit jun Tijonel, riyoj can ketaman cˈa chi xaxu (xaxe) wi cˈa ri kas kitzij ri nika chawech y yariˈ ri natzijoj. Y riyit ma naxibij ta chukaˈ awiˈ chuwech jun winek, astapeˈ can cˈo rukˈij. Y can nacˈut wi ri bey riche (rixin) ri Dios chiquiwech ri winek. ¿Achique cˈa nabij riyit? ¿La rucˈamon cami chi nikatoj ri alcawal ri nubij ri César ri cˈo chi nikatoj o xa ma rucˈamon ta? xechaˈ chare.

15 Yacˈa ri Jesús can retaman wi chi riqˈui caˈiˈ quipalej ri niquicˈutuj queriˈ. Rumariˈ Riyaˈ xubij chique: ¿Achique cˈa ruma riyix nitij ikˈij riche (rixin) chi yinitojtobej? Ticˈamaˈ cˈa pe jun puek riche (rixin) chi ntzˈet, xchaˈ chique.

16 Y riyeˈ xbequicˈamaˈ cˈa pe ri puek chi niquicˈut chuwech. Y cˈacˈariˈ Riyaˈ xucˈutuj cˈa chique: ¿Achoj ruwachbel laˈ? ¿Y achoj rubiˈ chukaˈ la cˈo chuwech la puek? xchaˈ chique. Y riyeˈ xquibij: Riche (rixin) ri César, xechaˈ.

17 Y yacˈariˈ tek ri Jesús xubij chique: Can tiyaˈ cˈa chare ri César ri can riche (rixin) wi ri César. Y can tiyaˈ cˈa chare ri Dios, ri can riche (rixin) wi ri Dios, xchaˈ chique. Y riyeˈ xquimey tek xquicˈaxaj ri xubij ri Jesús chique, ruma ma xecowin ta chrij chi xtzak ta pa quikˈaˈ.

Ri saduceos cˈo xquicˈutuj chrij ri cˈastajbel quiche (quixin) ri caminakiˈ

18 Y yacˈariˈ tek nicˈaj chique ri achiˈaˈ saduceos xeˈapon riqˈui ri Jesús ruma cˈo nicajoˈ niquicˈutuj chare. Ri achiˈaˈ riˈ ma niquinimaj ta cˈa chi ri caminakiˈ xquecˈastej chic pe. Y rumacˈariˈ riyeˈ xquibij cˈa chare ri Jesús: 19 Tijonel, ri Moisés can rutzˈiban wi cˈa ca chake chi tek jun achi nicom el y majun ralcˈual nicˈojeˈ ca riqˈui ri rixjayil, can jun cˈa rachˈalal ri achi riˈ cˈo chi nicˈuleˈ riqˈui ri ixok ri xmalcanij ca, riche (rixin) chi queriˈ yecˈojeˈ ta ralcˈual riqˈui ri ixok riˈ. Y ri nabey ti cˈajol (alaˈ) ri nalex ntoc ralcˈual ri caminek chic el. 20 Y riyeˈ xquibij cˈa: Xecˈojeˈ cˈa ye wukuˈ achiˈaˈ cachˈalal quiˈ. Y xbanatej cˈa chi ri nimalaxel xcˈuleˈ. Pero ri achi riˈ xcom el, y majun ralcˈual ri xcˈojeˈ ta ca. 21 Xpe ri rucaˈn achi, ri rachˈalal ca ri achi ri caminek chic el, xcˈuleˈ riqˈui ri malcaˈn ixok. Pero chukaˈ ri achi riˈ xcom el y majun ralcˈual ri xcˈojeˈ ta ca. Ri rox achi can queriˈ chukaˈ ri xucˈulwachij el, achiˈel ri caˈiˈ nabey tak rachˈalal y ri ixok cˈa xcˈojeˈ na ca. 22 Y tek ye caminek chic el ri ye wukuˈ achiˈaˈ cachˈalal quiˈ chuwech ri ixok riˈ, can majun chique ri ye wukuˈ achiˈaˈ riˈ xcˈojeˈ ta ca ralcˈual. Y pa ruqˈuisbel xcom chukaˈ el ri ixok. 23 Riyit nabij chi xtapon na jun kˈij tek ri caminakiˈ xquecˈastej pe. Tek xtapon cˈa ri kˈij riˈ, ¿achoj rixjayil cˈa xtoc wi ri ixok riˈ? Ruma chi ye wukuˈ achiˈaˈ cachˈalal quiˈ xecˈojeˈ riqˈui, xechaˈ chare ri Jesús.

24 Can yacˈariˈ tek ri Jesús xubij chique ri achiˈaˈ riˈ: Riyix xa yix sachnek riqˈui ri xibij, ruma ma kˈaxnek ta chiwech ri nubij chupan ri ruchˈabel ri Dios. ¿Man cˈa iwetaman ta chi ri ruchukˈaˈ ri Dios sibilaj nim? 25 Ruma tek xtapon ri kˈij chi ri caminakiˈ xquecˈastej el, ri achi ma xticˈojeˈ ta chic rixjayil, ni ri ixok ma xticˈojeˈ ta chic rachijil, ruma can majun chic cˈulanen xtibanatej. Xa xqueˈoc achiˈel ri ángeles ri yecˈo chilaˈ chicaj. 26 Yacˈa ri cˈastajbel quiche (quixin) ri caminakiˈ, can cˈo wi. ¿La ma isiqˈuin ta cˈa ri nubij chupan ri ruchˈabel ri Dios ri tzˈibatal ca ruma ri Moisés, tek ri Dios xchˈo pe chare chupan ri juwiˈ kˈayis ri cˈo ruqˈuixal? Tek ri Dios xubij: Yin cˈa riyin ri ru‑Dios ri Abraham, ri ru‑Dios ri Isaac y ri ru‑Dios chukaˈ ri Jacob, xchaˈ chare. 27 Y wi ta riyeˈ xecom el jurayil y xa man ta yecˈastej chic pe jun bey, ri Dios man ta qui‑Dios chic riyeˈ, ruma ri Dios ma Dios ta quiche (quixin) caminakiˈ, xa can Dios quiche (quixin) ri cˈo quicˈaslen. Rumacˈariˈ riyin nbij chi xa yix sachnek riqˈui ri nibij, xchaˈ ri Jesús chique.

Tek ri Jesús xubij ri achique chique ri pixaˈ ri más nim rejkalen

28 Y yacˈariˈ tek xjel apo riqˈui ri Jesús jun aj tzˈib. Ri aj tzˈib riˈ xracˈaxaj cˈa ri xquibij ri achiˈaˈ saduceos chare ri Jesús, y xracˈaxaj chukaˈ ri xubij ri Jesús chique ri achiˈaˈ riˈ. Y chuwech riyaˈ can kˈalaj wi chi utz ri xubij ri Jesús y cˈacˈariˈ xucˈutuj cˈa: ¿Achique cˈa ri nabey pixaˈ chare ronojel ri pixaˈ ri xuyaˈ ri Dios pa rukˈaˈ ri Moisés? xchaˈ chare ri Jesús.

29 Y ri Jesús xubij cˈa chare: Ri nabey pixaˈ ya cˈa ri nubij: Tiwacˈaxaj cˈa riyix aj Israel, chi ri Kajaf xaxu (xaxe) wi jun, y riˈ ya ri Kajaf Dios. 30 Can tawajoˈ cˈa ri Dios ri Awajaf. Tawajoˈ riqˈui ronojel awánima. Tawajoˈ chupan ronojel ri acˈaslen, riqˈui ri anojibal y riqˈui chukaˈ ronojel ri awuchukˈaˈ. Yacˈareˈ ri pixaˈ ri más nim rejkalen. 31 Y cˈo chukaˈ jun rucaˈn pixaˈ ri nim rejkalen y jubaˈ ma junan riqˈui ri nabey. Y ri pixaˈ riˈ nubij cˈa: Can achiˈel ri nawajoˈ ka awiˈ riyit, can queriˈ cˈa chukaˈ queˈawajoˈ ri awucˈ awachˈalal. Y ya caˈiˈ pixaˈ reˈ ri más ye nimaˈk quejkalen, xchaˈ cˈa ri Jesús.

32 Y ri aj tzˈib xubij cˈa chare ri Jesús: Tijonel, can queriˈ wi. Kas kitzij ri xabij chi xaxu (xaxe) wi jun Dios cˈo, y majun chic jun. 33 Rajawaxic chi nikajoˈ riqˈui ronojel kánima. Rajawaxic chi nikajoˈ riqˈui ri kanojibal, chupan ronojel ri kacˈaslen y riqˈui chukaˈ ronojel ri kachukˈaˈ. Y achiˈel chukaˈ nikajoˈ ka kiˈ riyoj, can que cˈa chukaˈ riˈ quekajoˈ ri kucˈ kachˈalal. Y wi yekaben cˈa reˈ, can más quejkalen que chuwech ri chicop ri yecamisex y yeporox chuwech ri Dios; y más quejkalen que chuwech xabachique cosa ri nikatzuj (nikasuj) chuwech ri Dios, xchaˈ cˈa ri aj tzˈib.

34 Y tek ri Jesús xracˈaxaj chi can jabel wi xkˈax chuwech ri jun aj tzˈib riˈ, ri Jesús xubij cˈa chare: Riyit xa ma nej ta chic cˈa yitcˈo wi riche (rixin) chi yatoc pa rajawaren ri Dios, xchaˈ chare. Y yacˈariˈ tek can majun chic ri xbano cowil chi cˈo ta ri xucˈutuj apo chare ri Jesús.

Ri niquichˈob ri aj tzˈibaˈ chrij ri Cristo

35 Y ri Jesús yerutijoj cˈa ri winek ri quimolon quiˈ riqˈui, chiriˈ pa rachoch ri Dios, y xubij cˈa chique: ¿Achique cˈa ruma tek ri aj tzˈibaˈ niquibij chi ri Cristo xa choj jun ralcˈual ca ri rey David? 36 Tek xa can ya ri rey David xbin ri xkˈalajsex chare ruma ri Lokˈolaj Espíritu. Ri David can rubin wi ca:

Ri Dios xubij chare ri Wajaf:
Catzˈuyeˈ re pa wajquikˈaˈ,
cˈa ya tek xquenyaˈ na pan akˈaˈ pan awaken ri yeˈetzelan awuche (awixin). Queriˈ xubij. 37 Y wi ri rey David, Wajaf xchaˈ chare ri Cristo, ¿achique cˈa ruma tek ri aj tzˈibaˈ niquibij chi ri Cristo xa choj jun ralcˈual ca ri rey David? xchaˈ ri Jesús. Y sibilaj ye qˈuiy chique ri winek ri can riqˈui wi ronojel cánima xquicˈaxaj ri xubij.

Tek ri Jesús xukˈalajsaj ri achique chi mac yetajin chubanic ri aj tzˈibaˈ

38 Y ri Jesús xubij cˈa chukaˈ chique ri winek tek yerutijoj: Man cˈa tiben ta achiˈel niquiben ri aj tzˈibaˈ. Ruma riyeˈ sibilaj nika chiquiwech niquicusaj tukutek tak tziek, riche (rixin) chi queriˈ nitzˈet chi can cˈo quikˈij. Nika chukaˈ chiquiwech chi niyaˈox (nyaˈ) rutzil quiwech ri pa tak cˈaybel. 39 Y ri pa tak jay ri kas nicˈut wi ri ruchˈabel ri Dios, can ya cˈa ri nabey tak chˈaquet yequicanolaˈ, riche (rixin) chi queriˈ nibix chi riyeˈ cˈo quikˈij. Y can queriˈ chukaˈ yequibanalaˈ ri pa nimaˈk tak waˈin. 40 Y yequelesalaˈ chukaˈ ronojel quicosas ri malcaniˈ tak ixokiˈ. Y xaxu (xaxe wi) riche (rixin) chi can quenimex chi riyeˈ can ye utzilaj tak winek, yeyaloj tek niquiben orar. Pero riyeˈ can xtikˈax ruwiˈ ri rucˈayewal ri xtika pa quiwiˈ, ruma sibilaj qˈuiy quimac, xchaˈ ri Jesús.

Ri ofrenda ri xuyaˈ ri malcaˈn ixok

41 Y ri Jesús tzˈuyul cˈa chiriˈ chuwech apo ri acuchi (achique) niyalox wi ca ri ofrenda chiriˈ pa rachoch ri Dios. Yacˈariˈ tek Riyaˈ yerutzuˈ ri winek tek niquiyalaˈ ca puek chiriˈ. Xerutzˈet cˈa ye qˈuiy beyomaˈ ri can qˈuiy puek niquiyalaˈ ca. 42 Y xapon cˈa chukaˈ jun ixok malcaˈn ri can nikˈalajin chi ma beyon ta y xuyaˈ cˈa ca caˈiˈ tak puek ri ma rubanon ta ni jun centavo. 43 Y tek ri Jesús xutzˈet ri ixok riˈ, xucˈut cˈa chiquiwech ri rudiscípulos y xubij chique: Kitzij cˈa nbij chiwe, chi riyin ntzˈet chi xa ya la ixok laˈ ri xyaˈo ca más qˈuiy que chiquiwech quinojel ri ye yayon ca puek. 44 Ruma riyaˈ, astapeˈ xa ti mebaˈ, xa can xuyaˈ cˈa ca ronojel ri cˈo riqˈui; astapeˈ xa can yariˈ ri nicˈatzin chare riche (rixin) chi nutzukbej riˈ. Yacˈa la nicˈaj chic, astapeˈ qˈuiy puek xquiyalaˈ ca, xa jubaˈ oc chare ronojel ri beyomel ri cˈo quiqˈui ri xquiyalaˈ ca, xchaˈ ri Jesús.

Cakchiquel Occidental (CKW)

Copyright 1996 Wycliffe. This translation may be quoted in any form (written, visual, electronic or audio) up to and inclusive of five hundred (500) verses without the express written permission of the publisher, providing the verses quoted do not amount to a complete book of the Bible nor do the verses quoted account for more than 25 percent (25%) or more of the total text of the work in which they are quoted. by Wycliffe Bible Translators International