M’Cheyne Bible Reading Plan
Tek ri Esteban xrajoˈ chi xutoˈ ta riˈ chiquiwech ri aj kˈatbel tak tzij y tek xcamisex
7 Y ri nimalaj sacerdote xucˈutuj cˈa chare ri Esteban: ¿La kitzij cˈa ri xbix ka chawij? 2 Y ri Esteban xubij:
Wachˈalal aj Israel y riyix ri principaliˈ chupan re katinamit, tiwacˈaxaj na cˈa re xtinbij chiwe re wacami: Ri Dios ri cˈo rukˈij rucˈojlen, xukˈalajsaj riˈ chuwech ri katataˈ Abraham ri xcˈojeˈ ojer ca. Y riˈ, tek cˈa cˈo na cˈa chiriˈ chupan ri lugar Mesopotamia rubiˈ, tek cˈa ma jane rutzijol chi nbecˈojeˈ ta ri pan Harán. 3 Yacˈariˈ tek ri Dios xubij chare ri Abraham: Catel el chiquicojol ri awachˈalal, y tayaˈ ca ri aruwachˈulef, y jet cˈa pa jun chic ruwachˈulef ri xtincˈut chawech, xchaˈ ri Dios chare. 4 Y ri Abraham can xuyaˈ wi cˈa ca ri Caldea ri lugar ri cˈo wi, y xkˈax ri pan Harán. Y caminek chic cˈa ca ri rutataˈ ri Abraham chiriˈ pan Harán, tek ri Dios xucˈom cˈa pe ri Abraham chupan re ruwachˈulef Canaán re yixcˈo wi wacami. 5 Y ri Dios can majun cˈa ulef xuyaˈ ta ca chare ri Abraham chupan re ruwachˈulef reˈ, astapeˈ ta xaxu (xaxe wi) riche (rixin) chi nipaˈeˈ wi. Can majun wi ri xuyaˈ chare. Pero ri Dios can xutzuj (xusuj) wi cˈa chare chi re ruwachˈulef reˈ xtoc riche (rixin) riyaˈ y quiche (quixin) ri ye riy rumam ca. Queriˈ xubij ri Dios chare ri Abraham, astapeˈ ma jajun ralcˈual ri kˈij riˈ. 6 Y xbix cˈa chukaˈ chare ruma ri Dios, chi ri ye riy rumam ca riyaˈ xquebecˈojeˈ cˈa pa jun chic ruwachˈulef quiqˈui jun wi chic quiwech chi winek. Y ye ri winek riˈ ri xqueyaˈo quiche (quixin) ri ye riy rumam ri Abraham pa samaj y xtiquiben cˈa chique chi xtiquitij pokon cajiˈ ciento junaˈ. 7 Y ri Dios xubij chukaˈ: Riyin xtinben ruchojmil pa quiwiˈ ri winek ri xquebano ri pokon riˈ chique ri awiy amam. Cˈacˈariˈ xqueˈel pe ri awiy amam chiquicojol ri winek riˈ, y xquepe chupan re lugar reˈ chinusamajixic y chuyaˈic nukˈij, xchaˈ ri Dios chare ri Abraham. 8 Y ri Dios can xuben cˈa chukaˈ jun trato riqˈui ri Abraham. Ri trato riˈ can cˈo cˈa jun retal. Y ri retal ri trato riˈ, can yacˈa ri circuncisión ri niban chique ri tak cˈjolaˈ (alaboniˈ). Y tek ri Abraham xalex ri rucˈajol ri xubiniˈaj Isaac, xuben cˈa ri circuncisión chare tek xa cˈariˈ wakxakiˈ rukˈij cˈo. Queriˈ chukaˈ xuben ri Isaac tek xalex ri Jacob ri rucˈajol. Y queriˈ chukaˈ xuben ri Jacob quiqˈui ri cablajuj rucˈajol ri xeˈoc tataˈaj riche (rixin) re tinamit Israel.
9 Y ri nicˈaj chic rucˈajol ri Jacob itzel cˈa xquinaˈ chare ri quichakˈ ri José rubiˈ, ruma can ya riyaˈ ri más najowex. Y rumariˈ tek xquicˈayij el, y xucˈuex el cˈa pan Egipto. Yacˈa ri Dios can cˈo cˈa riqˈui ri José, 10 y xucol chuwech ronojel tijoj pokonal. Xuben cˈa chare chi ri Faraón ri rey riche (rixin) ri ruwachˈulef Egipto utz xutzˈet y xutzˈet chukaˈ chi can cˈo runaˈoj. Y rumariˈ ri rey xuben chare ri José chi xoc jun aj kˈatbel tzij pa ruwiˈ ri Egipto, y xuyaˈ kˈatbel tzij pa rukˈaˈ riche (rixin) chi ya riyaˈ nitakanoj pa ruwiˈ rachoch ri rey riˈ.
11 Y ri tiempo riˈ ri pan Egipto y pa Canaán, xpe cˈa jun wayjal, jun nimalaj tijoj pokonal. Y ri ye katiˈt kamamaˈ ri yecˈo pa Canaán man cˈa niquil ta chic achique niquitij. 12 Y ri Jacob ri rutataˈ ri José, xapon rutzijol riqˈui chi ri chiriˈ pan Egipto cˈo trigo. Rumariˈ xerutek cˈa el chulokˈic trigo ri ye rucˈajol, ri ye katiˈt kamamaˈ riyoj. 13 Y yacˈa tek xebe pa rucamul, yacˈariˈ tek ri José xukˈalajsaj riˈ chiquiwech ri rachˈalal chi ya riyaˈ ri José. Y queriˈ tek ri Faraón xretamaj ye achique ri ye rachˈalal ri José, rumariˈ xretamaj chukaˈ chi ri José jun hebreo. 14 Y yacˈariˈ tek ri José xutek quicˈamaric ri Jacob ri rutataˈ y ri ye rachˈalal. Ye setenta y cinco chiquinojel. 15 Y quecˈariˈ rubanic tek xxuleˈ ka ri Jacob pan Egipto. Chiriˈ cˈa xcom wi riyaˈ y chiriˈ cˈa xecom wi ri ye rucˈajol, ri can ye katiˈt kamamaˈ wi riyoj. 16 Pero ri quichˈacul, pa jun lugar Siquem rubiˈ, chiriˈ xemuk wi. Xemuk pa jun ti pedazo ulef, ri acuchi (achique) can cˈo cˈojlibel riche (rixin) chi yebemuk ca caminakiˈ. Ri jun ti ulef riˈ, can ya cˈa ri Abraham ri lokˈoyon ca chique ri ye ralcˈual ri jun achi Hamor rubiˈ.
17 Y tek ya xa napon ri kˈij riche (rixin) chi nibanatej ri rutzujun (rusujun) ri Dios chare ri Abraham, ri can xubij chare chi can nuben wi, ri tinamit Israel can benak cˈa pa nim y ye qˈuiyirnek ri winek chiriˈ pan Egipto. 18 Y ya cˈa tiempo riˈ tek ri chiriˈ pan Egipto xoc cˈa jun cˈacˈacˈ rey ri xa ma xretamaj ta ruwech ri José. 19 Y ri rey riˈ can cˈo cˈa runaˈoj chubanic ri etzelal chique ri kachˈalal aj Israel. Y xuben cˈa chique ri katiˈt kamamaˈ chi xquikˈaxaj tijoj pokonal, ruma xuben chique chi xequimalij ca ri tak calcˈual ri xa can cˈariˈ yeˈalex riche (rixin) chi xecom. Queriˈ xuben chique ruma can xrajoˈ chi man ta xeqˈuiyer. 20 Can ya cˈa chukaˈ tiempo riˈ tek xalex ri Moisés chiriˈ pan Egipto. Y ri acˈal riˈ xka chuwech ri Dios. Oxiˈ cˈa icˈ ri xilix cuma ri ruteˈ rutataˈ. 21 Y cˈacˈariˈ tek cˈo chi xbequiyaˈ ca pa ruwiˈ ri raken yaˈ riche (rixin) chi nicom. Pero ri rumiˈal ri rey Faraón xucˈuaj cˈa el ri acˈal riˈ y xuqˈuiytisaj y can achiˈel ral cˈa xuben chare. 22 Y rumacˈariˈ ri Moisés can xtijox wi jabel riqˈui ronojel ruwech etamabel ri cˈo quiqˈui ri nimaˈk tak winek aj Egipto. Y can nikˈalajin riqˈui ri ruchˈabel y riqˈui ronojel ri xerubanalaˈ, chi can jun nimalaj achi wi.
23 Yacˈa tek ri Moisés cˈo chic cawinek rujunaˈ, xalex pa ránima riche (rixin) chi xbe chiquitzˈetic ri rachˈalal ri ye rech aj Israel. 24 Y xutzˈet cˈa chi cˈo jun aj Egipto ri sibilaj pokon nuben chare jun rech aj Israel. Y riche (rixin) chi nutoˈ ri rech aj Israel y riche (rixin) chi nuyaˈ ruqˈuexel chare ri achi ri nibano ri pokon, xucamisaj. 25 Y pa rucˈuˈx ri Moisés chi ri ye rech aj Israel xtiquetamaj chi ya riyaˈ ri takon ruma ri Dios riche (rixin) chi yerucol el pa quikˈaˈ ri aj Egipto, pero xa ma que ta riˈ xbanatej. Ri israelitas xa ma xquetamaj ta chi yariˈ ri rusamaj. 26 Y pa rucaˈn kˈij, yecˈo cˈa ye caˈiˈ winek israelitas yetajin niquiben chˈaˈoj chiquiwech, y ri Moisés xapon cˈa apo quiqˈui, y xrajoˈ ta xoc chiquicojol riche (rixin) chi man ta niquiben chˈaˈoj. Rumariˈ riyaˈ xubij chique: ¿Achique cˈa ruma tek niben chˈaˈoj? Riyix xa can yix israelitas chi yix caˈiˈ, xchaˈ chique. 27 Yacˈa jun chique ri yebano chˈaˈoj, ri can nikˈax ruwiˈ nuben, xunim el ri Moisés, y xubij chare: ¿Achique xyaˈo kˈatbel tzij pan akˈaˈ y achique xbin chawe chi nakˈet tzij pa kawiˈ? 28 ¿O xa nawajoˈ yinacamisaj, achiˈel xaben chare ri jun achi aj waweˈ pan Egipto ri iwir? xchaˈ chare. 29 Y tek xa cˈa jubaˈ tibix queriˈ chare ri Moisés, xanmej el y xuyaˈ cˈa ca ri Egipto y xbe cˈa pa jun chic ruwachˈulef Madián rubiˈ. Y chiriˈ, chiquicojol winek ri ma ye israelitas ta xcˈojeˈ wi. Chiriˈ xcˈuleˈ wi chukaˈ, y xecˈojeˈ ye caˈiˈ rucˈajol.
30 Y kˈaxnek chic cˈa cawinek junaˈ ticˈojeˈ ri Moisés chiriˈ pa Madián, yacˈariˈ tek xucˈut riˈ jun ángel chuwech, chupan ri juwiˈ kˈayis ri cˈo ruqˈuixal, ri zarza nibix chare y nijino pa kˈakˈ. Riˈ xutzˈet chupan jun desierto ri acuchi (achique) cˈo wi ri juyuˈ Sinaí rubiˈ. 31 Y tek ri Moisés xutzˈet apo ri xucˈut riˈ chuwech, xumey. Y riche (rixin) chi nutzˈet jabel, xjel apo. Pero yariˈ tek xbechˈo pe ri Ajaf chare, y xubij cˈa: 32 Yin cˈa riyin ri Dios ri xquinimaj ri awatiˈt amamaˈ. Yin cˈa riyin ri qui‑Dios ri Abraham, ri Isaac y ri Jacob, xchaˈ chare. Y ri Moisés man cˈa xcowin ta chic xtzuˈun apo, xa nibarbot (nibaybot) cˈa ruma xibinriˈil. 33 Y ri Ajaf xubij cˈa chukaˈ chare ri Moisés: Tawelesaj la axajab chawaken, ruma ri acuchi (achique) yit paˈel wi, can jun lokˈolaj lugar. 34 Y wacami yatintek cˈa el pan Egipto, chucolic ri nutinamit, ruma ntzˈet chi sibilaj qˈuiy pokonal niquikˈaxaj, y wacˈaxan chic chukaˈ ri okˈej ri niquiben, y yacˈareˈ xika pe chiquicolic, xchaˈ ri Ajaf chare ri Moisés.
35 Y ri Esteban xubij: Ya cˈa Moisés riˈ ri xquetzelaj ri aj Israel y xquibij chare: ¿Achique xyaˈo kˈatbel tzij pan akˈaˈ y achique xbin chawe chi nakˈet tzij pa kawiˈ? Ya cˈa Moisés riˈ ri xutek ri Dios riche (rixin) chi ntoc ucˈuey quiche (quixin) y yeberucoloˈ pe ri pa quikˈaˈ ri aj Egipto riqˈui ri toˈonic nuyaˈ ri ángel chare, ri ángel ri xucˈut riˈ chuwech chupan ri juwiˈ kˈayis ri cˈo ruqˈuixal ri zarza nibix chare. 36 Ya cˈa Riyaˈ ri xcolo pe quiche (quixin) ri katiˈt kamamaˈ chiriˈ pan Egipto. Riyaˈ cˈo cˈa milagros ri majun bey ye tzˈeton ta ri xerubanalaˈ chiquiwech ri winek, riche (rixin) chi retal chi can ya wi ri Dios ri takayon el riche (rixin). Yecˈo cˈa ri xerubanalaˈ chiriˈ pan Egipto, ri pa Mar Rojo, y ri pa jun desierto. Cawinek cˈa junaˈ xebiyajlan ri pa ruwachˈulef riˈ. 37 Y ri Moisés xubij cˈa chukaˈ chique ri aj Israel ri tiempo riˈ: Ri Kajaf Dios xtuyec cˈa pe jun profeta chiquicojol ri kachˈalal aj Israel, achiˈel rubanon chuwe riyin y ya cˈa riyaˈ ri xtikˈalajsan ri ruchˈabel. Tiwacˈaxaj cˈa ri xtubij chiwe. Quecˈariˈ xubij ca ri Moisés chique. 38 Ri Moisés xcˈojeˈ cˈa chiquicojol ri ye chaˈon ruma ri Dios, pa jun desierto. Y ya chukaˈ riyaˈ ri xbin chique ri ye katiˈt kamamaˈ ri tzij ri xubij ri ángel riche (rixin) ri Dios, ri xtzijon riqˈui pa ruwiˈ ri juyuˈ Sinaí. Can chare wi cˈa riyaˈ xjach wi ri chˈabel riche (rixin) cˈaslen riche (rixin) chi nuyaˈ chake riyoj.
39 Xa ye chic cˈa ri ye katiˈt kamamaˈ ma xeniman ta chare ri Moisés. Pa ruqˈuexel chi xeniman ta chare, xa xquetzelaj. Ri cánima riyeˈ xa chanin xtzolin chilaˈ pan Egipto. 40 Y tek ri Moisés cˈa cˈo na pa ruwiˈ ri juyuˈ Sinaí, xquibij cˈa chare ri Aarón: Queˈabanaˈ cˈa wachbel riche (rixin) chi yeˈoc ka‑dios, y yeriˈ ri yeˈucˈuan kiche (kixin). Ruma ri Moisés ri xojelesan pe pan Egipto, ma ketaman ta achique ruma tek ma tzolijnek ta pe. 41 Y can xquiben cˈa ruwachbel jun ti wáquix. Y can xequicot cˈa riqˈui ri xa quikˈaˈ riyeˈ ri xbano ka. Rumariˈ xequicamisalaˈ cˈa chicop chuwech, riche (rixin) chi niquiyaˈ rukˈij. 42 Y yacˈariˈ tek ri Dios xeruyaˈ ca ri kachˈalal aj Israel, ruma riyeˈ xa xquichop niquiyaˈ quikˈij ri xa ma ye dios ta. Rumariˈ ri Dios xeruyaˈ cˈa ca riche (rixin) chi xquiyaˈ quikˈij quiwachbel quinojel ri yetzˈet chuwech ri caj. Can quecˈariˈ xubij ri Dios chupan ri ye tzˈibatal ca cuma ri ruprofetas ri xekˈalajsan ri ruchˈabel ojer ca ri acuchi (achique) nubij wi:
Riyix winek aj Israel, tek xixbiyin cawinek junaˈ pa desierto,
¿la xeˈicamisalaˈ cami chicop riche (rixin) chi xeˈitzuj (xeˈisuj) chuwe riyin? Xa ma que ta riˈ xiben.
43 Pa ruqˈuexel chi que ta riˈ xiben, xa xeˈitelelaˈ ri ruwachbel ri rachoch ri dios Moloc,
ri ruwachbel ri chˈumil, ri i‑dios Renfán rubiˈ.
Y ri wachbel riˈ xa ikˈaˈ riyix xebano ka, riche (rixin) chi xiyaˈ quikˈij.
Rumacˈariˈ riyin, xtinben chiwe chi yixbecˈojeˈ cˈa quelaˈ más nej chrij el ri Babilonia, xchaˈ ri Dios. Queriˈ nubij chupan ri ye tzˈibatal ca cuma ri xekˈalajsan ri ruchˈabel ri Dios.
44 Y tek ri ye katiˈt kamamaˈ xebiyin ri pa jun desierto, can quicˈuan cˈa ri rachoch ri Dios banon riqˈui tziek, y chiriˈ cˈa nukˈalajsaj wi riˈ ri Dios chiquiwech. Ri rachoch ri Dios riˈ, can achiˈel cˈa ri xrajoˈ ri Dios, can queriˈ rubanic xban chare, ruma ri Dios can xucˈut wi chuwech ri Moisés ri rubanic nrajoˈ chi niban chare. 45 Y ya rachoch ri Dios riˈ ri quicˈamom pe ri ye katiˈt kamamaˈ tek xeˈoc pe chupan re ruwachˈulef reˈ, tek ye cˈamom pe ruma ri Josué. Y xecˈojeˈ cˈa ka waweˈ, tek quichapon cˈa yequichˈec ri winek ri yecˈo chupan re ruwachˈulef reˈ. Can ya cˈa ri Dios xtoˈo quiche (quixin). Y ri rachoch ri Dios ri quicˈamom pe tek xeˈoka, can cˈa ya na riˈ cˈo pa rutiempo ri rey David. 46 Y ri rey riˈ can utz cˈa xtzˈetetej ruma ri Dios. Rumariˈ tek ri David xucˈutuj cˈa utzil chare ri Dios chi tuyaˈ kˈij chare riche (rixin) chi nuben jun jay ri ntoc rachoch ri mismo Dios ri can ru‑Dios wi ri kamamaˈ Jacob. 47 Pero ma ya ta cˈa ri rey David ri xbano ri jay riˈ. Xa cˈa ya na ri Salomón ri rucˈajol cˈa ri rey David, ri xbano ri rachoch ri Dios. 48 Pero chukaˈ ri nimalaj Dios, ma rajawaxic ta na chi pa jun jay ri xa banon cuma winek ri acuchi (achique) nicˈojeˈ wi, y rumariˈ tek jun profeta ri xkˈalajsan ri ruchˈabel ri Dios ojer ca xubij: 49 Ri Ajaf Dios nubij cˈa:
Ya cˈa ri caj ri nutzˈuybel,
y ri ruwachˈulef nupalbel.
¿Achique cˈa rubanic chi jay niben riyix riche (rixin) chi ntoc wachoch?
¿Y acuchi (achique) cˈo wi ri lugar ri niben ruchojmil riche (rixin) chi yinuxlan?
50 ¿La ma yin ta cami riyin xibano riqˈui nukˈaˈ ronojel ri cosas? Queriˈ xubij ri Dios, xchaˈ ri Esteban.
51 Y ri Esteban xubij cˈa chukaˈ chique: Riyix cowirnek ri iwánima chupan ri etzelal, ruma ma niwajoˈ ta niwacˈaxaj ri nubij ri Dios chiwe, ni ma niyaˈ ta chukaˈ kˈij riche (rixin) chi ntoc pa tak iwánima, y majun bey niwajoˈ chi ya ta ri Lokˈolaj Espíritu ri nucˈuan iwuche (iwixin). Y can achiˈel xquibanalaˈ ri ojer tak ye katiˈt kamamaˈ, can queriˈ cˈa chukaˈ niben riyix re wacami. 52 ¿La cˈo ta cami jun chique ri profetas ri xekˈalajsan ruchˈabel ri Dios ojer ca, ri man ta xutij pokon pa quikˈaˈ ri ye katiˈt kamamaˈ? Quinojel xquitij pokon. Ri katiˈt kamamaˈ xequicamisaj ri xebin chi can xtipe na wi ri Cristo ri choj rucˈaslen. Y tek xoka cˈa ri Cristo, yix chic cˈa riyix ri xixjacho riche (rixin) y xicˈutuj chi ticamisex. 53 Riyix xicˈul ri ruley ri Dios ri cˈamom pe cuma ri ángeles riche (rixin) chi xkˈalajsex chiwech, pero xa ma xinimaj ta, xchaˈ ri Esteban.
54 Y tek ri achiˈaˈ ri can pa moc (comon) yekˈato tzij xquicˈaxaj ri xubij ka ri Esteban, xyacatej cˈa coyowal, y can xquikachˈachˈej cˈa quey chrij, ruma itzel xquinaˈ chare. 55 Pero ri Esteban, jun achi ri can nojnek ránima riqˈui ri Lokˈolaj Espíritu. Rumariˈ, tek riyaˈ xtzuˈun chicaj, xutzˈet cˈa ri rukˈij rucˈojlen ri Dios, y xutzˈet chukaˈ ri Jesús cˈo pa rajquikˈaˈ ri Dios. 56 Y can yacˈariˈ tek xubij: Riyin ntzˈet chi la caj jakel y ntzˈet ri Jesús ri Cˈajolaxel ri xoˈalex ka chkacojol cˈo pa rajquikˈaˈ ri Dios, xchaˈ.
57 Y ri winek cˈa ri yeˈetzelan riche (rixin) ri Esteban, xaxu (xaxe wi) riche (rixin) chi ma niquicˈaxaj ta, xquitzˈapelaˈ cˈa pa tak quixquin. Ri winek cˈa riˈ can sibilaj cˈa pa quichiˈ xquiben tek xebe chrij ri Esteban riche (rixin) chi xbequichapaˈ pe. 58 Y xquelesaj cˈa el cˈa chuchiˈ ri tinamit, y xquichop rucˈakic chi abej riche (rixin) chi niquicamisaj. Y ri xetzˈucu cˈa tzij chrij ri Esteban xquiyaˈ ca ri quitziak riqˈui ri jun cˈajol achi ri Saulo rubiˈ, riche (rixin) chi queriˈ utz yecˈakon. 59 Y ri Esteban xuben cˈa orar tek chapon rucˈakic chi abej, y nubij cˈa: Wajaf Jesús, tacˈuluˈ cˈa ri wánima, xchaˈ.
60 Y yacˈariˈ tek riyaˈ xxuqueˈ ka, y can riqˈui cˈa ruchukˈaˈ xchˈo y xubij: Wajaf, man cˈa tayaˈ ta pa cuenta re mac re yetajin chubanic, xchaˈ. Y can xu (xe) wi cˈa xubij queriˈ, can yacˈariˈ tek xcom ka.
Tek ri Jesús xucˈachojsaj jun achi siquirnek
2 Y tek kˈaxnek chic cˈa caˈiˈ oxiˈ kˈij, ri Jesús xtzolin ri pa tinamit Capernaum, y yacˈariˈ tek ri winek xquicˈaxaj chi Riyaˈ cˈo pa jun jay chiriˈ pa tinamit. 2 Yacˈariˈ tek yecˈo winek ri can chanin cˈa xquimol apo quiˈ ri achique jay cˈo wi ri Jesús, y ma xeruben ta chic chi xeˈoc chupan ri jay. Ri pa ruchiˈ jay can majun chic cˈa nicowin ta ntoc. Rumariˈ hasta chuwajay el yecˈo winek. Y ri Jesús can nubij cˈa ri ruchˈabel ri Dios chique quinojel ri xquimol apo quiˈ. 3 Yacˈa chukaˈ riˈ tek yecˈo nicˈaj chic ri xeˈapon, quicˈuan cˈa apo jun achi siquirnek. Ye cajiˈ cˈa ri ye ucˈuayon apo riche (rixin), quiliˈen el chuwech ri ruwarabel. 4 Pero riyeˈ xa ma xecowin ta xeˈoc apo cˈa riqˈui ri Jesús, cuma ri winek ri quimolon apo quiˈ sibilaj ye qˈuiy. Ma xecowin ta cˈa xekˈax chiquicojol ri winek riˈ, rumariˈ xa ya chic ruwiˈ ri jay ri xquelesaj el jubaˈ. Y chiriˈ cˈa xquikasaj wi ka ri yawaˈ, rachibilan ri ruwarabel. 5 Y tek ri Jesús xerutzˈet chi can quicukuban quicˈuˈx riqˈui Riyaˈ, xubij cˈa chare ri achi siquirnek: Walcˈual, ri amac xecuyutej, xchaˈ.
6 Y ri jay ri quimolon wi quiˈ, ye tzˈuyul chukaˈ apo caˈiˈ oxiˈ aj tzˈibaˈ. Riyeˈ niquichˈob cˈa pa tak cánima: 7 ¿Achique ruma tek re Jesús nubij chare la achi laˈ chi nucuy rumac? Can itzel ri nubij ruma nuben chi can ya Riyaˈ ri Dios. ¿Ruma achique ta chic jun ri nicuyu mac? Majun chic jun. Xaxu (xaxe) wi ri Dios ri nicuyu mac, yechaˈ cˈa pa tak cánima ri aj tzˈibaˈ riˈ. 8 Yacˈa ri Jesús can jabel retaman ri niquichˈob pa tak cánima ri achiˈaˈ riˈ. Y rumariˈ xubij chique: ¿Achique cˈa ruma tek riyix queriˈ nichˈob pa tak iwánima? 9 Wacami tibij na cˈa chuwe: ¿Achique cami ri más cˈayef (cuesta) rubanic nichˈob riyix? ¿La ya cami ri nbij chare re achi siquirnek chi ri rumac xecuyutej yan, o ya ri nbij chare: Cayacatej, tacˈuaj la awarabel y cabiyin el? 10 Wacami cˈa, riche (rixin) chi riyix niwetamaj chi riyin ri Cˈajolaxel ri xinalex chicojol can cˈo kˈatbel tzij pa nukˈaˈ riche (rixin) chi ncuy mac, titzˈetaˈ cˈa. Y ri Jesús xubij cˈa chare ri achi siquirnek: 11 Nbij cˈa chawe: Cayacatej, tacˈuaj el la awarabel y cabiyin chawachoch, xchaˈ chare.
12 Y ri achi can yacˈariˈ tek xyacatej anej, xucˈol ri ruwarabel, y xel el chiquicojol ri quimolon quiˈ chiriˈ. Y ri winek riˈ xquimey cˈa, ruma majun bey quitzˈeton ta chi que ta riˈ nibanatej. Y xquiyaˈ cˈa chukaˈ rukˈij rucˈojlen ri Dios y xquibilaˈ cˈa: Majun bey katzˈeton ta chi que ta reˈ nibanatej, xechaˈ cˈa.
Tek ri Jesús xusiqˈuij (xroyoj) ri Leví
13 Y ri Jesús xbe chic cˈa jun bey chuchiˈ ri choy; y quinojel cˈa ri winek xeˈapon riqˈui, y Riyaˈ xerutijoj cˈa riqˈui ri ruchˈabel ri Dios. 14 Y yacˈa tek ri Jesús ruchapon el bey riche (rixin) chi nitzolin, yacˈariˈ tek xutzˈet ri Leví, ri rucˈajol ri jun achi Alfeo rubiˈ. Ri Leví tzˈuyul cˈa acuchi (achique) yetoj wi ca ri alcawal. Y xpe ri Jesús xubij cˈa chare: Quinatzekelbej. Y can yacˈariˈ tek riyaˈ xbeyacatej pe ri acuchi (achique) tzˈuyul wi y xutzekelbej el ri Jesús.
15 Y yacˈa tek ri Jesús tzˈuyul pa mesa ri chiriˈ pa rachoch ri Leví, ye qˈuiy cˈa chique ri ye cˈutuy tak alcawal y nicˈaj chic winek ri xa ye aj maquiˈ ri xetzˈuyeˈ chukaˈ apo ri pa mesa junan riqˈui ri Jesús y quiqˈui ri rudiscípulos, ruma sibilaj ye qˈuiy ri yetzekelben riche (rixin) ri Jesús ri yecˈo cˈa chiriˈ. 16 Y tek ri aj tzˈibaˈ y ri achiˈaˈ fariseos xquitzˈet ri Jesús chi xa niwaˈ quiqˈui ri ye cˈutuy tak alcawal y quiqˈui ri winek ri xa ye aj maquiˈ, xquicˈutuj cˈa chique ri rudiscípulos: ¿Achique ruma laˈ chi Riyaˈ niwaˈ y nucˈuyaˈ quiqˈui ri ye cˈutuy tak alcawal y quiqˈui nicˈaj chic winek ri xa ye aj maquiˈ? xechaˈ chique.
17 Y tek ri Jesús xracˈaxaj ri tzij ri xquibij ri aj tzˈibaˈ y ri achiˈaˈ fariseos, Riyaˈ xubij cˈa chique: Jun ajkˈomanel ma ye ta ri ye utz ri yerakˈomaj. Riyaˈ yerakˈomaj ri yawaˈiˈ. Riyin ma xipe ta chiquicanoxic winek ri choj quicˈaslen. Riyin xipe chiquicanoxic ri aj maquiˈ, ri rajawaxic chi nitzolin pe quicˈuˈx riqˈui ri Dios.
Tek xcˈutux chare ri Jesús chi achique ruma tek ri rudiscípulos ma niquiben ta ayuno
18 Ri ye rudiscípulos ri Juan ri Bautista y ri quidiscípulos ri fariseos, cˈo cˈa kˈij niquichajij tek can ma yewaˈ ta riche (rixin) chi niquiben orar. Y rumariˈ xoquicˈutuj cˈa chare ri Jesús: Ri yoj rudiscípulos ri Juan y ri quidiscípulos ri fariseos can cˈo kˈij nikachajij tek can ma yojwaˈ ta, riche (rixin) chi nikaben orar. ¿Y achique cˈa ruma tek ri adiscípulos riyit ma que ta riˈ niquiben?
19 Y ri Jesús xubij cˈa chique: ¿Achique nibij riyix? ¿La utz cami chi man ta yewaˈ ri xesiqˈuix (xeˈoyox) pa jun cˈulanen tek xa cˈa cˈo na apo quiqˈui ri achijlon ri xa cˈa xcˈuleˈ? Ma utz ta. Can ma utz ta cˈa ri niquiben, wi xa ma yewaˈ ta, ruma ri achijlon xa cˈa cˈo na chiquicojol. 20 Pero xtapon ri kˈij tek re achijlon reˈ xtelesex el chiquicojol, y yacˈariˈ tek ma xquewaˈ ta riche (rixin) chi xtiquiben orar.
21 Y majun chukaˈ winek nibano chi nucusaj ta jun cˈojobel cˈacˈacˈ riche (rixin) chi nucˈojoj jun tziek ri xa riˈj chic. Ruma jun cˈojobel cˈacˈacˈ nucˈol riˈ y nujicˈ ri tziek ri xa riˈj chic, y ri tziek riˈ más niretzetaj (nitzeretej). 22 Y queriˈ chukaˈ majun niyaˈo ta cˈacˈacˈ ruyaˈal uva chupan jun tzˈum yabel yaˈ ri xa riˈj chic. Ruma wi queriˈ niban, y ri tzˈum xa ma niyukuk ta chic, xa nirakaroˈ y niqˈuis el ri ruyaˈal uva chupan. Y chukaˈ ri tzˈum riˈ majun chic nicˈatzin wi. Yacˈa jun cˈacˈacˈ tzˈum yabel yaˈ, utz niyaqueˈ ri cˈacˈacˈ ruyaˈal uva chupan. Queriˈ xubij ri Jesús chrij ri chˈabel ri xucˈut.
Tek ri rudiscípulos ri Jesús xquichˈup ruwiˈ trigo pa jun uxlanibel kˈij
23 Pa jun uxlanibel kˈij, ri Jesús y ri rudiscípulos yekˈax cˈa el pa jun ulef ri ticon trigo chuwech. Y ri discípulos cˈo cˈa ruwiˈ trigo ri xequichˈup el. 24 Yecˈa ri achiˈaˈ fariseos xquibij chare ri Jesús: Queˈatzuˈ la adiscípulos ruma xajan yetajin chubanic. ¿Achique ruma yequichˈuplaˈ trigo re kˈij reˈ? Ruma re kˈij reˈ, uxlanibel kˈij y ma rucˈamon ta chi yesamej, xechaˈ.
25 Yacˈa ri Jesús xubij chique: ¿La majun bey cˈa isiqˈuin ta ri tzˈibatal ca chupan ri wuj chrij ri xquiben ri David y ri ye rachibil ri ojer ca, tek sibilaj xenum y rajawaxic chi yewaˈ? 26 Ri David xbe cˈa chucanoxic wey pa rachoch ri Dios. Y ri nimalaj sacerdote chupan ri tiempo riˈ ya cˈa ri Abiatar. Y can ya ri lokˈolaj tak caxlan wey ri xbejach pe chare ri David y ma xu (xe) ta wi riyaˈ ri xtijo, xa can xuyaˈ chukaˈ chique ri ye benak riqˈui. Y ma riqˈui wi riˈ, ma mac ta ri xquiben, astapeˈ ri caxlan wey riˈ xaxu (xaxe wi) ri sacerdotes ri yetijo.
27 Y ri Jesús xubij chukaˈ chique: Ri uxlanibel kˈij xban riche (rixin) jun utzil chare ri winek, y ma ya ta ri winek ri xban riche (rixin) ta jun utzil chare ri uxlanibel kˈij. 28 Rumacˈariˈ riyix can rucˈamon cˈa chi niwetamaj chi yin cˈa riyin ri Cˈajolaxel ri xinalex chicojol, ri yin Rajaf ri uxlanibel kˈij. Can pa nukˈaˈ cˈa riyin cˈo wi riche (rixin) chi nbij achique utz niban chupan ri kˈij riˈ, xchaˈ ri Jesús.
Copyright 1996 Wycliffe. This translation may be quoted in any form (written, visual, electronic or audio) up to and inclusive of five hundred (500) verses without the express written permission of the publisher, providing the verses quoted do not amount to a complete book of the Bible nor do the verses quoted account for more than 25 percent (25%) or more of the total text of the work in which they are quoted. by Wycliffe Bible Translators International