Judecători 8  Nouă Traducere În Limba Română

Cearta cu efraimiţii

8 Efraimiţii i-au zis lui Ghedeon:

– Cum ai putut să te porţi astfel cu noi? De ce nu ne-ai chemat şi pe noi când te-ai dus să lupţi împotriva midianiţilor? Şi au început o ceartă aprigă cu el.

² El le-a răspuns:

– Ce-am făcut eu în comparaţie cu voi? Nu este mai bun culesul ciorchinilor rămaşi în via lui Efraim decât culesul întregii vii a lui Abiezer? ³ În mâinile voastre i-a dat Dumnezeu pe Oreb şi Zeeb, căpeteniile midianiţilor! Am putut eu oare să fac mai mult decât voi?

După ce le-a spus aceste cuvinte li s-a potolit mânia.

Ghedeon îi omoară pe regii midianiţi

⁴ Apoi Ghedeon a ajuns la Iordan şi l-a traversat împreună cu cei trei sute de oameni care erau cu el, obosiţi, dar încă în urmărirea duşmanului. ⁵ El le-a zis oamenilor din Sucot:

– Daţi-le, vă rog, câteva bucăţi de pâine oamenilor care sunt cu mine, căci sunt obosiţi şi suntem încă în urmărirea lui Zebah şi Ţalmuna, regii Midianului!

⁶ Căpeteniile din Sucot i-au răspuns:

– Sunt deja mâinile lui Zebah şi Ţalmuna în posesia ta ca să dăm pâine oştirii tale?

⁷ Ghedeon le-a zis:

– Aşa deci! Ei bine, după ce Domnul îi va da pe Zebah şi pe Ţalmuna în mâinile mele, vă voi sfârteca carnea cu spinii pustiei şi cu mărăcini!

⁸ De acolo s-au suit la Peniel şi a cerut acelaşi lucru. Oamenii din Peniel i-au răspuns aşa cum îi răspunseseră oamenii din Sucot. ⁹ Atunci el le-a zis oamenilor din Peniel: „Când mă voi întoarce în pace vă voi dărâma turnul acesta!“ ¹⁰ Zebah şi Ţalmuna erau în Karkor, împreună cu ei fiind şi oştirea lor, în jur de cincisprezece mii de bărbaţi, singurii care mai rămăseseră din oştirea popoarelor răsăritului căci căzuseră ucişi o sută douăzeci de mii de războinici. ¹¹ Ghedeon a apucat pe calea nomazilor, la răsărit de Nobah şi Iogbeha şi a atacat oştirea care se credea în siguranţă. ¹² Cei doi regi ai Midianului, Zebah şi Ţalmuna, au fugit, dar el i-a urmărit, i-a capturat şi a provocat groază în rândul întregii lor oştiri.

¹³ Apoi Ghedeon, fiul lui Ioaş, s-a întors de la luptă prin trecătoarea Heres. ¹⁴ A prins un tânăr dintre oamenii din Sucot căruia i-a pus câteva întrebări. Acesta i-a dat în scris numele căpeteniilor şi ale membrilor sfatului bătrânilor^[a] din Sucot. Erau şaptezeci şi şapte de bărbaţi. ¹⁵ S-a dus la oamenii din Sucot şi le-a zis: „Iată-i pe Zebah şi Ţalmuna din cauza cărora m-aţi batjocorit zicând: Sunt deja Zebah şi Ţalmuna în stăpânirea ta ca să dăm pâine oştirii tale?“ ¹⁶ I-a luat pe cei din sfatul bătrânilor cetăţii, a luat spini din pustie şi mărăcini şi i-a pedepsit cu ei pe oamenii din Sucot. ¹⁷ Apoi a dărâmat turnul din Peniel şi i-a ucis pe oamenii cetăţii.

¹⁸ După aceea le-a zis lui Zebah şi Ţalmuna:

– Cum erau bărbaţii pe care i-aţi ucis la Tabor?

Ei i-au răspuns:

– Erau ca tine! Fiecare era la înfăţişare ca un fiu de rege!

¹⁹ El le-a zis:

– Erau fraţii mei, fiii mamei mele! Viu este Domnul că dacă i-aţi fi lăsat în viaţă, nu v-aş ucide acum!

²⁰ Şi i-a zis lui Ieter, întâiul lui născut:

– Omoară-i!

Dar tânărul nu a scos sabia pentru că îi era frică, fiind încă un copil. ²¹ Atunci Zebah şi Ţalmuna i-au zis:

– De ce nu ne omori tu însuţi? Cum este omul aşa este şi puterea lui!

Ghedeon s-a sculat şi i-a ucis pe Zebah şi pe Ţalmuna, luând apoi lunişoarele^[b] care erau la gâtul cămilelor lor.

Idolatria lui Ghedeon şi a poporului

²² Bărbaţii lui Israel i-au zis lui Ghedeon:

– Domneşte tu peste noi fiindcă tu ne-ai eliberat din mâna midianiţilor! Domneşte tu, fiul tău şi nepotul tău!

²³ Ghedeon le-a răspuns:

– Nu eu voi domni peste voi şi nici urmaşul meu nu va domni peste voi, ci Domnul va domni peste voi!

²⁴ Ghedeon le-a mai zis:

– Doresc însă să vă cer ceva: daţi-mi fiecare câte un cercel din prada voastră!

Duşmanii lor purtaseră cercei de aur, pentru că fuseseră ismaeliţi.

²⁵ – Ţi-i vom da! i-au răspuns ei.

Apoi au aşternut o învelitoare şi fiecare om a aruncat pe ea cerceii luaţi ca pradă. ²⁶ Greutatea cerceilor de aur pe care i-a cerut a ajuns la o mie şapte sute de şecheli^[c] de aur, în afară de lunişoare, ornamente şi hainele de purpură pe care le purtau regii Midianului şi în afară de lănţişoarele de la gâtul cămilelor lor. ²⁷ Ghedeon a făcut din ei un efod^[d] pe care l-a pus în cetatea sa, la Ofra. Tot Israelul s-a prostituat închinându-se la el acolo; el a devenit o capcană pentru Ghedeon şi familia lui.

²⁸ Astfel, midianiţii au fost smeriţi înaintea israeliţilor şi n-au mai îndrăznit să-şi ridice capetele. Pe vremea lui Ghedeon, în ţară a fost pace timp de patruzeci de ani. ²⁹ Apoi Ierub-Baal, fiul lui Ioaş, s-a retras şi a locuit în casa lui.

³⁰ Ghedeon a avut şaptezeci de fii^[e], pentru că a avut multe soţii. ³¹ Ţiitoarea lui din Şehem i-a născut şi ea un fiu, căruia i-a pus numele Abimelek^[f]. ³² Ghedeon, fiul lui Ioaş, a murit după o bătrâneţe fericită şi a fost înmormântat în mormântul tatălui său, Ioaş, la Ofra, pe proprietatea familiei Abiezer.

³³ După ce a murit Ghedeon, israeliţii s-au întors la păcatele dinainte, prostituându-se înaintea baalilor^[g]. Ei l-au înălţat pe Baal-Berit^[h] ca dumnezeu al lor. ³⁴ Astfel, israeliţii nu şi-au amintit de Domnul, Dumnezeul lor, Care îi eliberase din mâna tuturor duşmanilor dimprejur ³⁵ şi nici n-au fost loiali familiei lui Ierub-Baal, adică Ghedeon, în ciuda binelui pe care el îl făcuse lui Israel.