Book of Common Prayer
Psalmul 20
Pentru dirijor. Un psalm al lui David.
1 Să-ţi răspundă Domnul în ziua necazului,
să te ocrotească Numele Dumnezeului lui Iacov!
2 Să-ţi trimită ajutor din Lăcaşul cel sfânt
şi să te sprijine din Sion!
3 Să-Şi amintească de toate darurile tale de mâncare,
şi să primească toate arderile tale de tot!Sela
4 Să-ţi dea după plăcerea inimii tale
şi să-ţi împlinească toate planurile!
5 Atunci vom striga de bucurie datorită biruinţei tale
şi vom flutura steagul în Numele Dumnezeului nostru.
Domnul să-ţi împlinească toate planurile!
6 Acum eu ştiu că Domnul îl izbăveşte pe unsul Său;
El îi va răspunde din cerul Său cel sfânt,
prin isprăvile de mântuire ale dreptei Sale.
7 Unii se bizuie pe care, alţii pe cai,
dar noi ne bizuim pe Numele Dumnezeului nostru.
8 Ei se îndoaie şi cad,
dar noi ne ridicăm şi stăm în picioare!
9 Doamne, izbăveşte-l pe rege!
Răspunde-ne[a] când Te chemăm!
Psalmul 21
Pentru dirijor. Un psalm al lui David.
1 Doamne, regele se bucură de tăria pe care o dai Tu.
Şi cât de mult se veseleşte de izbăvirea Ta!
2 Tu ai împlinit dorinţa inimii lui
şi n-ai respins cererea buzelor lui!Sela
3 Căci l-ai întâmpinat cu binecuvântări plăcute,
i-ai pus pe cap coroană de aur curat.
4 Ţi-a cerut viaţă şi i-ai dat-o;
i-ai dat multe zile pentru veci de veci.
5 Mare este slava lui datorită izbăvirii Tale!
Splendoare şi măreţie ai pus peste el!
6 Tu i-ai dat binecuvântări veşnice
şi l-ai umplut cu bucuria prezenţei Tale.
7 Căci regele se încrede în Domnul,
iar prin îndurarea Celui Preaînalt, el nu se va clătina.
8 Mâna Ta îi va ajunge pe toţi duşmanii Tăi,
dreapta Ta îi va ajunge pe cei ce Te urăsc.
9 În ziua arătării Tale
îi vei face ca un cuptor aprins.
În mânia Lui, Domnul îi va înghiţi
şi-i va mistui focul!
10 Le vei nimici odraslele de pe pământ
şi urmaşii dintre fiii oamenilor,
11 căci Ţi s-au împotrivit cu răutate!
Au urzit intrigi, dar nu vor reuşi!
12 Îi vei pune să dea bir cu fugiţii
când Îţi vei încorda arcul împotriva lor.
13 Ridică-Te, Doamne, în tăria Ta,
ca noi să cântăm şi să lăudăm puterea Ta!
Psalmul 110[a]
Al lui David. Un psalm.
1 Domnul i-a zis Stăpânului meu:[b]
„Şezi la dreapta Mea,
până voi face din duşmanii Tăi
aşternut[c] al picioarelor Tale!
2 Domnul va întinde toiagul puterii Tale din Sion.
Stăpâneşte în mijlocul duşmanilor Tăi!
3 Poporul Tău este dornic de luptă,
când se adună oştirea Ta.
Cu podoabe sfinte
din tainiţa zorilor
vei primi roua tineretului Tău. “[d]
4 Domnul a jurat
şi nu-I va părea rău:
„Tu eşti preot în veci
potrivit rânduielii lui Melhisedek.
5 Stăpânul este la dreapta Ta.
El va zdrobi regi în ziua mâniei Sale.
6 El va judeca neamurile, va umple pământul de leşuri
şi va zdrobi căpeteniile întregului pământ.
7 El va bea dintr-un pârâu de lângă drum;
de aceea Îşi va înălţa fruntea.“
Psalmul 116
1 Îl iubesc pe Domnul, căci El ascultă
glasul meu, cererile mele.
2 Pentru că Şi-a plecat urechea spre mine,
Îl voi chema în toate zilele mele.
3 Mă înfăşuraseră legăturile morţii
şi mă cuprinseseră sudorile Locuinţei Morţilor;
eram copleşit de necaz şi de durere.
4 Dar am chemat Numele Domnului, zicând:
„Doamne, Te rog, izbăveşte-mi sufletul!“
5 Domnul este îndurător şi drept,
Dumnezeul nostru este milostiv.
6 Domnul păzeşte pe cei neştiutori[a];
eram nenorocit de tot, dar El m-a izbăvit.
7 Întoarce-te, suflete al meu, la odihna ta,
căci Domnul ţi-a făcut bine!
8 Da, Tu mi-ai scăpat sufletul de la moarte,
ochii – de lacrimi,
şi picioarele – de poticnire,
9 astfel că voi putea umbla înaintea Domnului
pe pământul celor vii!
10 Am crezut, chiar dacă am continuat să spun:
„Sunt foarte nenorocit!“
11 În neliniştea mea ziceam:
„Orice om este mincinos!“
12 Dar cum I-aş putea răsplăti Domnului
toate binefacerile Lui faţă de mine?
13 Voi ridica cupa izbăvirilor
şi voi chema Numele Domnului.
14 Îmi voi împlini jurămintele făcute Domnului
înaintea poporului Său.
15 Preţioasă este în ochii Domnului
moartea[b] credincioşilor Săi.
16 Doamne, Te-am rugat, ca rob al Tău ce sunt,
ca rob al Tău, fiu al slujitoarei Tale[c],
şi Tu mi-ai desfăcut legăturile.
17 Îţi voi aduce o jertfă de mulţumire
şi voi chema mereu Numele Domnului.
18 Îmi voi împlini jurămintele făcute Domnului
înaintea întregului Său popor,
19 în curţile Casei Domnului,
în mijlocul tău, Ierusalime!
Lăudaţi-L pe Domnul!
Psalmul 117
1 Lăudaţi-L pe Domnul, toate neamurile!
Daţi-I laudă, toate popoarele!
2 Căci măreaţă Îi este îndurarea faţă de noi
şi credincioşia Domnului este veşnică.
Lăudaţi-L pe Domnul!
Apa din stâncă şi victoria împotriva lui Amalek
17 Întreaga adunare a israeliţilor a plecat din pustia Sin, călătorind din loc în loc[a], după cum le-a poruncit Domnul. Ei şi-au aşezat tabăra la Refidim; acolo nu era apă de băut pentru popor. 2 Poporul s-a certat cu Moise şi i-a zis:
– Dă-ne apă să bem!
Moise le-a răspuns:
– De ce vă certaţi cu mine? De ce Îl ispitiţi pe Domnul?
3 Poporul stătea acolo însetat şi cârtea împotriva lui Moise, zicându-i:
– De ce ne-ai scos din Egipt? Ca să ne faci să murim aici de sete cu tot cu copii şi cu vite?
4 Moise a strigat către Domnul, zicându-I:
– Ce să fac cu acest popor? Sunt gata să mă omoare cu pietre!
5 Domnul i-a răspuns lui Moise:
– Du-te înaintea poporului şi ia cu tine pe câţiva din sfatul bătrânilor lui Israel; ia în mână toiagul cu care ai lovit Nilul şi du-te. 6 Eu voi sta acolo, înaintea ta, la stâncă, în Horeb. Loveşte stânca şi din ea va ieşi apă; astfel, poporul va putea să bea.
Moise a făcut întocmai înaintea sfatului bătrânilor lui Israel. 7 El a numit locul acela „Masa şi Meriba“[b], pentru că acolo israeliţii s-au certat şi Lau testat pe Domnul, zicând: „Este oare Domnul cu noi sau nu?“
8 După aceea a venit Amalek şi s-a luptat cu Israel la Refidim. 9 Moise i-a zis lui Iosua: „Alege câţiva oameni dintre noi şi du-te să te lupţi cu Amalek. Mâine voi sta pe vârful dealului cu toiagul lui Dumnezeu în mână.“ 10 Iosua a făcut precum i-a zis Moise şi s-a luptat cu Amalek, în timp ce Moise, Aaron şi Hur s-au urcat pe vârful dealului. 11 Când Moise îşi ţinea mâinile sus, Israel era mai tare; când el îşi lăsa mâinile jos, era mai tare Amalek. 12 La un moment dat mâinile lui Moise au obosit; atunci Aaron şi Hur au luat o piatră, lau aşezat pe ea, după care au început să-i sprijine mâinile, unul de-o parte, iar altul de cealaltă parte. Mâinile lui au rămas întinse până la apusul soarelui. 13 Şi Iosua l-a biruit cu ajutorul sabiei pe Amalek şi pe poporul acestuia. 14 Atunci Domnul i-a zis lui Moise: „Scrie lucrul acesta într-un sul ca o aducere-aminte şi citeşte-l în auzul lui Iosua: «Voi şterge pomenirea lui Amalek de sub ceruri.»“ 15 Moise a zidit un altar şi l-a numit „Domnul este steagul meu“[c], 16 zicând: „Pentru că o mână s-a ridicat spre tronul Domnului,[d] Domnul va purta război împotriva lui Amalek din generaţie în generaţie.“
7 Sfârşitul tuturor lucrurilor este aproape. Fiţi deci cu mintea limpede şi disciplinaţi-vă în vederea rugăciunii! 8 Înainte de toate, să aveţi o dragoste fierbinte unii pentru alţii, pentru că dragostea acoperă o mulţime de păcate! 9 Fiţi ospitalieri unii cu alţii, fără cârtire! 10 Ca nişte buni administratori ai harului felurit al lui Dumnezeu, fiecare să slujească pe alţii potrivit cu darul pe care l-a primit! 11 Dacă cineva vorbeşte[a], să vorbească cuvintele lui Dumnezeu! Dacă cineva slujeşte, să slujească după puterea pe care o dă Dumnezeu, pentru ca Dumnezeu să fie slăvit în toate, prin Isus Cristos, a Căruia este slava şi puterea, în vecii vecilor! Amin.
Suferind pentru Cristos
12 Preaiubiţilor, nu fiţi surprinşi de încercarea de foc care are loc în mijlocul vostru, ca şi cum vi s-ar întâmpla ceva ciudat, 13 ci, în măsura în care aveţi parte de suferinţele lui Cristos, bucuraţi-vă, pentru ca şi la descoperirea slavei Lui să vă bucuraţi nespus de mult. 14 Dacă sunteţi insultaţi din pricina Numelui lui Cristos, ferice de voi, pentru că Duhul slavei şi al lui Dumnezeu se odihneşte peste voi. 15 Nimeni dintre voi să nu sufere ca ucigaş, hoţ, răufăcător sau ca unul care se amestecă în treburile altora. 16 Însă dacă vreunul din voi suferă din pricină că este creştin[b], să nu-i fie ruşine, ci să-L slăvească pe Dumnezeu pentru numele acesta. 17 Căci este timpul să înceapă judecata chiar de la Casa lui Dumnezeu. Şi dacă începe cu noi, care va fi sfârşitul celor ce nu ascultă de Evanghelia lui Dumnezeu?!
18 Şi dacă cel drept este salvat cu greu,
ce se va face cel lipsit de evlavie şi păcătos?![c]
19 Aşa că cei ce suferă după voia lui Dumnezeu să-şi încredinţeze sufletele credinciosului Creator, făcând în continuare binele!
16 Încă puţin şi nu Mă veţi mai vedea; apoi iarăşi, încă puţin şi Mă veţi vedea, (pentru că Mă duc la Tatăl)[a].
Întristarea ucenicilor se va preface în bucurie
17 Unii dintre ucenicii Lui şi-au zis unul altuia: „Ce vrea să ne spună prin: «Încă puţin şi nu Mă veţi mai vedea; apoi iarăşi, încă puţin şi Mă veţi vedea.»? Şi prin: «Pentru că Mă duc la Tatăl.»?“ 18 Ei au zis: „Ce vrea să spună prin: «Încă puţin»? Nu ştim despre ce vorbeşte!“
19 Isus a înţeles că voiau să-L întrebe şi le-a zis:
–Vă întrebaţi unii pe alţii ce am vrut să spun prin: „Încă puţin şi nu Mă veţi mai vedea; apoi iarăşi, încă puţin şi Mă veţi vedea.“? 20 Adevărat, adevărat vă spun că voi veţi plânge şi vă veţi jeli, dar lumea se va bucura. Voi veţi fi întristaţi, dar întristarea voastră se va preface în bucurie. 21 Femeia, când naşte, se întristează, pentru că i-a venit timpul, dar după ce s-a născut copilul, nu-şi mai aduce aminte de necaz, din cauza bucuriei că s-a născut un om pe lume. 22 Şi voi sunteţi trişti acum, dar vă voi vedea din nou şi inima voastră se va bucura;[b] şi nimeni nu vă va lua bucuria! 23 În ziua aceea nu Mă veţi ruga nimic. Adevărat, adevărat vă spun că orice-I veţi cere Tatălui în Numele Meu vă va da. 24 Până acum n-aţi cerut nimic în Numele Meu; cereţi şi veţi primi, pentru ca bucuria voastră să fie deplină.
25 V-am spus aceste lucruri în chip figurat[c]. Vine ceasul când nu vă voi mai vorbi în chip figurat, ci vă voi vorbi deschis despre Tatăl. 26 În ziua aceea veţi cere în Numele Meu şi nu vă spun că Eu Îl voi ruga pe Tatăl pentru voi, 27 căci Tatăl Însuşi vă iubeşte, pentru că M-aţi iubit şi aţi crezut că Eu am ieşit de la Dumnezeu[d]. 28 Am ieşit de la Tatăl şi am venit în lume; acum las lumea şi Mă duc la Tatăl.
29 Ucenicii Lui I-au zis:
– Iată că acum vorbeşti deschis şi nu mai spui nici o pildă! 30 Acum cunoaştem că Tu ştii toate lucrurile şi că n-ai nevoie să Te întrebe nimeni! De aceea credem că ai ieşit de la Dumnezeu!
31 Isus le-a răspuns:
– Acum credeţi? 32 Iată că vine ceasul, şi a şi venit, să fiţi risipiţi fiecare la ale lui, iar pe Mine să Mă lăsaţi singur. Şi totuşi nu sunt singur, pentru că Tatăl este cu Mine. 33 V-am spus aceste lucruri ca să aveţi pace în Mine. În lume veţi avea necazuri; dar curaj, Eu am învins lumea!
Nouă Traducere În Limba Română (Holy Bible, New Romanian Translation) Copyright © 2006 by Biblica, Inc.® Used by permission. All rights reserved worldwide.