Font Size
Numeri 32
Cornilescu 1924 - Revised 2010, 2014
Numeri 32
Cornilescu 1924 - Revised 2010, 2014
Galaadul dat lui Gad şi Ruben
32 Fiii lui Ruben şi fiii lui Gad aveau o mare mulţime de vite şi au văzut că ţara lui Iaezer(A) şi ţara Galaadului erau un loc bun pentru vite. 2 Atunci, fiii lui Gad şi fiii lui Ruben au venit la Moise, la preotul Eleazar şi la mai-marii adunării şi le-au zis: 3 „Atarot, Dibon, Iaezer, Nimra(B), Hesbon, Eleale, Sebam(C), Nebo şi Beon(D), 4 ţara aceasta pe care(E) a lovit-o Domnul înaintea adunării lui Israel este un loc bun pentru vite, şi robii tăi au vite.” 5 Apoi au adăugat: „Dacă am căpătat trecere înaintea ta, să se dea ţara aceasta în stăpânirea robilor tăi şi să nu ne treci peste Iordan.” 6 Moise a răspuns fiilor lui Gad şi fiilor lui Ruben: „Fraţii voştri să meargă oare la război, şi voi să rămâneţi aici? 7 Pentru ce voiţi să muiaţi inima copiilor lui Israel şi să-i faceţi să nu treacă în ţara pe care le-o dă Domnul? 8 Aşa au făcut şi părinţii voştri când i-am(F) trimis din Cades-Barnea să(G) iscodească ţara. 9 S-au suit(H) până la valea Eşcol şi, după ce au iscodit ţara, au muiat inima copiilor lui Israel şi i-au făcut să nu intre în ţara pe care le-o dădea Domnul. 10 Şi Domnul(I) S-a aprins de mânie în ziua aceea şi a jurat zicând: 11 ‘Oamenii aceştia care s-au suit din Egipt, de la vârsta(J) de douăzeci de ani în sus, nu vor vedea ţara pe care am jurat că o voi da lui Avraam, lui Isaac şi lui Iacov, căci n-au(K) urmat în totul calea Mea, 12 afară de Caleb, fiul lui Iefune, Chenizitul, şi Iosua, fiul lui Nun, care(L) au urmat în totul calea Domnului.’ 13 Domnul S-a aprins de mânie împotriva lui Israel şi i-a făcut să rătăcească(M) în pustie timp de patruzeci de ani, până la stingerea întregului(N) leat de oameni care făcuseră rău înaintea Domnului. 14 Şi iată că voi luaţi locul părinţilor voştri, ca nişte odrasle de oameni păcătoşi, ca să faceţi pe Domnul să Se aprindă(O) şi mai tare de mânie împotriva lui Israel. 15 Căci, dacă vă întoarceţi(P) de la El, El va lăsa mai departe pe Israel să rătăcească în pustie şi veţi aduce pierderea poporului acestuia întreg.” 16 Ei s-au apropiat de Moise şi au zis: „Vom face aici ocoale pentru vitele noastre şi cetăţi pentru pruncii noştri, 17 apoi ne vom(Q) înarma în grabă şi vom merge înaintea copiilor lui Israel, până îi vom duce în locul care le este rânduit, şi pruncii noştri vor locui în aceste cetăţi întărite, din pricina locuitorilor ţării acesteia. 18 Nu ne(R) vom întoarce în casele noastre mai înainte ca fiecare din copiii lui Israel să fi pus stăpânire pe moştenirea lui 19 şi nu vom stăpâni nimic cu ei dincolo de Iordan, nici mai departe, pentru că noi ne vom avea moştenirea(S) noastră dincoace de Iordan, la răsărit.” 20 Moise(T) le-a zis: „Dacă faceţi aşa, dacă vă înarmaţi ca să luptaţi înaintea Domnului, 21 dacă toţi aceia dintre voi care se vor înarma trec Iordanul înaintea Domnului, până ce va izgoni pe vrăjmaşii Lui dinaintea Lui, 22 şi dacă vă veţi întoarce(U) înapoi numai după ce ţara(V) va fi supusă înaintea Domnului, atunci veţi fi fără vină înaintea Domnului şi înaintea lui Israel, şi ţinutul acesta va fi moşia(W) voastră înaintea Domnului. 23 Dar, dacă nu faceţi aşa, păcătuiţi împotriva Domnului şi să ştiţi că păcatul(X) vostru vă va ajunge. 24 Zidiţi(Y) cetăţi pentru pruncii voştri şi ocoale pentru vitele voastre şi faceţi ce aţi spus cu gura voastră.” 25 Fiii lui Gad şi fiii lui Ruben au zis lui Moise: „Robii tăi vor face tot ce porunceşte domnul nostru. 26 Pruncii(Z) noştri, nevestele, turmele noastre şi toate vitele noastre vor rămâne în cetăţile Galaadului, 27 iar robii(AA) tăi, toţi înarmaţi pentru război, vor merge să se lupte înaintea Domnului, cum zice domnul nostru.” 28 Moise a dat(AB) porunci cu privire la ei preotului Eleazar, lui Iosua, fiul lui Nun, şi capilor de familie din seminţiile copiilor lui Israel. 29 El le-a zis: „Dacă fiii lui Gad şi fiii lui Ruben trec cu voi Iordanul, înarmaţi cu toţii ca să lupte înaintea Domnului, după ce ţara va fi supusă înaintea voastră, să le daţi în stăpânire ţinutul Galaadului. 30 Dar dacă nu vor merge înarmaţi împreună cu voi, să se aşeze în mijlocul vostru în ţara Canaanului.” 31 Fiii lui Gad şi fiii lui Ruben au răspuns: „Vom face tot ce a spus robilor tăi Domnul. 32 Vom trece înarmaţi înaintea Domnului în ţara Canaanului, dar noi să ne avem moştenirea noastră dincoace de Iordan.”
Luarea în stăpânire a Galaadului
33 Moise(AC) a dat fiilor lui Gad şi fiilor lui Ruben şi la jumătate din seminţia lui Manase, fiul lui Iosif, împărăţia(AD) lui Sihon, împăratul amoriţilor şi împărăţia lui Og, împăratul Basanului, ţara cu cetăţile ei, cu ţinuturile cetăţilor ţării de jur împrejur. 34 Fiii lui Gad au zidit Dibonul(AE), Atarotul, Aroerul(AF), 35 Atrot-Şofan, Iaezer(AG), Iogbeha, 36 Bet-Nimra(AH) şi Bet-Haran, cetăţi întărite, şi au făcut staule pentru turme. 37 Fiii lui Ruben au zidit(AI) Hesbonul, Eleale, Chiriataim, 38 Nebo(AJ) şi Baal-Meon(AK), ale căror nume au fost schimbate(AL), şi Sibma şi au pus alte nume cetăţilor pe care le-au zidit. 39 Fiii lui Machir(AM), fiul lui Manase, au mers împotriva Galaadului şi au pus mâna pe el; au izgonit pe amoriţii care erau acolo. 40 Moise a dat(AN) Galaadul lui Machir, fiul lui Manase, care s-a aşezat acolo. 41 Iair(AO), fiul lui Manase, a pornit şi el şi a luat târgurile, şi le-a numit târgurile lui Iair(AP). 42 Nobah a pornit şi el şi a luat Chenatul, împreună cu cetăţile care ţineau de el, şi l-a numit Nobah, după numele lui.
Числа 32
Библия, ревизирано издание
Числа 32
Библия, ревизирано издание
Разпределяне на земята на изток от Йордан
32 (A)А Рувимовите синове и Гадовите синове имаха твърде много добитък; и когато видяха Язирската земя и Галаадската земя, че, ето, мястото беше място за добитък,
2 то Гадовите синове и Рувимовите синове дойдоха и говориха на Моисей, на свещеника Елеазар и на първенците на обществото:
3 (B)Атарот, Девон, Язир, Нимра, Есевон, Елеала, Севама, Нево и Веон,
4 (C)земята, която Господ порази пред Израилевото общество, е земя за добитък; а слугите ти имат добитък.
5 Затова, казаха, ако сме придобили твоето благоволение, нека тази земя бъде дадена на слугите ти за притежание; не ни превеждай през Йордан.
6 А Моисей каза на Гадовите синове и на Рувимовите синове: Да идат ли братята ви на бой, а вие тук да седите?
7 Защо обезсърчавате сърцата на израилтяните, за да не преминат в земята, която Господ им е дал?
8 (D)Така направиха бащите ви, когато ги изпратих от Кадис-варни, за да видят земята;
9 (E)отидоха до долината Есхол и като видяха земята, обезсърчиха сърцата на израилтяните, за да не влязат в земята, която Господ им беше дал.
10 (F)И в онзи ден гневът на Господа пламна и Той се закле, като каза:
11 (G)Нито един от онези мъже, които излязоха от Египет, от двадесет години нагоре, няма да види земята, за която съм се клел на Авраам, Исаак и Яков, защото не Ме последваха напълно,
12 (H)освен Халев, син на Ефония Кенезов, и Исус, Навиновия син, защото те напълно последваха Господа.
13 (I)Гневът на Господа пламна против Израил и Той ги направи да се скитат из пустинята четиридесет години, докато се довърши изцяло онова поколение, което беше извършило зло пред Господа.
14 (J)И, ето, вместо бащите си, издигнахте се вие, прибавка на грешни хора, и ще разпалите повече пламъка на Господния гняв против Израил.
15 (K)Защото, ако вие се отвърнете от Него, Той ще остави тях още веднъж в пустинята; и така вие ще станете причината да погине целият този народ.
16 Но те пристъпиха към Моисей и казаха: Ще съградим тук огради за добитъка си и градове за домовете си;
17 (L)а самите ние сме готови да вървим въоръжени пред израилтяните, докато ги заведем до мястото им; и домовете ни ще седят в укрепените градове в безопасност от местните жители.
18 (M)Няма да се върнем в домовете си, докато израилтяните не наследят, всеки наследството си.
19 (N)Защото ние няма да наследим с тях оттатък Йордан и по-нататък, понеже нашето наследство ни се падна отсам Йордан, на изток.
20 (O)Тогава Моисей им каза: Ако направите това, ако отидете въоръжени на бой пред Господа,
21 ако всички въоръжени преминете Йордан пред Господа, докато Той изгони враговете Си пред Себе Си
22 (P)и земята бъде завладяна пред Господа, а след това се върнете, тогава ще бъдете невинни пред Господа и пред Израил и ще имате тази земя за притежание пред Господа.
23 (Q)Но ако не направите така, ще съгрешите пред Господа; и да знаете, че грехът ви ще ви намери.
24 (R)Съградете градове за домовете си и огради за овцете си и направете това, което излезе от устата ви.
25 И Гадовите синове и Рувимовите синове говориха на Моисей: Слугите ти ще направят, както господарят ни заповяда.
26 (S)Децата ни, жените ни, стадата ни и всичкият ни добитък ще останат тук, в галаадските градове;
27 (T)а слугите ти, всички, въоръжени и опълчени, ще отидат пред Господа на бой, както господарят ни каза.
28 (U)Тогава Моисей даде поръчка за тях на свещеника Елеазар, на Исус Навин и на началниците на бащините домове от племената на израилтяните.
29 Моисей им каза: Ако Гадовите синове и Рувимовите синове преминат с вас Йордан, всички въоръжени за бой пред Господа, и бъде завладяна земята пред вас, тогава ще им дадете Галаадската земя за притежание.
30 Но ако не искат да преминат с вас въоръжени, тогава да вземат наследство между вас в Ханаанската земя.
31 А Гадовите синове и Рувимовите синове отговориха: Както каза Господ на слугите ти, така ще направим.
32 Ние ще заминем въоръжени пред Господа в Ханаанската земя, за да притежаваме наследството си оттатък[a] Йордан.
33 (V)И така, Моисей им даде, т. е. на Гадовите синове, на Рувимовите синове и на половината от племето на Йосифовия син Манасия, царството на аморейския цар Сион и царството на васанския цар Ог, земята заедно с градовете в пределите ѝ, градовете на околната земя.
34 (W)Гадовите синове съградиха Девон, Атарот, Ароир,
35 (X)Атротсофан, Язир, Йогвея,
36 (Y)Ветнимра и Ветаран, укрепени градове и огради за овце.
37 (Z)А Рувимовите синове съградиха Есевон, Елеала, Кириатаим,
38 (AA)Нево и Ваалмеон (с променени имена) и Севама; и преименуваха градовете, които съградиха.
39 (AB)И потомците на Манасиевия син Махир отидоха в Галаад, завладяха го и прогониха аморейците, които бяха в него.
40 (AC)Затова Моисей даде Галаад на Махир, Манасиевия син, и той се засели в него.
41 (AD)А Манасиевият син Яир отиде и завладя градовете му и ги преименува Авот-Яир[b].
42 И Нова отида и превзе Кенат и селата му и го преименува Нова по своето име.
Numbers 32
New International Version
Numbers 32
New International Version
The Transjordan Tribes
32 The Reubenites and Gadites, who had very large herds and flocks,(A) saw that the lands of Jazer(B) and Gilead(C) were suitable for livestock.(D) 2 So they came to Moses and Eleazar the priest and to the leaders of the community,(E) and said, 3 “Ataroth,(F) Dibon,(G) Jazer,(H) Nimrah,(I) Heshbon,(J) Elealeh,(K) Sebam,(L) Nebo(M) and Beon(N)— 4 the land the Lord subdued(O) before the people of Israel—are suitable for livestock,(P) and your servants have livestock. 5 If we have found favor in your eyes,” they said, “let this land be given to your servants as our possession. Do not make us cross the Jordan.(Q)”
6 Moses said to the Gadites and Reubenites, “Should your fellow Israelites go to war while you sit here? 7 Why do you discourage the Israelites from crossing over into the land the Lord has given them?(R) 8 This is what your fathers did when I sent them from Kadesh Barnea to look over the land.(S) 9 After they went up to the Valley of Eshkol(T) and viewed the land, they discouraged the Israelites from entering the land the Lord had given them. 10 The Lord’s anger was aroused(U) that day and he swore this oath:(V) 11 ‘Because they have not followed me wholeheartedly, not one of those who were twenty years old or more(W) when they came up out of Egypt(X) will see the land I promised on oath(Y) to Abraham, Isaac and Jacob(Z)— 12 not one except Caleb son of Jephunneh the Kenizzite and Joshua son of Nun, for they followed the Lord wholeheartedly.’(AA) 13 The Lord’s anger burned against Israel(AB) and he made them wander in the wilderness forty years, until the whole generation of those who had done evil in his sight was gone.(AC)
14 “And here you are, a brood of sinners, standing in the place of your fathers and making the Lord even more angry with Israel.(AD) 15 If you turn away from following him, he will again leave all this people in the wilderness, and you will be the cause of their destruction.(AE)”
16 Then they came up to him and said, “We would like to build pens(AF) here for our livestock(AG) and cities for our women and children. 17 But we will arm ourselves for battle[a] and go ahead of the Israelites(AH) until we have brought them to their place.(AI) Meanwhile our women and children will live in fortified cities, for protection from the inhabitants of the land. 18 We will not return to our homes until each of the Israelites has received their inheritance.(AJ) 19 We will not receive any inheritance with them on the other side of the Jordan, because our inheritance(AK) has come to us on the east side of the Jordan.”(AL)
20 Then Moses said to them, “If you will do this—if you will arm yourselves before the Lord for battle(AM) 21 and if all of you who are armed cross over the Jordan before the Lord until he has driven his enemies out before him(AN)— 22 then when the land is subdued before the Lord, you may return(AO) and be free from your obligation to the Lord and to Israel. And this land will be your possession(AP) before the Lord.(AQ)
23 “But if you fail to do this, you will be sinning against the Lord; and you may be sure that your sin will find you out.(AR) 24 Build cities for your women and children, and pens for your flocks,(AS) but do what you have promised.(AT)”
25 The Gadites and Reubenites said to Moses, “We your servants will do as our lord commands.(AU) 26 Our children and wives, our flocks and herds will remain here in the cities of Gilead.(AV) 27 But your servants, every man who is armed for battle, will cross over to fight(AW) before the Lord, just as our lord says.”
28 Then Moses gave orders about them(AX) to Eleazar the priest and Joshua son of Nun(AY) and to the family heads of the Israelite tribes.(AZ) 29 He said to them, “If the Gadites and Reubenites, every man armed for battle, cross over the Jordan with you before the Lord, then when the land is subdued before you,(BA) you must give them the land of Gilead as their possession.(BB) 30 But if they do not cross over(BC) with you armed, they must accept their possession with you in Canaan.(BD)”
31 The Gadites and Reubenites answered, “Your servants will do what the Lord has said.(BE) 32 We will cross over before the Lord into Canaan armed,(BF) but the property we inherit will be on this side of the Jordan.(BG)”
33 Then Moses gave to the Gadites,(BH) the Reubenites and the half-tribe of Manasseh(BI) son of Joseph the kingdom of Sihon king of the Amorites(BJ) and the kingdom of Og king of Bashan(BK)—the whole land with its cities and the territory around them.(BL)
34 The Gadites built up Dibon, Ataroth, Aroer,(BM) 35 Atroth Shophan, Jazer,(BN) Jogbehah,(BO) 36 Beth Nimrah(BP) and Beth Haran as fortified cities, and built pens for their flocks.(BQ) 37 And the Reubenites rebuilt Heshbon,(BR) Elealeh(BS) and Kiriathaim,(BT) 38 as well as Nebo(BU) and Baal Meon (these names were changed) and Sibmah.(BV) They gave names to the cities they rebuilt.
39 The descendants of Makir(BW) son of Manasseh went to Gilead,(BX) captured it and drove out the Amorites(BY) who were there. 40 So Moses gave Gilead to the Makirites,(BZ) the descendants of Manasseh, and they settled there. 41 Jair,(CA) a descendant of Manasseh, captured their settlements and called them Havvoth Jair.[b](CB) 42 And Nobah captured Kenath(CC) and its surrounding settlements and called it Nobah(CD) after himself.(CE)
Footnotes
- Numbers 32:17 Septuagint; Hebrew will be quick to arm ourselves
- Numbers 32:41 Or them the settlements of Jair
Numbers 32
King James Version
Numbers 32
King James Version
32 Now the children of Reuben and the children of Gad had a very great multitude of cattle: and when they saw the land of Jazer, and the land of Gilead, that, behold, the place was a place for cattle;
2 The children of Gad and the children of Reuben came and spake unto Moses, and to Eleazar the priest, and unto the princes of the congregation, saying,
3 Ataroth, and Dibon, and Jazer, and Nimrah, and Heshbon, and Elealeh, and Shebam, and Nebo, and Beon,
4 Even the country which the Lord smote before the congregation of Israel, is a land for cattle, and thy servants have cattle:
5 Wherefore, said they, if we have found grace in thy sight, let this land be given unto thy servants for a possession, and bring us not over Jordan.
6 And Moses said unto the children of Gad and to the children of Reuben, Shall your brethren go to war, and shall ye sit here?
7 And wherefore discourage ye the heart of the children of Israel from going over into the land which the Lord hath given them?
8 Thus did your fathers, when I sent them from Kadeshbarnea to see the land.
9 For when they went up unto the valley of Eshcol, and saw the land, they discouraged the heart of the children of Israel, that they should not go into the land which the Lord had given them.
10 And the Lord'S anger was kindled the same time, and he sware, saying,
11 Surely none of the men that came up out of Egypt, from twenty years old and upward, shall see the land which I sware unto Abraham, unto Isaac, and unto Jacob; because they have not wholly followed me:
12 Save Caleb the son of Jephunneh the Kenezite, and Joshua the son of Nun: for they have wholly followed the Lord.
13 And the Lord'S anger was kindled against Israel, and he made them wander in the wilderness forty years, until all the generation, that had done evil in the sight of the Lord, was consumed.
14 And, behold, ye are risen up in your fathers' stead, an increase of sinful men, to augment yet the fierce anger of the Lord toward Israel.
15 For if ye turn away from after him, he will yet again leave them in the wilderness; and ye shall destroy all this people.
16 And they came near unto him, and said, We will build sheepfolds here for our cattle, and cities for our little ones:
17 But we ourselves will go ready armed before the children of Israel, until we have brought them unto their place: and our little ones shall dwell in the fenced cities because of the inhabitants of the land.
18 We will not return unto our houses, until the children of Israel have inherited every man his inheritance.
19 For we will not inherit with them on yonder side Jordan, or forward; because our inheritance is fallen to us on this side Jordan eastward.
20 And Moses said unto them, If ye will do this thing, if ye will go armed before the Lord to war,
21 And will go all of you armed over Jordan before the Lord, until he hath driven out his enemies from before him,
22 And the land be subdued before the Lord: then afterward ye shall return, and be guiltless before the Lord, and before Israel; and this land shall be your possession before the Lord.
23 But if ye will not do so, behold, ye have sinned against the Lord: and be sure your sin will find you out.
24 Build you cities for your little ones, and folds for your sheep; and do that which hath proceeded out of your mouth.
25 And the children of Gad and the children of Reuben spake unto Moses, saying, Thy servants will do as my lord commandeth.
26 Our little ones, our wives, our flocks, and all our cattle, shall be there in the cities of Gilead:
27 But thy servants will pass over, every man armed for war, before the Lord to battle, as my lord saith.
28 So concerning them Moses commanded Eleazar the priest, and Joshua the son of Nun, and the chief fathers of the tribes of the children of Israel:
29 And Moses said unto them, If the children of Gad and the children of Reuben will pass with you over Jordan, every man armed to battle, before the Lord, and the land shall be subdued before you; then ye shall give them the land of Gilead for a possession:
30 But if they will not pass over with you armed, they shall have possessions among you in the land of Canaan.
31 And the children of Gad and the children of Reuben answered, saying, As the Lord hath said unto thy servants, so will we do.
32 We will pass over armed before the Lord into the land of Canaan, that the possession of our inheritance on this side Jordan may be our's.
33 And Moses gave unto them, even to the children of Gad, and to the children of Reuben, and unto half the tribe of Manasseh the son of Joseph, the kingdom of Sihon king of the Amorites, and the kingdom of Og king of Bashan, the land, with the cities thereof in the coasts, even the cities of the country round about.
34 And the children of Gad built Dibon, and Ataroth, and Aroer,
35 And Atroth, Shophan, and Jaazer, and Jogbehah,
36 And Bethnimrah, and Bethharan, fenced cities: and folds for sheep.
37 And the children of Reuben built Heshbon, and Elealeh, and Kirjathaim,
38 And Nebo, and Baalmeon, (their names being changed,) and Shibmah: and gave other names unto the cities which they builded.
39 And the children of Machir the son of Manasseh went to Gilead, and took it, and dispossessed the Amorite which was in it.
40 And Moses gave Gilead unto Machir the son of Manasseh; and he dwelt therein.
41 And Jair the son of Manasseh went and took the small towns thereof, and called them Havothjair.
42 And Nobah went and took Kenath, and the villages thereof, and called it Nobah, after his own name.
Cornilescu 1924 - Revised 2010, 2014 (RMNN) 
Copyright of the Cornilescu Bible © 1924 belongs to British and Foreign Bible Society. Copyright © 2010, 2014 of the revised edition in Romanian language belongs to the Interconfessional Bible Society of Romania, with the approval of the British and Foreign Bible Society.
Библия, ревизирано издание (BPB) 
Copyright by © Българско библейско дружество 2015. Използвани с разрешение.
New International Version (NIV) 
Holy Bible, New International Version®, NIV® Copyright ©1973, 1978, 1984, 2011 by Biblica, Inc.® Used by permission. All rights reserved worldwide.
NIV Reverse Interlinear Bible: English to Hebrew and English to Greek. Copyright © 2019 by Zondervan.