Read the Gospels in 40 Days
Ri cˈambel tzij chrij ri aj ticonel
4 Y ri Jesús ye rachibilan ri rudiscípulos xbe chic cˈa chuchiˈ ri choy y Riyaˈ yerutijoj cˈa ri winek riqˈui ri ruchˈabel ri Dios. Y sibilaj ye qˈuiy winek ri xquimol apo quiˈ. Rumariˈ ri Jesús xoc apo pa jun jucuˈ ri chiriˈ pa ruwiˈ yaˈ, y xtzˈuyeˈ cˈa chupan. Y ri chiriˈ chuchiˈ apo ri choy, yecˈo cˈa ri winek niquicˈaxaj apo ri Jesús. 2 Riyaˈ qˈuiy cˈa ri xucˈut chiquiwech riqˈui cˈambel tak tzij. Y xubij cˈa chique: 3 Tiwacˈaxaj cˈa jabel re xtinbij chiwe: Cˈo cˈa jun achi ri xbe pa jopin ijaˈtz. 4 Y tek ri achi cˈo chic pa samaj nijopin ijaˈtz, cˈo cˈa jubaˈ chare ri ijaˈtz riˈ xa pa bey xka wi. Y xepe cˈa ri aj xicˈ tak chicop ri yebe pa cakˈikˈ, xquitij el ri ijaˈtz riˈ. 5 Cˈo cˈa jubaˈ chic chare ri ijaˈtz cojol tak abej xka wi y chiriˈ xa ma qˈuiy ta ri ulef cˈo. Y chanin cˈa xeˈel pe ruma xa ma pim ta ri ulef. 6 Xa yacˈa tek xpe ruchukˈaˈ ri kˈij, xemayamoˈ y xechakiˈj ka. Y ruma chi xa ma nej ta benak wi ka ri quicˈamal, rumariˈ xechakiˈj ka chanin. 7 Y cˈo cˈa jubaˈ chic chare ri ijaˈtz riˈ xa cojol tak kˈayis ri cˈo quiqˈuixal xka wi. Y tek xeˈel pe, junan xeqˈuiy quiqˈui ri qˈuix. Y ruma chi ri qˈuix sibilaj xeqˈuiy, ri ticoˈn xejikˈ pa quikˈaˈ y man cˈa xquiyaˈ ta quiwech. 8 Yacˈa ri jubaˈ chic chare ri ijaˈtz xka pa jun utzilaj ulef, y xeˈel pe y xeqˈuiy jabel. Y cˈo cˈa ijaˈtz xquiyalaˈ a treinta quiwech, cˈo xquiyalaˈ a sesenta y cˈo ri xquiyalaˈ jojun ciento quiwech.
9 Cˈacˈariˈ ri Jesús xubij cˈa: Ri cˈo cˈa racˈaxabel, can tracˈaxaj cˈa ri xinbij, xchaˈ chique.
10 Y tek xcanaj ca ruyon ri Jesús quiqˈui ye caˈiˈ oxiˈ winek y ri ye cablajuj rudiscípulos, ri yecˈo riqˈui xquicˈutuj cˈa chare chi achique cˈa ri nrajoˈ nubij chique riqˈui ri cˈambel tzij ri xutzijoj chique. 11 Y Riyaˈ xubij chique: Chiwe cˈa riyix can yaˈon cˈa kˈij riche (rixin) chi niwetamaj chrij ri rajawaren ri Dios, yacˈa ri nicˈaj chic winek ri ma yeniman ta wuche (wixin), ma yaˈon ta kˈij chique riche (rixin) chi niquetamaj. Rumacˈariˈ riqˈui cˈambel tak tzij yitzijon wi quiqˈui, 12 riche (rixin) chi queriˈ astapeˈ niquitzuˈ y xa ma nichˈobotej ta chiquiwech ri niquitzuˈ y astapeˈ niquicˈaxaj y xa ma nikˈax ta chiquiwech ri niquicˈaxaj, riche (rixin) chi queriˈ ma nitzolin ta pe quicˈuˈx, y ma nicuyutej ta chukaˈ quimac ruma ri Dios.
13 Y ri Jesús xubij chukaˈ chique ri winek y ri rudiscípulos: ¿La ma xkˈax ta cami chiwech ri cˈambel tzij ri xa cˈa jubaˈ tinbij ka chiwe? Ruma wi xa ma xkˈax ta chiwech, ¿la xtikˈax cami chiwech ri nicˈaj chic cˈambel tak tzij? 14 Ya cˈa ri aj ticonel ri xbejopin ijaˈtz, yacˈariˈ ri samajel ri nicˈutu ri ruchˈabel ri Dios. 15 Ri jubaˈ ijaˈtz ri xeka pa bey, ye achiˈel ri winek tek quicˈaxan chic ri ruchˈabel ri Dios, y ri Satanás chanin napon quiqˈui y nrelesaj el ri chˈabel ri xtic pa tak cánima. 16 Ri ijaˈtz ri xeka cojol tak abej, can nichˈo wi cˈa chrij ri ruchˈabel ri Dios ri nacˈaxex cuma ri winek. Ri winek riˈ can chanin cˈa niquicˈul ri ruchˈabel ri Dios pa tak cánima riqˈui quicoten. 17 Xa yacˈa chi can ma xbe ta ka jabel rucˈamal ri ruchˈabel ri Dios pa tak cánima, xa can ma niyaloj ta cˈa ri quicoten quiqˈui. Y tek yepe cˈa tijoj pokonal y yeˈetzelex ruma quiniman ri ruchˈabel ri Dios, chanin yetzak. 18 Yacˈa ri ijaˈtz ri xeka cojol tak kˈayis ri cˈo quiqˈuixal, can nichˈo chukaˈ chrij ri ruchˈabel ri Dios ri nacˈaxex cuma ri winek. 19 Pero ri winek riˈ xaxu (xaxe wi) cˈa ri nrajoˈ re tiempo reˈ ri nicajoˈ niquiben, y yekˈolotej pa rukˈaˈ ri beyomel riche (rixin) re ruwachˈulef. Y qˈuiy chukaˈ ruwech raynic yepe quiqˈui, y rumariˈ xa nijikˈ ri ruchˈabel ri Dios ri cˈo quiqˈui y majun bey cˈa xtiwachin ta jabel ri ruchˈabel ri Dios pa tak quicˈaslen. 20 Yacˈa ri ijaˈtz ri xeka pa jun utzilaj ulef, nichˈo wi cˈa chrij ri ruchˈabel ri Dios ri nacˈaxex cuma ri winek, y ri winek riˈ can niquicˈul wi ka ri ruchˈabel ri Dios y ri quicˈaslen niwachin jabel. Can yewachin cˈa achiˈel niquiben ri ijaˈtz. Ruma yecˈo ijaˈtz ri niquiyaˈ a treinta quiwech, yecˈo ri niquiyaˈ a sesenta quiwech y yecˈo ri can jojun ciento quiwech niquiyaˈ. Quecˈariˈ nuben quicˈaslen ri winek ri niquicˈul ka ri ruchˈabel ri Dios pa tak cánima.
Majun ri ewan ca ri man ta xtibekˈalajin pe
21 Y ri Jesús xubij cˈa chukaˈ chique: Tek nbecˈamer pe jun kˈakˈ riche (rixin) nusakirisaj pa jay, ¿la chuxeˈ cami jun almul o chuxeˈ cami jun chˈat niyaˈox (nyaˈ) wi? Ma que ta riˈ. Ri kˈakˈ can cˈo rucˈojlibel ri acuchi (achique) nipabex wi. 22 Queriˈ chukaˈ majun ri ewan ca, ri man ta xtibekˈalajin pe. Y chukaˈ can majun ri tzˈapin ca rij, ri xa man ta xtibekˈalajin pe y ntel pe chuwasakil. 23 Ri cˈo cˈa racˈaxabel, can tracˈaxaj cˈa ri xinbij, xchaˈ ri Jesús.
24 Y ri Jesús xubij chukaˈ chique ri winek: Tek riyix niwacˈaxaj ri ruchˈabel ri Dios, can tiwacˈaxaj cˈa ri nubij. Can tika cˈa ka pa tak iwánima, ruma wi queriˈ niben, qˈuiy etamabel ri nicˈul ca y xtiyaˈox (xtyaˈ) chic jubaˈ ruwiˈ chiwe. 25 Ruma ri can cˈo qˈuiy riqˈui, xtiyaˈox (xtyaˈ) cˈa más chare y queriˈ qˈuiy cˈa ri xticˈojeˈ riqˈui. Yacˈa ri xa jubaˈ oc cˈo riqˈui, hasta ri jubaˈ riˈ xa xtelesex chare.
Ri cˈambel tzij chrij ri ijaˈtz tek nitzˈuc pe y niqˈuiy
26 Y ri Jesús xubij chukaˈ: Tek ri winek yeˈoc pa rajawaren ri Dios, nibanatej cˈa achiˈel nibanatej riqˈui jun ijaˈtz ri nbetic ca ruma jun achi pan ulef. 27 Tek ri ijaˈtz cˈo chic cˈa pan ulef, ri ticonel majun chic ri nuben. Riyaˈ nbewer tek ntoc pe ri akˈaˈ y niyacatej el tek niseker pe, y queriˈ nuben ronojel kˈij. Y tek napon ri kˈij, ri ijaˈtz ntzˈuc pe y niqˈuiy, yacˈa ri xtico ka riche (rixin) ri ijaˈtz ma retaman ta achique rubanic tek ri ijaˈtz ntzˈuc pe y achique rubanic tek niqˈuiy. 28 Ri ticonel can majun chic cˈa nuben ta, xa ruyon ri ulef nuben chi niqˈuiy pe ri ticoˈn. Pero nabey ya ri ti ral ri trigo nbetzˈuc pe. Cˈacˈariˈ niqˈuiy ri ruxak, y tek nim chic, ntel pe ri ruwiˈ. Y pa ruqˈuisbel ninoj cˈa pe ri ruwiˈ riqˈui ri rupan. 29 Y tek kˈen chic, ri rajaf can yacˈariˈ yerutek ri rumozos chupan, riche (rixin) chi niquikˈet, ruma ya kˈij chic riche (rixin) ri kˈatoj.
Ri cˈambel tzij chrij ri ijaˈtz riche (rixin) ri mostaza
30 Y ri Jesús xubij cˈa chukaˈ: ¿Achique rubanic xtinbij chrij ri rajawaren ri Dios? ¿Y achoj riqˈui njunumaj wi? ¿Y achique ta cami cˈambel tzij ri nikˈalajsan riche (rixin)? 31 Xa junan cˈa riqˈui ri ijaˈtz riche (rixin) ri mostaza ri nitic ka pan ulef. Ruma yariˈ ri ijaˈtz ri más tak cocoj ri cˈo chuwech re ruwachˈulef. 32 Y xa yariˈ ri sibilaj nim ntel que chiquiwech ri nicˈaj chic ichaj, y yecˈojeˈ rukˈaˈ ri can ye nimaˈk. Rumariˈ ri aj xicˈ tak chicop ri yebe pa cakˈikˈ niquibanalaˈ quisoc pa tak rukˈaˈ, ruma chiriˈ jabel yemujan.
Ri Jesús can xerucusaj wi ri cˈambel tak tzij
33 Ri Jesús can qˈuiy cˈa cˈambel tak tzij ri xerucusaj achiˈel reˈ riche (rixin) chi xchˈo quiqˈui ri winek, y xutzijoj chique ri janipeˈ ri yecowin nichˈobotej chiquiwech. 34 Riyaˈ majun cˈa ri xubij ta chique ri winek chi man ta xerucusaj cˈambel tak tzij. Yacˈa tek ri Jesús nicanaj ca ruyon quiqˈui ri rudiscípulos, Riyaˈ can nukˈalajsaj cˈa chiquiwech ri achique ntel wi chi tzij ri cˈambel tak tzij.
Tek ri Jesús xukˈet ruchukˈaˈ ri cakˈikˈ y ri ruwiˈ yaˈ
35 Y tek xoc cˈa pe ri akˈaˈ chupan ri kˈij riˈ, ri Jesús xubij chique ri rudiscípulos: Joˈ, kojkˈax la jucˈan chic apo ruchiˈ yaˈ, xchaˈ chique.
36 Riyaˈ xerutakalaˈ cˈa ca ri winek. Y ruma Riyaˈ can tzˈuyul chic chupan ri jucuˈ, can quecˈariˈ rubanon, xucˈuex el cuma ri rudiscípulos. Y yecˈo chukaˈ nicˈaj chic jucuˈ ri junan xebe el quiqˈui. 37 Y tek ye benak, xpe jun nimalaj cakˈikˈ. Y ri jucuˈ ri ye benak wi xuchop ninoj pe chi yaˈ. Y rumariˈ xa jubaˈ ma yebe ka chuxeˈ yaˈ. 38 Pero ri Jesús warnek cˈa chupan ri jucuˈ tek ntajin ri cakˈikˈ pa ruwiˈ ri choy. Riyaˈ chrij ca ri jucuˈ rucanon wi ka jun ruchˈequet wiˈ y chiriˈ warnek wi. Y xepe cˈa ri discípulos xquicˈasoj y xquibij cˈa chare: ¡Tijonel! Riyoj ya xa yojcom y riyit xa yit warnek, xechaˈ chare.
39 Y ri Jesús xyacatej cˈa pe, y xubij chare ri cakˈikˈ chi tiqˈuis el y xubij chare ri ruwiˈ yaˈ chi titaneˈ ka. Y queriˈ xbanatej. Ri cakˈikˈ xqˈuis el, y chukaˈ ri ruwiˈ yaˈ xtaneˈ ka.
40 Cˈacˈariˈ ri Jesús xubij chique: ¿Achique ruma tek xixibij iwiˈ? ¿Can ma icukuban ta icˈuˈx wuqˈui?
41 Yacˈa ri discípulos can quixibin quiˈ y xquicˈutulaˈ cˈa chiquiwech chrij ri Jesús: ¿Achique cˈa chi achi reˈ? Ruma ri cakˈikˈ y ri yaˈ xa can niquinimaj chukaˈ rutzij.
Tek ri Jesús xerelesaj itzel tak espíritu riqˈui jun achi aj Gadara
5 Y ri Jesús y ri ye rudiscípulos xeˈapon cˈa ri jucˈan chic ruchiˈ choy, ri chiriˈ pa jun lugar ri Gadara rubiˈ. 2 Y tek ri Jesús xel pe chupan ri jucuˈ, yacˈariˈ tek xapon jun achi riqˈui ri elenak pe pa camposanto. Y ri achi riˈ xa cˈo cˈa itzel espíritu riqˈui. 3 Ri achi riˈ can ya cˈa ri camposanto ri oconek rachoch, y riyaˈ hasta riqˈui cadena ma ye cowinek ta quichapon, ruma can sibilaj ruchukˈaˈ cˈo. 4 Can qˈuiy cˈa mul quiximon ri rukˈaˈ raken pa chˈichˈ y riqˈui chukaˈ cadena, pero xa yerucˈokpij y yerukˈaj ca. Can majun cˈa ri cowinek ta chrij. 5 Riyaˈ can nibiyaj wi cˈa ri pa tak juyuˈ y pa camposanto, nurek ruchiˈ y nusocolaˈ riˈ riqˈui abej. Can chi pakˈij chi chakˈaˈ cˈa ri nubanalaˈ queriˈ ri achi riˈ. 6 Y tek riyaˈ xutzˈet cˈa pe ri Jesús, cˈanej cˈa cˈo wi, pero junanin (anibel) cˈa xpe y xoxuqueˈ chuwech. 7 Y can xurek cˈa ruchiˈ y xubij cˈa: Riyit Jesús ri Rucˈajol ri nimalaj Dios, ¿Achique ruma tek yinanek? Pa rubiˈ ri Dios ncˈutuj jun utzil chawe, chi ma quinachˈujirisaj ta, xchaˈ chare ri Jesús.
8 Ri achi xubij queriˈ ruma ri Jesús rubin chic cˈa chare ri itzel espíritu ri cˈo riqˈui ri achi riˈ, chi tel el.
9 Y xpe ri Jesús xucˈutuj cˈa chare: ¿Achique abiˈ? Y riyaˈ xubij pe: Yoj qˈuiy ri nubiˈ, ruma ma nuyon ta riyin, xa can ye qˈuiy chukaˈ ri wachibil yecˈo, xchaˈ. 10 Y can xucˈutulaˈ cˈa utzil chare ri Jesús chi ma querelesaj ta el chupan ri ruwachˈulef riˈ. 11 Y chunakajal apo ri lugar riˈ, sibilaj cˈa ye qˈuiy ak yetajin yewaˈ pa ruwiˈ jun juyuˈ. 12 Y xepe cˈa quinojel ri itzel tak espíritu ri yecˈo riqˈui ri achi, xquicˈutuj utzil chare ri Jesús. Y xquibij cˈa chare: Tayaˈ kˈij chake chi yoj‑oc quiqˈui la ak yecˈo chilaˈ, xechaˈ.
13 Ri Jesús can yacˈariˈ tek xuyaˈ kˈij chique. Y ri itzel tak espíritu can yacˈariˈ xeˈel el y xebeˈoc quiqˈui ri ak. Ri ak riˈ sibilaj cˈa ye qˈuiy. Xa jubaˈ ma ye caˈiˈ mil. Y quinojel ri ak riˈ xquichop anin (anibel) pa xulan, chuwech jun juyuˈ xulan ruwech y choj xebeka cˈa pa choy. Can quinojel cˈa ri ak riˈ xejikˈ chiriˈ.
14 Yacˈa ri yeyukˈun quiche (quixin) ri ak riˈ, xaxu (xaxe) wi cˈa xquitzˈet ca ri xbanatej, xeˈanmej; y xbequiyalaˈ ca rutzijol pa tinamit y ri pa tak juyuˈ. Y ri winek xepe cˈa riche (rixin) chi noquitzˈetaˈ ri xbebix ca chique. 15 Y tek ri winek riˈ xeˈoka riqˈui ri Jesús, xquitzˈet cˈa chi ri achi ri xecˈojeˈ itzel tak espíritu riqˈui, tzˈuyul, rucusan rutziak y ma nuben ta chic cˈa ri achiˈel ri rubanon pe. Yacˈa ri winek riˈ xa xquixibij cˈa quiˈ tek xquitzˈet ri achi riˈ. 16 Ri winek cˈa ri can xetzˈeto ri xbanatej riqˈui ri achi ri xelesex itzel tak espíritu riqˈui y ri xcˈulwachitej quiqˈui ri ak, xquitzijolaˈ cˈa chique ri nicˈaj chic winek ri ye petenak chutzˈetic ri xcˈulwachitej chiriˈ. 17 Rumacˈariˈ ri winek xquicˈutuj utzil chare ri Jesús chi tel el chiriˈ chupan ri quilugar.
18 Y yacˈa tek ntoc el ri Jesús pa jucuˈ, ri achi ri xecˈojeˈ itzel tak espíritu riqˈui, xucˈutuj cˈa utzil chare ri Jesús chi tuyaˈ kˈij chare riche (rixin) chi nibe riqˈui. 19 Yacˈa ri Jesús ma xrajoˈ ta. Xa xubij cˈa chare: Catzolin chawachoch, y jatzijoj chique ri ye aj pan awachoch ri xuben ri Dios awuqˈui riyit, ruma xjoyowex awech ruma ri Ajaf.
20 Y ri achi xbe cˈa y xuchop rutzijoxic ri xuben ri Jesús riqˈui riyaˈ. Riyaˈ xutzijoj cˈa chique ri winek ri yecˈo pa rucuenta ri ruwachˈulef Decápolis. Y ri winek sibilaj cˈa xquimey ri rucˈaslen ri achi riˈ.
Ri rumiˈal ri Jairo y ri ixok ri xuchop rutziak ri Jesús
21 Y ri Jesús y ri discípulos xeˈoc chic cˈa el pa jucuˈ y xekˈax cˈa jucˈan chic ruchiˈ yaˈ. Y tek xeˈapon, sibilaj cˈa ye qˈuiy winek ri xquimol apo quiˈ riqˈui. Riyaˈ chuchiˈ cˈa ri choy xcˈojeˈ wi. 22 Xapon cˈa chukaˈ jun achi ri Jairo rubiˈ. Ri achi cˈa riˈ jun chique ri principaliˈ chupan ri jay ri kas nicˈut wi ri ruchˈabel ri Dios. Y tek riyaˈ xutzˈet apo ri Jesús, can yacˈariˈ xbexuqueˈ xbemajeˈ chuwech. 23 Y cˈacˈariˈ xubij chare ri Jesús: Ri ti numiˈal yawaˈ, y ya xa jubaˈ ma nicom ka. Tabanaˈ cˈa jun utzil jayaˈ ri akˈaˈ pa ruwiˈ riche (rixin) chi nicˈachoj y ma nicom ta, xchaˈ. Y riyaˈ can xucˈutulaˈ cˈa utzil chare ri Jesús.
24 Y ri Jesús can xbe wi cˈa. Y can sibilaj ye qˈuiy cˈa winek ri xetzekeˈ el chrij. Y rumariˈ niquipitzˈilaˈ cˈa quiˈ chrij, ye benak. 25 Y chiquicojol cˈa ri winek riˈ benak cˈa chukaˈ jun ixok ri cˈo jun ruyabil riche (rixin) icˈ chare. Ri ixok riˈ cˈo chic cˈa cablajuj junaˈ ri ma tanel ta ri ruquiqˈuel. 26 Riyaˈ rutijon cˈa pokon ruma benak chic quiqˈui qˈuiy ajkˈomanelaˈ y xuqˈuis yan chukaˈ ronojel rurajil; y ma xcˈachoj ta jubaˈ chare ri ruyabil, xa más xnimatej. 27 Ri ixok riˈ cˈo cˈa racˈaxan pe chrij ri milagros ri yeruben ri Jesús. Riyaˈ benak cˈa chukaˈ chiquicojol ri winek ri yecˈo ca chrij ri Jesús, y yacˈariˈ tek xberuchapaˈ ca jubaˈ ri rutziak ri Jesús. 28 Ruma ri ixok riˈ can rubilon cˈa pe pa ránima: Xa riqˈui ta nchop el jubaˈ rutziak ri Jesús, yicˈachoj. 29 Y can xu (xe) wi xuchop rutziak ri Jesús, can yacˈariˈ xkˈatakˈo ri ruquiqˈuel. Riyaˈ can xunaˈ cˈa chi xcˈachoj chare ri ruyabil ri rucˈulwachin. 30 Y ri Jesús can chanin cˈa xunaˈ chi cˈo jun xucˈachojsaj riqˈui ri uchukˈaˈ ri xel el riqˈui. Rumariˈ xtzuˈun chrij, y xubij chique ri winek: ¿Achique cˈa xchapo nutziak chuwij? xchaˈ.
31 Y ri discípulos xquibij cˈa chare: Riyit nawajoˈ nawetamaj achique xchapo ri atziak, pero re waweˈ ma xtawetamaj ta. Yeˈatzˈet chi re winek yatquipitzˈ, y riyit nacˈutuj: ¿Achique xichapo?
32 Yacˈa ri Jesús yerutzulaˈ cˈa ri winek, nucanoj ri achique xchapo rutziak. 33 Y ri ixok ruxibin riˈ y nibarbot (nibaybot) cˈa ruma xa ya riyaˈ ri xchapo ri rutziak ri Jesús, y can xcˈachoj wi chare ri ruyabil. Cˈacˈariˈ, riyaˈ xoxuqueˈ xomajeˈ chuwech ri Jesús y xubij cˈa ronojel ri achique xuben. 34 Y ri Jesús xubij chare ri ixok: Numiˈal, xacˈachoj, ruma xacukubaˈ acˈuˈx wuqˈui. Wacami cˈa, catzolin; ya xawil yan uxlanibel cˈuˈx. Y can riche (rixin) jurayil xacˈachoj chare ri ayabil ri awilon pe, xchaˈ chare.
35 Y cˈa ntajin na cˈa nitzijon ri Jesús riqˈui ri ixok, tek yecˈo ri xeˈoka ri ye petenak chrachoch ri Jairo ri principal chupan ri jay ri kas nicˈut wi ri ruchˈabel ri Dios. Ri achiˈaˈ ri xeˈoka, xoquibij cˈa chare ri Jairo: Ri ti amiˈal xa xcom yan y ma rajawaxic ta chic nacˈuaj el ri Tijonel, xechaˈ chare.
36 Yacˈa tek ri Jesús xracˈaxaj pe, chanin xubij chare ri achi ri principal chupan ri jay ri kas nicˈut wi ri ruchˈabel ri Dios: Ma taxibij ta awiˈ ruma ri xobix chawe. Xaxu (xaxe wi) tacukubaˈ acˈuˈx wuqˈui, xchaˈ chare.
37 Y ri Jesús ma xuyaˈ ta kˈij chi yecˈo ta chic nicˈaj ri xetzekeˈ ta el chrij, xaxu (xaxe) wi cˈa ri Pedro, ri Jacobo y ri Juan ri rachˈalal ri Jacobo, ri xerucˈuaj el. 38 Y ri Jesús ye rachibilan ri ye oxiˈ rudiscípulos xebe cˈa chrachoch ri achi ri principal chupan ri jay ri kas nicˈut wi ri ruchˈabel ri Dios. Y tek xeˈapon cˈa, ri Jesús xerutzˈet chi ri winek yechˈujlan pa jay, y xerutzˈet chukaˈ chi yeˈokˈ y can niquirek quichiˈ chi okˈej. 39 Tek ri Jesús xoc cˈa apo, xubij chique ri winek: ¿Achique ruma yixokˈ y yixchˈujlan? Ri acˈal ma caminek ta, riyaˈ xa warnek, xchaˈ chique.
40 Yacˈa riyeˈ xa xetzeˈen chrij ri Jesús, ruma quetaman chi ri ti kˈopoj riˈ xa can caminek chic. Xpe cˈa ri Jesús xerelesaj cˈa pe ri winek. Cˈacˈariˈ Riyaˈ xerucusaj apo ri ruteˈ rutataˈ ri ti kˈopoj y ri ye oxiˈ chic ri ye benak riqˈui, chupan ri jay ri acuchi (achique) cˈo wi ri ruchˈacul ri ti kˈopoj. 41 Riyaˈ xuchop cˈa rukˈaˈ ri ti caminek y xchˈo pa jun chic chˈabel, y xubij: Talita cumi, xchaˈ. Re tzij reˈ ntel chi tzij: Nóya, chawe riyit nbij wi chi cayacatej.
42 Can xu (xe) wi cˈa xubij queriˈ ri Jesús, can yacˈariˈ xyacatej y xbiyaj el ri ti kˈopoj, ruma xa can cablajuj chic cˈa rujunaˈ. Y ri yecˈo riqˈui, xquimey tek xquitzˈet chi xcˈastej pe. 43 Yacˈa ri Jesús can xuchilabej chique chi majun achoj chare tiquitzijoj wi y chukaˈ xubij chi titzuj (tisuj) ruway.
Tek ri Jesús xapon chic pa tinamit Nazaret
6 Y ri Jesús ye rachibilan ri discípulos xeˈel el ri chiriˈ y xebe pa Nazaret ri tinamit ri xqˈuiy wi Riyaˈ. 2 Y tek xapon cˈa ri uxlanibel kˈij, xuchop cˈa rucˈutic ri ruchˈabel ri Dios ri pa jay ri kas nicˈut wi ri ruchˈabel ri Dios. Ruma cˈa ri chˈabel ri yerubij chique, ri winek riˈ can xquimey cˈa y xquibij: ¿Achique cˈa ruma re achi reˈ sibilaj qˈuiy etamabel cˈo riqˈui y nicowin yeruben milagros? ¿Achique modo tek nicowin nuben ronojel reˈ? 3 Ruma re achi reˈ, xa yareˈ ri aj samajel chrij cheˈ, ral ri María, cachˈalal ri Jacobo, ri José, ri Judas y ri Simón. Y ri ye ranaˈ xa yecˈo chkacojol, xechaˈ. Rumariˈ ri winek can ma xquinimaj ta ri Jesús, ruma Riyaˈ aj chiriˈ pa quitinamit. 4 Y ri Jesús xubij cˈa chique ri winek riˈ: Majun cˈa jun profeta ri nikˈalajsan ri ruchˈabel ri Dios ri man ta jun rukˈij. Quinojel can cˈo wi quikˈij, xa yacˈa chi ma niyaˈox (nyaˈ) ta quikˈij pa tak quitinamit, ni cuma ri cachˈalal y ni cuma chukaˈ ri aj pa cachoch, xchaˈ chique.
5 Ri Jesús ma qˈuiy ta cˈa milagros xuben chupan ri tinamit ri xqˈuiy wi Riyaˈ. Xaxu (xaxe wi) oc caˈiˈ oxiˈ yawaˈiˈ ri xuyaˈ rukˈaˈ pa quiwiˈ y queriˈ xerucˈachojsaj. 6 Y Riyaˈ can xumey ruma xerutzˈet chi ri winek ri aj chiriˈ pa rutinamit, xa can ma niquinimaj ta. Riyaˈ xbe cˈa ri pa tak aldea ri yecˈo pe chunakajal ri rutinamit, y xucˈut cˈa ri ruchˈabel ri Dios chiquiwech ri winek.
Tek ri cablajuj discípulos xetak chutzijoxic ri ruchˈabel ri Dios
7 Cˈacˈariˈ ri Jesús xerusiqˈuij (xeroyoj) cˈa ri cablajuj discípulos. Y chi cacaˈ xuchop el quitakic chubanic ri samaj, y xuyaˈ el kˈatbel tzij pa quikˈaˈ riche (rixin) chi yecowin yequelesaj ri itzel tak espíritu. 8 Y Riyaˈ xubij cˈa chukaˈ el chique chi xaxu (xaxe) wi ri quichˈameˈy tiquicˈuaj el y majun chic ri tiquicˈuaj el. Ma tiquicˈuaj ta yaˈl, ma tiquicˈuaj ta caxlan wey y chukaˈ can ma tiquicˈuaj ta el quirajil ri pa tak ximibel quipan. 9 Ma tiquicusaj ta el caˈiˈ quitziak. Pero utz chi niquicusaj el ri quixajab. 10 Ri Jesús xubij cˈa chukaˈ chique ri discípulos: Xabachique ta na tinamit ri yixapon wi; tek yixoc pa jun jay, chiriˈ quixcˈojeˈ wi ka. Xa can cˈa ya tek yixel pe chupan ri tinamit riˈ, cˈacˈariˈ utz chi niyaˈ ca ri jay ri xixcˈojeˈ wi. 11 Y ri acuchi (achique) yixapon wi, wi ri winek ma nicajoˈ ta yixquicˈul, y ma nicajoˈ ta chukaˈ niquicˈaxaj ri ruchˈabel ri Dios ri nitzijoj riyix chique, can quixel cˈa pe chiriˈ, y titotalaˈ (tiquiralaˈ) ca ri pokolaj ri cˈo chiwaken chiquiwech ri winek riˈ, riche (rixin) tiquetamaj chi ma utz ta ri xquiben. Ruma can nbij wi cˈa chiwe, chi chupan ri kˈij tek xtibanatej ri kˈatoj tzij, más xtikˈax wi cˈa ruwiˈ ri rucˈayewal ri xtika pa quiwiˈ ri winek riche (rixin) ri tinamit ri can ma xquixquicˈul ta, que chuwech ri Sodoma y Gomorra, xchaˈ el chique.
12 Y ri discípulos xebe cˈa. Riyeˈ xquibij cˈa chique ri winek chi titzolin pe quicˈuˈx riqˈui ri Dios. 13 Y ri discípulos qˈuiy cˈa itzel tak espíritu ri xequelesalaˈ. Y chukaˈ xquiyalaˈ aceite pa quiwiˈ ye qˈuiy yawaˈiˈ y xequicˈachojsaj ca.
Tek xcamisex ri Juan ri Bautista
14 Y ri rey Herodes can xracˈaxaj cˈa chi ri Jesús sibilaj rutzijol cˈo chiquicojol ri winek. Ri Herodes xubij cˈa ka pa ránima chi ri Jesús xa ya ri Juan ri Bautista ri xcˈastej pe chiquicojol ri caminakiˈ, y rumariˈ tek cˈo uchukˈaˈ pa rukˈaˈ riche (rixin) chi qˈuiy ri nicowin yerubanalaˈ, xchaˈ ka ri Herodes.
15 Pero yecˈo cˈa chique ri winek ri xquibij chi ri Jesús xa ya ri Elías. Y yecˈo nicˈaj chic xquibij chi Riyaˈ jun achi profeta ri nikˈalajsan ri ruchˈabel ri Dios y chukaˈ xquibij chi Riyaˈ jun chique ri achiˈaˈ ri xekˈalajsan ri ruchˈabel ri Dios ojer ca.
16 Yacˈa tek ri rey Herodes xracˈaxaj cˈa riˈ, xubij: Ri Jesús xa ya ri Juan ri Bautista ri xintek rutzaqˈuixic rujolon (ruwiˈ), ri xcˈastej pe chiquicojol ri caminakiˈ.
17 Ruma chi xa can ya cˈa ri rey Herodes ri xbin chi tichapatej ri Juan. Y cˈacˈariˈ xuyaˈ pa cárcel y xximeˈ pa cadena. Ruma ri Herodes rucˈamon ka ri Herodías rixjayil ri Felipe, y ri Felipe riˈ xa can rachˈalal ri Herodes. 18 Y ri Juan rubin chare ri Herodes: Ma utz ta abanon chi acˈamon ka rixjayil ri awachˈalal.
19 Y ri Herodías can rajowan wi cˈa chi rucamisan ta ri Juan ruma itzel nunaˈ chare, pero ma cowinek ta. 20 Ruma ri rey Herodes can retaman wi cˈa chi ri Juan can choj wi y jun lokˈolaj achi riche (rixin) ri Dios; y rumariˈ can nuxibij cˈa riˈ chuwech ri Juan. Can ma ruyaˈon ta cˈa kˈij riche (rixin) chi cˈo ta rucˈulwachin. Ri Herodes can jabel wi cˈa nracˈaxaj tek ri Juan nutzijoj ri ruchˈabel ri Dios chare. Xa yacˈa chi ma nichˈobotej ta cˈa chuwech ri achique rucˈamon chi nuben. Pero ma riqˈui wi riˈ, riyaˈ can jabel wi cˈa nracˈaxaj ri nibix chare. 21 Y ri kˈij cˈa ri oyoben ruma ri Herodías riche (rixin) chi nika ri Juan pa rukˈaˈ, xoka cˈa. Chupan ri kˈij tek ri rey Herodes xtzˈaket chic jun rujunaˈ, ri Herodes riˈ xuyaˈ jun waˈin y xerusiqˈuij (xeroyoj) cˈa ri aj kˈatbel tak tzij ri yecˈo pa rukˈaˈ, xerusiqˈuij (xeroyoj) chukaˈ ri achiˈaˈ ri can cˈo quikˈij chiquicojol ri soldados y xerusiqˈuij (xeroyoj) ri achiˈaˈ ri cˈo quikˈij chiquicojol ri aj Galilea. 22 Y ri acuchi (achique) cˈa quimolon wi quiˈ riyeˈ, xoc cˈa apo jun kˈopoj, ral ri Herodías; y ri kˈopoj riˈ xxajo chiquiwech. Y ri xajoj ri xuben sibilaj xka chuwech ri rey Herodes y chiquiwech quinojel ri yewaˈ riqˈui. Y ri Herodes xubij cˈa chare ri kˈopoj: Tacˈutuj cˈa ri achique nawajoˈ y xtinyaˈ chawe. 23 Ri rey Herodes can xuben cˈa jurar chare, y xubij: Xabachique cˈa ri xtacˈutuj chuwe, xtinyaˈ chawe, astapeˈ ta na chi can pa nicˈaj chare re ruwachˈulef ri cˈo pa nukˈaˈ, xchaˈ.
24 Y xel el ri kˈopoj y xberubij chare ri ruteˈ: ¿Achique ri utz chi ncˈutuj? xchaˈ. Y ri teˈej xubij cˈa chare: Tacˈutuj chi tiyaˈox (tyaˈ) pe chawe ri rujolon (ruwiˈ) ri Juan ri Bautista.
25 Y ri kˈopoj can yacˈariˈ xtzolin apo riqˈui ri rey Herodes y xberubij cˈa chare: Riyin nwajoˈ chi ya re wacami yan, nayaˈ pe chuwe pa jun plato ri rujolon (ruwiˈ) ri Juan ri Bautista, xchaˈ chare ri rey Herodes.
26 Y ri rey Herodes can xpe bis pa ránima ruma ri xcˈutux chare, pero ruma cˈa chi can rubanon chic jurar chi can xtuyaˈ wi ri xtrajoˈ ri kˈopoj y ruma chukaˈ chi can chiquiwech ri ye rachibilan pa mesa tek xubij, rumariˈ can cˈo cˈa chi nuben ri nicˈutux chare, y queriˈ ma nuyaˈ (nutzek) ta ruqˈuix. 27 Y ri rey can yacˈariˈ tek xutek el jun soldado riche (rixin) chi ticˈamer pe ri rujolon (ruwiˈ) ri Juan ri Bautista. 28 Y ri soldado xbe cˈa, xberutzaqˈuij pe rujolon (ruwiˈ) ri Juan ri Bautista pa cárcel y xucˈom cˈa pe chare ri kˈopoj pa jun plato y ri kˈopoj xberuyaˈ chare ri ruteˈ.
29 Tek ri rudiscípulos ri Juan xquicˈaxaj chi xcamisex, xebe cˈa chucˈamaric ri ruchˈacul, y xbequimukuˈ ca.
Tek ri Jesús xerutzuk más ye wuˈoˈ mil winek
30 Ri ye ruˈapóstoles ri Jesús tek xetzolin pe chubanic ri rusamaj ri Dios, can xquimol apo quiˈ riqˈui ri Jesús y xquitzijolaˈ cˈa chare ronojel ri xquibanalaˈ y ronojel ri tijonic ri xquiyalaˈ chique ri winek. 31 Y ri Jesús xubij cˈa chique: Joˈ pa jun lugar ri acuchi (achique) majun winek cˈo riche (rixin) chi yixuxlan jubaˈ. Y queriˈ xubij chique ruma can ye qˈuiy cˈa winek ri yeˈel yeˈoc quiqˈui y rumariˈ hasta ma utz ta chic chi yewaˈ.
32 Y ri Jesús y ri rudiscípulos xeˈoc cˈa el pa jun jucuˈ riche (rixin) chi xekˈax cˈa jucˈan chic ruchiˈ yaˈ, y xebe cˈa pa jun desierto. 33 Yacˈa tek riyeˈ xeˈel el, ye qˈuiy cˈa winek ri xetzˈeto el y can xquetamaj el quiwech. Rumariˈ ri winek junanin (anibel) xebe chicaken, xquimololaˈ el quiˈ pa bey; ri pa tak tinamit ri xekˈax wi el. Y xa ye riyeˈ ri xeˈapon nabey. Y tek ri Jesús y ri rudiscípulos xeˈapon, ri winek xquimol cˈa apo quiˈ chiquij. 34 Y tek ri Jesús xel pe chupan ri jucuˈ, xutzˈet cˈa chi sibilaj ye qˈuiy winek yecˈo chiriˈ coyoben apo. Riyaˈ xujoyowaj cˈa quiwech, ruma quibanon achiˈel cˈa ri carneˈl tek majun niyukˈun quiche (quixin), y xuchop cˈa nucˈut qˈuiy chiquiwech ri nicˈatzin chi niquetamaj chrij ri ruchˈabel ri Dios. 35 Yacˈa tek xka ka más ri kˈij, ri rudiscípulos ri Jesús xejel apo riqˈui y xquibij chare: Re waweˈ xa majun cˈo y xa xka ka kˈij. 36 Queˈatakaˈ cˈa el re winek reˈ riche (rixin) chi yebe ri pa tak aldea y pa tak nicˈaj chic lugar ri yecˈo pe nakaj, riche (rixin) chi nbequilokˈoˈ quiway, ruma xa majun quiway riche (rixin) chi niquitij, xechaˈ chare ri Jesús.
37 Yacˈa ri Jesús xubij chique ri rudiscípulos: Tiyaˈ quiway riyix, xchaˈ chique. Y riyeˈ xquibij: ¿Riyit nabij chi yojbe chulokˈic caˈiˈ ciento denarios caxlan wey riche (rixin) chi yewaˈ riyeˈ? xechaˈ chare.
38 Y Riyaˈ xucˈutuj cˈa chique: ¿Janipeˈ caxlan wey cˈo iwuqˈui? Jeˈitzˈetaˈ na cˈa. Y tek riyeˈ quitzˈeton chic ca, xquibij: Cˈo wuˈoˈ caxlan wey y caˈiˈ car, xechaˈ chare.
39 Y cˈacˈariˈ Riyaˈ xubij chique ri rudiscípulos chi tiquibij chique ri winek chi quetzˈuyeˈ quinojel pa ruwiˈ ri rexlaj kˈayis, y pa tak moc quetzˈuyeˈ cˈa. 40 Y ri winek riˈ can xetzˈuyeˈ cˈa pa ruwiˈ ri kˈayis, y xquicˈualaˈ cˈa quiˈ pa tak ciento y pa nicˈaj tak ciento. 41 Y ri Jesús xeruliˈej cˈa pa rukˈaˈ ri wuˈoˈ caxlan wey y ri caˈiˈ car y cˈacˈariˈ xtzuˈun chicaj y xucˈutuj ri rubendición ri Dios pa ruwiˈ. Y cˈacˈariˈ xeruwechˈelaˈ cˈa el ri caxlan wey, y xuyaˈ el chique ri discípulos riche (rixin) chi niquiyaˈ chique ri winek. Y queriˈ chukaˈ xuben riqˈui ri car. Xujech cˈa chiquiwech quinojel. 42 Can quinojel cˈa jabel xewaˈ. Can majun cˈa ri man ta xwaˈ chi utz. 43 Y cˈa cˈo na cˈa cablajuj chaquech caxlan wey rachibilan car ri xmolotej ca, ri ma xqˈuis ta. 44 Sibilaj ye qˈuiy cˈa ri winek ri xewaˈ ruma xaxu (xaxe) wi ri achiˈaˈ yecˈo wuˈoˈ mil.
Tek ri Jesús xbiyin chraken pa ruwiˈ ri choy
45 Yacˈariˈ tek ri Jesús xerucusaj el ri rudiscípulos chupan ri jucuˈ, riche (rixin) chi yenabeyej el chuwech; chi quebe cˈa pa Betsaida, tinamit ri cˈo jucˈan chic ruchiˈ yaˈ. Y Riyaˈ xerutek na cˈa el ri winek chi tak cachoch. 46 Y tek ri Jesús ye ruchˈaben chic cˈa ca ri winek, xbe pa ruwiˈ jun juyuˈ chubanic orar. 47 Tek xoc cˈa pe ri akˈaˈ, ri discípulos ri ye benak pa jucuˈ, pa runicˈajal chic cˈa ri choy yecˈo wi. Y ri Jesús ruyonil cˈa cˈo na ca pa ruwiˈ ri ulef ruma xa ma benak ta quiqˈui. 48 Y ri Jesús xerutzˈet cˈa chi ri rudiscípulos ye cosnek chic y ma yecowin ta niquiben chare ri jucuˈ chi nibiyin chiquiwech, ruma ri cakˈikˈ nupaxij riˈ chuwech ri jucuˈ y nutzolij cˈa. Y tek xa ruchapon cˈa pe rusekeric, ri Jesús petenak cˈa chraken pa ruwiˈ ri choy, y nrajoˈ cˈa nikˈax el chiquiwech. 49 Yacˈa tek ri discípulos xquitzˈet chi cˈo jun petenak chraken pa ruwiˈ ri choy, xquirek quichiˈ y xquibilaˈ cˈa chiquiwech chi achique cˈa laˈ, xechaˈ. Ruma riyeˈ xquibij chi ri petenak pa ruwiˈ ri choy xa jun subunel (xibinel). 50 Y ruma can quinojel cˈa xetzˈeto, xquixibij quiˈ. Y rumariˈ ri Jesús chanin xchˈo apo chique y xubij: Ma tixibij ta iwiˈ. Xa ticukubaˈ icˈuˈx. Xa yin cˈa riyin, xchaˈ chique.
51 Y Riyaˈ xoc cˈa el quiqˈui ri pa jucuˈ. Y can yacˈariˈ tek xtaneˈ ri cakˈikˈ. Y ri discípulos xsach quicˈuˈx tek xquitzˈet ri xbanatej y sibilaj xquimey. 52 Y astapeˈ can xquitzˈet tek ri Jesús xuqˈuiyirisaj ri caxlan wey, riyeˈ ma kˈaxnek ta chiquiwech chi Riyaˈ can nicowin wi nuben xabachique, ruma can cˈo ruchukˈaˈ. Riyeˈ cˈa cowirnek na ri cánima.
Tek ri Jesús qˈuiy yawaˈiˈ ri xerucˈachojsaj pa Genesaret
53 Y riyeˈ xekˈax cˈa pa ruwiˈ ri choy riˈ y xeˈapon ri chuchiˈ yaˈ chiriˈ pa Genesaret. 54 Y xu (xe) wi xeˈel pe pa jucuˈ, ri winek ri yecˈo chiriˈ chuchiˈ yaˈ, chanin cˈa xquetamaj ruwech chi ya ri Jesús ri xel pe pa jucuˈ. 55 Rumariˈ xquelesaj cˈa rutzijol pa ronojel lugar ri yecˈo pe nakaj, chi ri Jesús cˈo chiriˈ. Y ri winek xequicˈamalaˈ cˈa pe ri quiyawaˈiˈ. Can ronojel wi cˈa lugar xecˈamalox wi pe yawaˈiˈ; y chuwech cˈa ri quiwarabel ye quicˈamalon wi pe, y xequicˈamalaˈ pe chuwech ri Jesús ri acuchi (achique) niquicˈaxaj chi cˈo wi. 56 Y xabacuchi (xabachique) xapon wi, ri pa nimaˈk tak tinamit, pa tak aldeas y ri pa tak juyuˈ chukaˈ, ri winek xequiyalaˈ ri yawaˈiˈ pa tak bey ri nikˈax wi Riyaˈ. Can niquicˈutuj cˈa utzil chare ri Jesús chi tuyaˈ kˈij chique chi astapeˈ xaxu (xaxe) ta wi ri ruchiˈ rutziak ri niquichop riche (rixin) chi yecˈachoj y can queriˈ wi cˈa xbanatej. Can quinojel cˈa ri xechapo ruchiˈ rutziak ri Jesús, xecˈachoj chare ri quiyabil.
Copyright 1996 Wycliffe. This translation may be quoted in any form (written, visual, electronic or audio) up to and inclusive of five hundred (500) verses without the express written permission of the publisher, providing the verses quoted do not amount to a complete book of the Bible nor do the verses quoted account for more than 25 percent (25%) or more of the total text of the work in which they are quoted. by Wycliffe Bible Translators International