Añadir traducción en paralelo Imprimir Opciones de la página

Moise se roagă pentru poporul amărât

33 Domnul a zis lui Moise: „Du-te şi porneşte de aici cu(A) poporul pe care l-ai scos din ţara Egiptului; suie-te în ţara pe care am jurat că o voi da lui Avraam, lui Isaac şi lui Iacov, zicând: ‘Seminţei(B) tale o voi da!’ Voi(C) trimite înaintea ta un înger şi voi(D) izgoni pe canaaniţi, amoriţi, hetiţi, fereziţi, heviţi şi iebusiţi. Suie-te în(E) ţara aceasta unde curge lapte şi miere. Dar(F) Eu nu Mă voi sui în mijlocul tău, ca să nu te prăpădesc(G) pe drum, căci eşti un popor(H) încăpăţânat.” Când a auzit poporul aceste triste cuvinte, toţi s-au(I) întristat şi(J) nimeni nu şi-a pus podoabele pe el. Şi Domnul a zis lui Moise: „Spune copiilor lui Israel: ‘Voi(K) sunteţi un popor încăpăţânat; numai o clipă dacă M-aş sui în(L) mijlocul tău, te-aş prăpădi. Aruncă-ţi acum podoabele de pe tine, şi voi(M) vedea ce-ţi voi face’.” Copiii lui Israel şi-au scos de pe ei podoabele şi au plecat de la Muntele Horeb.

Moise mergând la cort

Moise a luat cortul lui şi l-a(N) întins afară din tabără, la o depărtare oarecare; l-a numit cortul întâlnirii. Şi toţi cei ce(O) întrebau pe Domnul se duceau la cortul întâlnirii, care era afară din tabără. Când se ducea Moise la cort, tot poporul se scula în picioare; fiecare stătea la(P) uşa cortului său şi urmărea cu ochii pe Moise, până intra el în cort. Şi când intra Moise în cort, stâlpul de nor se cobora şi se oprea la uşa cortului, şi Domnul(Q) vorbea cu Moise. 10 Tot poporul vedea stâlpul de nor oprindu-se la uşa cortului; tot poporul se scula şi se arunca(R) cu faţa la pământ la uşa cortului lui. 11 Domnul(S) vorbea cu Moise faţă în faţă, cum vorbeşte un om cu prietenul lui. Apoi, Moise se întorcea în tabără, dar tânărul lui slujitor, Iosua, fiul lui Nun, nu ieşea deloc din mijlocul cortului.

Moise cere să vadă slava lui Dumnezeu

12 Moise a zis Domnului: „Iată(T), Tu îmi zici: ‘Du pe poporul acesta!’ Şi nu-mi arăţi pe cine vei trimite cu mine. Însă Tu ai zis: ‘Eu(U) te cunosc pe nume şi ai căpătat trecere înaintea Mea!’ 13 Acum, dacă(V) am căpătat trecere înaintea Ta, arată-mi(W) căile Tale; atunci Te voi cunoaşte şi voi avea trecere înaintea Ta. Şi gândeşte-Te că neamul aceasta este poporul(X) Tău!” 14 Domnul a răspuns: „Voi merge Eu Însumi(Y) cu tine şi îţi voi da(Z) odihnă.” 15 Moise i-a zis: „Dacă(AA) nu mergi Tu Însuţi cu noi, nu ne lăsa să plecăm de aici. 16 Cum se va şti că am căpătat trecere înaintea Ta, eu şi poporul Tău? Oare nu(AB) când vei merge Tu cu noi şi când prin aceasta vom fi(AC) deosebiţi, eu şi poporul Tău, de toate popoarele de pe faţa pământului?” 17 Domnul a zis lui Moise: „Voi(AD) face şi ceea ce-mi ceri acum, căci ai(AE) căpătat trecere înaintea Mea şi te cunosc pe nume!” 18 Moise a zis: „Arată-mi(AF) slava Ta!” 19 Domnul a răspuns: „Voi(AG) face să treacă pe dinaintea ta toată frumuseţea Mea şi voi chema Numele Domnului înaintea ta; Eu Mă(AH) îndur de cine vreau să Mă îndur şi am milă de cine vreau să am milă!” 20 Domnul a zis: „Faţa nu vei putea să Mi-o vezi, căci nu poate(AI) omul să Mă vadă şi să trăiască!” 21 Domnul a zis: „Iată un loc lângă Mine; vei sta pe stâncă. 22 Şi când va trece slava Mea, te voi pune în(AJ) crăpătura stâncii şi te voi acoperi(AK) cu mâna Mea până voi trece. 23 Iar când Îmi voi trage mâna la o parte de la tine, Mă vei vedea pe dinapoi; dar Faţa Mea nu(AL) se poate vedea.”

Noile table

34 Domnul a zis lui Moise: „Taie(AM) două table de piatră ca cele dintâi şi Eu(AN) voi scrie pe ele cuvintele care erau pe tablele dintâi, pe care le-ai sfărâmat. Fii gata dis-de-dimineaţă şi suie-te de dimineaţă pe muntele Sinai(AO); să stai acolo înaintea Mea, pe vârful muntelui. Nimeni să nu se suie cu tine şi nimeni să nu se arate pe tot muntele(AP), şi nici boi, nici oi să nu pască pe lângă muntele acesta.” Moise a tăiat două table de piatră ca şi cele dintâi; s-a sculat dis-de-dimineaţă şi s-a suit pe muntele Sinai, după cum îi poruncise Domnul, şi a luat în mână cele două table de piatră. Domnul S-a pogorât într-un nor, a stat acolo lângă el şi a rostit(AQ) Numele Domnului. Şi Domnul a trecut pe dinaintea lui şi a strigat: „Domnul Dumnezeu este un Dumnezeu(AR) plin de îndurare şi milostiv, încet la mânie, plin de bunătate(AS) şi credincioşie(AT), care(AU) Îşi ţine dragostea până în mii de neamuri de oameni, iartă(AV) fărădelegea, răzvrătirea şi păcatul, dar nu socoteşte(AW) pe cel vinovat drept nevinovat şi pedepseşte fărădelegea părinţilor în copii şi în copiii copiilor lor până la al treilea şi al patrulea neam!”

Înnoirea legământului

Îndată, Moise s-a plecat(AX) până la pământ şi s-a închinat. El a zis: „Doamne, dacă am căpătat trecere înaintea Ta, Te rog să mergi în mijlocul(AY) nostru, Doamne; poporul acesta este în adevăr un popor încăpăţânat(AZ), dar iartă-ne fărădelegile şi păcatele noastre şi ia-ne în stăpânirea(BA) Ta!” 10 Domnul a răspuns: „Iată, Eu fac(BB) un legământ. Voi face în faţa întregului popor minuni(BC) care n-au avut loc în nicio ţară şi la niciun neam; tot poporul care este în jurul tău va vedea lucrarea Domnului şi prin tine voi face lucruri înfricoşătoare(BD). 11 Ia seama la ceea ce-ţi poruncesc(BE) azi. Iată, voi(BF) izgoni dinaintea ta pe amoriţi, canaaniţi, hetiţi, fereziţi, heviţi şi iebusiţi. 12 Să nu cumva să(BG) faci legământ cu locuitorii ţării unde ai să intri, ca să nu fie o cursă(BH) pentru tine, dacă vor locui în mijlocul tău. 13 Dimpotrivă, să le dărâmaţi(BI) altarele, să le sfărâmaţi stâlpii idoleşti şi să le trântiţi la pământ(BJ) idolii. 14 Să nu te închini(BK) înaintea unui alt dumnezeu; căci Domnul se numeşte gelos(BL), este un Dumnezeu(BM) gelos. 15 Fereşte-te(BN) să faci legământ cu locuitorii ţării, ca nu cumva, curvind(BO) înaintea dumnezeilor lor şi aducându-le jertfe, să te poftească(BP) şi pe tine şi să mănânci(BQ) din jertfele lor; 16 ca nu cumva să iei din fetele(BR) lor neveste fiilor tăi şi, astfel, fetele lor, curvind(BS) înaintea dumnezeilor lor, să târască şi pe fiii tăi să curvească înaintea dumnezeilor lor. 17 Să nu-ţi faci(BT) un dumnezeu turnat.

Sărbătorile

18 Să ţii Sărbătoarea Azimilor(BU): timp de şapte zile, la vremea hotărâtă, în luna spicelor, să mănânci azimi, cum ţi-am poruncit, căci în luna spicelor(BV) ai ieşit din Egipt. 19 Orice întâi(BW) născut este al Meu, chiar orice întâi născut de parte bărbătească din turmele de vaci sau de oi. 20 Să răscumperi cu un miel pe întâiul născut(BX) al măgăriţei, iar dacă nu-l răscumperi, să-i frângi gâtul. Să răscumperi pe orice întâi născut al fiilor tăi şi să nu te înfăţişezi cu mâinile(BY) goale înaintea Mea. 21 Şase zile(BZ) să lucrezi, iar în ziua a şaptea să te odihneşti; să te odihneşti, chiar în vremea aratului şi a seceratului. 22 Să ţii(CA) Sărbătoarea Săptămânilor, a celor dintâi roade din secerişul grâului, şi Sărbătoarea Strângerii Roadelor la sfârşitul anului. 23 De trei(CB) ori pe an, toţi cei de parte bărbătească să se înfăţişeze înaintea Domnului Dumnezeu, Dumnezeul lui Israel. 24 Căci voi(CC) izgoni neamurile dinaintea ta şi-ţi voi(CD) întinde hotarele, şi nimeni nu-ţi va(CE) pofti ţara în timpul când te vei sui de trei ori pe an ca să te înfăţişezi înaintea Domnului, Dumnezeului tău. 25 Să n-aduci(CF) cu pâine dospită sângele dobitocului jertfit în cinstea Mea, şi carnea din(CG) jertfa praznicului Paştelor să nu fie ţinută în timpul nopţii până dimineaţa. 26 Să aduci în casa Domnului, Dumnezeului tău, pârga(CH) celor dintâi roade ale pământului.

Iedul(CI) să nu-l fierbi în laptele mamei lui.” 27 Domnul a zis lui Moise: „Scrie-ţi cuvintele(CJ) acestea, căci pe temeiul acestor cuvinte închei legământ cu tine şi cu Israel!” 28 Moise(CK) a stat acolo cu Domnul patruzeci de zile şi patruzeci de nopţi. N-a mâncat deloc pâine şi n-a băut deloc apă. Şi Domnul a(CL) scris pe table cuvintele legământului, Cele Zece Porunci.

Slava lui Moise

29 Moise s-a pogorât de pe Muntele Sinai cu cele două(CM) table ale mărturiei în mână. Când se pogora de pe munte, nu ştia că pielea(CN) feţei lui strălucea, pentru că vorbise cu Domnul. 30 Aaron şi toţi copiii lui Israel s-au uitat la Moise şi iată că pielea feţei lui strălucea şi se temeau să se apropie de el. 31 Moise i-a chemat; Aaron şi toţi fruntaşii adunării s-au întors la el, şi el le-a vorbit. 32 După aceea, toţi copiii lui Israel s-au apropiat, şi el le-a dat toate poruncile, pe care le primise de la Domnul pe muntele Sinai. 33 Când a încetat să le vorbească, şi-a pus o maramă(CO) pe faţă. 34 Când intra(CP) Moise înaintea Domnului ca să-I vorbească, îşi scotea marama până ce ieşea; iar când ieşea, spunea copiilor lui Israel ce i se poruncise. 35 Copiii lui Israel se uitau la faţa lui Moise şi vedeau că pielea feţei lui strălucea, şi Moise îşi punea iarăşi marama pe faţă până ce intra ca să vorbească cu Domnul.

Sabatul

35 Moise a strâns toată adunarea copiilor lui Israel şi le-a zis: „Iată(CQ) lucrurile pe care a poruncit Domnul să le faceţi: ‘Şase(CR) zile să lucraţi, dar ziua a şaptea să vă fie sfântă; acesta este Sabatul, ziua de odihnă, închinată Domnului. Cine va face vreo lucrare în ziua aceea să fie pedepsit cu moartea. Să n-aprindeţi(CS) foc în niciuna din locuinţele voastre în ziua Sabatului’.”

Daruri pentru facerea cortului

Moise a vorbit întregii adunări a copiilor lui Israel şi a zis: „Iată(CT) ce a poruncit Domnul. Luaţi din ce aveţi şi aduceţi un prinos Domnului. Fiecare(CU) să aducă prinos Domnului ce-l lasă inima: aur, argint şi aramă; materii vopsite în albastru, în purpuriu, în cărămiziu, din in subţire şi păr de capră; piei de berbeci vopsite în roşu şi piei de viţel de mare; lemn de salcâm, untdelemn pentru sfeşnic, mirodenii(CV) pentru untdelemnul ungerii şi pentru tămâia mirositoare; pietre de onix şi alte pietre pentru împodobirea efodului şi a pieptarului. 10 Toţi(CW) cei iscusiţi dintre voi să vină şi să facă tot ce a poruncit Domnul: 11 locaşul(CX), cortul şi acoperişul lui, copcile, scândurile, drugii, stâlpii şi picioarele lui; 12 chivotul(CY) şi drugii lui, capacul ispăşirii şi perdeaua dinăuntru pentru acoperirea chivotului; 13 masa(CZ) şi drugii ei, cu toate uneltele ei, şi pâinile pentru punerea înaintea Domnului; 14 sfeşnicul(DA) cu uneltele lui, candelele lui şi(DB) untdelemnul pentru sfeşnic; 15 altarul(DC) pentru tămâie şi drugii lui, untdelemnul pentru ungere şi tămâia(DD) mirositoare, şi perdeaua uşii de afară, de la intrarea cortului; 16 altarul(DE) pentru arderile-de-tot, grătarul lui de aramă, drugii lui şi toate uneltele lui, ligheanul cu piciorul lui, 17 pânzele(DF) curţii, stâlpii ei, picioarele ei şi perdeaua de la poarta curţii; 18 ţăruşii cortului, ţăruşii curţii şi funiile lor; 19 veşmintele(DG) preoţeşti pentru slujba Sfântului Locaş, veşmintele sfinte ale preotului Aaron şi veşmintele fiilor lui pentru slujbele preoţeşti.” 20 Toată adunarea copiilor lui Israel a ieşit dinaintea lui Moise. 21 Toţi cei cu tragere(DH) de inimă şi bunăvoinţă au venit şi au adus un prinos Domnului pentru lucrarea cortului întâlnirii, pentru toată slujba lui şi pentru veşmintele sfinte. 22 Au venit îndată bărbaţii şi femeile, toţi cei cu tragere de inimă şi au adus belciuge de nas, inele, cercei, brăţări, salbe şi tot felul de lucruri de aur; fiecare a adus prinosul de aur, pe care-l închinase Domnului. 23 Toţi(DI) cei ce aveau stofe (materii) vopsite în albastru, în purpuriu, în cărămiziu, din in subţire şi păr de capră, piei de berbeci vopsite în roşu şi piei de viţel de mare le-au adus. 24 Toţi cei ce puteau aduce prin ridicare un prinos de argint şi de aramă au adus prinosul Domnului. Toţi cei ce aveau lemn de salcâm bun pentru lucrările rânduite pentru slujbă l-au adus. 25 Toate femeile(DJ) iscusite au tors cu mâinile lor şi au adus lucrul lor, şi anume: tort vopsit în albastru, în purpuriu, în cărămiziu şi din in subţire. 26 Toate femeile cu tragere de inimă şi iscusite au tors păr de capră. 27 Fruntaşii(DK) poporului au adus pietre de onix şi alte pietre pentru efod şi pieptar; 28 mirodenii(DL) şi untdelemn, pentru sfeşnic, pentru untdelemnul ungerii şi pentru tămâia mirositoare. 29 Toţi copiii lui Israel, bărbaţi şi femei, pe care-i trăgea(DM) inima să ajute la lucrul poruncit de Domnul prin Moise au adus Domnului daruri de bunăvoie.

Chemarea meşterilor

30 Moise a zis copiilor lui Israel: „Să ştiţi că Domnul(DN) a ales pe Beţaleel, fiul lui Uri, fiul lui Hur, din seminţia lui Iuda. 31 L-a umplut cu Duhul lui Dumnezeu, duh de înţelepciune, pricepere şi ştiinţă pentru tot felul de lucrări. 32 I-a dat putere să născocească planuri, să lucreze în aur, în argint şi în aramă, 33 să sape în pietre şi să le lege, să lucreze lemnul cu meşteşug şi să facă tot felul de lucrări meşteşugite. 34 I-a dat şi darul să înveţe pe alţii, atât lui, cât şi lui Oholiab(DO), fiul lui Ahisamac, din seminţia lui Dan. 35 I-a umplut(DP) cu pricepere, ca să facă toate lucrările de săpătură în piatră, de cioplitură meşteşugită, de lucrat la gherghef şi de ţesut materii vopsite în albastru, în purpuriu, în cărămiziu şi din in subţire, să facă tot felul de lucrări şi născociri de planuri.”

33 Domnul i-a zis lui Moise: „Pleacă din locul acesta împreună cu poporul pe care l-ai scos din ţara Egiptului şi îndreaptă-te spre ţara pe care am jurat că o voi da lui Avraam, lui Isaac şi lui Iacov, zicând: «Seminţei[a] tale i-o voi da.» Voi trimite un Înger[b] înaintea ta şi îi voi izgoni pe canaaniţi, pe amoriţi, pe hitiţi, pe periziţi, pe hiviţi şi pe iebusiţi. Îndreaptă-te deci spre ţara aceasta în care curge lapte şi miere. Dar Eu Însumi nu voi veni împreună cu voi, ca să nu vă mistui pe drum, căci sunteţi un popor încăpăţânat.“

Când a auzit poporul aceste cuvinte aspre, a început să plângă şi nimeni nu şi-a pus podoabele pe el. Căci Domnul îi zisese lui Moise: „Aşa să le spui israeliţilor: «Sunteţi un popor încăpăţânat; dacă pentru o clipă aş veni împreună cu voi, v-aş mistui. De aceea daţi-vă podoabele jos şi apoi mă voi hotărî ce voi face cu voi.»“ Aşadar, israeliţii şi-au scos podoabele la muntele Horeb.

Moise luase un cort şi îl întinsese în afara taberei, la o oarecare distanţă. El l-a numit „cortul întâlnirii“[c]. Toţi aceia care doreau să-L întrebe pe Domnul, mergeau la „cortul întâlnirii“, în afara taberei. Când se ducea Moise la cort, tot poporul se ridica în picioare şi fiecare om stătea la intrarea cortului său şi îl urmărea cu privirea pe Moise până când acesta intra în cort. Când Moise intra în cort, stâlpul de nor se cobora şi se oprea la intrarea cortului, iar Domnul vorbea cu Moise. 10 Când vedea stâlpul de nor stând la intrarea în cort, tot poporul se ridica şi se pleca cu faţa la pământ, fiecare la intrarea cortului său. 11 Domnul obişnuia să vorbească cu Moise gură către gură, aşa cum vorbeşte un om cu prietenul său. Apoi Moise se întorcea în tabără; dar tânărul lui slujitor, Iosua, fiul lui Nun, nu se îndepărta de cort.

12 Moise I-a zis Domnului:

– Tu îmi porunceşti să conduc poporul acesta, dar nu-mi spui pe cine vei trimite cu mine, deşi mi-ai zis că mă cunoşti pe nume şi că am găsit bunăvoinţă la Tine. 13 Dacă am găsit bunăvoinţă la Tine, descoperă-mi căile Tale ca să Te cunosc şi să continui să am parte de bunăvoinţa Ta. Gândeşte-Te că neamul acesta este poporul Tău.

14 – Prezenţa Mea te va însoţi şi îţi voi da odihnă, i-a răspuns Domnul.

15 – Dacă nu vei merge Tu Însuţi cu noi, a spus Moise, nu ne trimite de aici. 16 Cum se va şti că eu şi poporul Tău am găsit bunăvoinţă la Tine, dacă nu vei merge cu noi? În felul acesta eu şi poporul Tău vom fi deosebiţi de toate popoarele de pe faţa pământului.

17 Domnul i-a răspuns lui Moise:

– Voi face ceea ce ai cerut, căci ai parte de bunăvoinţă din partea Mea şi te cunosc pe nume.

18 Te rog, arată-mi slava Ta, I-a zis Moise.

19 – Voi face să treacă prin faţa ta toată bunătatea Mea, i-a răspuns El, şi voi proclama înaintea ta Numele de „Domnul“. Eu mă îndur de cine vreau să mă îndur şi am milă de cine vreau să am milă. 20 Dar, a zis El, tu nu-Mi poţi vedea faţa, căci omul nu mai poate trăi odată ce M-a văzut. 21 Iată un loc lângă Mine unde să stai pe stâncă, a continuat Domnul. 22 Când va trece slava Mea, te vei aşeza într-o crăpătură a stâncii, iar Eu te voi acoperi cu mâna Mea, în timp ce voi trece. 23 Apoi Îmi voi lua mâna şi Mă vei vedea din spate. Faţa Mea însă nu poate fi văzută.

Reînnoirea legământului

34 Domnul i-a zis lui Moise: „Taie două table de piatră asemeni celor dintâi, căci Eu voi scrie pe ele cuvintele care erau pe cele dintâi, pe care tu le-ai spart. Fii gata dis-de-dimineaţă, suie­te pe muntele Sinai şi înfăţişează-te înaintea Mea, acolo pe vârful muntelui. Să nu vină nimeni cu tine şi să nu fie nimeni pe tot muntele; să nu laşi turmele sau cirezile să pască pe lângă munte.“

Moise a tăiat două table de piatră asemeni celor dintâi şi s-a urcat pe muntele Sinai dis-de-dimineaţă, aşa cum i-a poruncit Domnul, luând cele două table de piatră în mână. Domnul S-a coborât într-un nor, a stat cu el acolo şi a proclamat Numele de „Domnul“. Domnul a trecut prin faţa lui şi a strigat: „Domnul, Domnul Dumnezeu, este milostiv şi îndurător, încet la mânie şi plin de dragoste şi credincioşie. El Îşi păstrează îndurarea faţă de mii de generaţii, iertând nelegiuirea, răzvrătirea şi păcatul, dar nu lasă nepedepsit pe cel vinovat, ci pedepseşte nelegiuirea părinţilor în copii şi în copiii copiilor lor până la a treia şi a patra generaţie[d].“

Moise şi-a plecat repede capul la pământ şi s-a închinat. Apoi a zis:

– Stăpâne, dacă am găsit bunăvoinţă la Tine, Te rog să mergi Tu, Stăpâne, cu noi. Într-adevăr, poporul acesta este un popor încăpăţânat, dar iartă-ne nelegiuirea şi păcatul şi ia-ne ca moştenire.

10 Dumnezeu i-a răspuns :

– Iată, Eu închei un legământ. Voi face minuni în faţa întregului tău popor, aşa cum nu au mai fost făcute în nici o ţară de pe faţa pământului; tot poporul care este în jurul tău va vedea lucrarea Domnului, căci prin tine voi face lucruri înspăimântătoare. 11 Ia seama la ceea ce-ţi poruncesc azi. Voi izgoni dinaintea ta pe amoriţi, pe canaaniţi, pe hitiţi, pe periziţi, pe hiviţi şi pe iebusiţi. 12 Să nu închei legământ cu locuitorii ţării unde vei merge, ca să nu fie o cursă pentru tine. 13 Dimpotrivă, să le dărâmi altarele, să le zdrobeşti stâlpii sacri şi să le tai aşerele[e], 14 pentru ca tu să nu te închini nici unui alt dumnezeu, căci Domnul, al Cărui Nume este Gelos, este un Dumnezeu gelos.

15 Să nu închei legământ cu locuitorii ţării ca nu cumva, atunci când se vor prostitua înaintea zeilor lor[f] şi le vor aduce jertfe, să te cheme şi pe tine ca să mănânci din jertfele lor.

16 Să nu iei soţii dintre fiicele lor pentru fiii tăi, ca nu cumva fiicele lor, prostituându-se înaintea zeilor lor, să-i târască şi pe fiii tăi să se prostitueze înaintea acestor zei.

17 Să nu-ţi faci dumnezei turnaţi.

18 Să ţii Sărbătoarea Azimelor. Şapte zile să mănânci azime, aşa cum ţi-am poruncit, la timpul hotărât, în luna Abib[g], pentru că în luna Abib ai ieşit din Egipt.

19 Primul rod al fiecărui pântec este al Meu. Fiecare mascul din turmele tale, întâii născuţi ai vacilor şi ai oilor, sunt ai Mei. 20 Întâiul născut al măgăriţei să-l răscumperi cu un miel[h], iar dacă nu-l vei răscumpăra, să-i frângi gâtul[i]. Să răscumperi pe toţi întâii născuţi ai fiilor tăi. Nimeni să nu vină înaintea Mea cu mâinile goale.

21 Să lucrezi şase zile, iar în a şaptea zi să te odihneşti; chiar şi în perioada aratului şi a secerişului să te odihneşti.

22 Să ţii Sărbătoarea Săptămânilor[j], a primelor roade din secerişul grâului, precum şi Sărbătoarea Culesului[k] la sfârşitul anului. 23 De trei ori pe an toţi bărbaţii să se înfăţişeze înaintea Stăpânului Domn, Dumnezeul lui Israel. 24 Eu voi izgoni neamuri dinaintea ta şi îţi voi lărgi hotarele; şi nimeni nu îţi va pofti ţara când te vei duce să te înfăţişezi înaintea Domnului, Dumnezeul tău, de trei ori pe an.

25 Să nu aduci sângele jertfei Mele împreună cu pâine dospită, iar jertfa de la Sărbătoarea Paştelui să nu rămână până dimineaţa.

26 Primele roade ale pământului să le aduci în Casa Domnului, Dumnezeul tău.

Să nu fierbi iedul în laptele mamei sale.[l]

27 – Scrie aceste cuvinte, căci pe temeiul lor am încheiat legământ cu tine şi cu Israel, i-a mai spus Domnul lui Moise.

28 Moise a stat cu Domnul patruzeci de zile şi patruzeci de nopţi, timp în care n-a mâncat deloc pâine şi n-a băut deloc apă. El a scris pe table cuvintele legământului, Cele Zece Porunci.

Strălucirea feţei lui Moise

29 Moise s-a coborât de pe muntele Sinai. A coborât de pe munte cu cele două table ale Mărturiei în mână şi nu ştia că pielea feţei sale strălucea pentru că vorbise cu Domnul. 30 Când Aaron şi toţi israeliţii au văzut cum strălucea pielea feţei lui Moise, s­au temut să se apropie de el. 31 Dar Moise i-a chemat; Aaron şi conducătorii adunării s-au întors la el şi el le-a vorbit. 32 După aceea, toţi israeliţii s­au apropiat şi el le-a dat toate poruncile pe care le primise de la Domnul pe muntele Sinai.

33 Când Moise a terminat de vorbit cu ei, şi-a aşezat un văl pe faţă. 34 Ori de câte ori mergea Moise înaintea Domnului ca să-I vorbească, îşi lua vălul de pe faţă până când ieşea; iar când ieşea, le spunea israeliţilor ce i s-a poruncit. 35 Israeliţii vedeau că pielea feţei lui Moise strălucea. Şi Moise îşi punea din nou vălul pe faţă, până când intra să vorbească cu Domnul.

Daruri pentru construirea Tabernaculului

35 Moise a strâns la un loc toată adunarea israeliţilor şi le-a zis: „Acestea sunt lucrurile pe care le-a poruncit Domnul să le faceţi: «Şase zile să lucraţi, iar ziua a şaptea să fie ziua voastră sfântă, o zi de odihnă închinată Domnului; oricine va lucra în ziua aceea să fie pedepsit cu moartea. Să nu aprindeţi focul în nici una din locuinţele voastre în ziua de Sabat.»“

Moise a mai zis întregii adunări a israeliţilor: „Iată ce a mai poruncit Domnul: «Luaţi din ceea ce aveţi şi aduceţi o contribuţie Domnului; fiecare să aducă o contribuţie Domnului după cum îl lasă inima: aur, argint, bronz, fire de culoare albastră, purpurie şi cărămizie, fir de in subţire, păr de capră, piei de berbeci vopsite în roşu, piei de viţel de mare, lemn de salcâm, ulei pentru luminat, mirodenii pentru untdelemnul folosit la ungere şi pentru tămâia mirositoare, pietre de onix şi pietre pentru efod şi pieptar.»

10 Toţi aceia dintre voi care sunt pricepuţi, să vină şi să facă tot ce a poruncit Domnul: 11 Tabernaculul, cu cortul şi acoperişul lui, cârligele, scândurile, drugii, stâlpii şi piedestalele lui, 12 Chivotul cu drugii lui, Capacul Ispăşirii şi draperia despărţitoare[m], 13 masa cu drugii şi cu toate uneltele ei, pâinea prezentării, 14 sfeşnicul pentru luminat cu uneltele şi cu candelele lui, precum şi uleiul pentru luminat, 15 altarul tămâierii cu drugii lui, untdelemnul pentru ungere, tămâia mirositoare, draperia de la intrarea în Tabernacul, 16 altarul arderilor de tot cu grătarul de bronz, cu drugii şi cu toate uneltele lui, ligheanul cu piedestalul lui, 17 draperiile curţii, stâlpii lor şi piedestalele acestora, draperia pentru intrarea curţii, 18 ţăruşii Tabernaculului, ţăruşii curţii şi funiile lor, 19 veşmintele lucrate cu măiestrie pentru slujirea în Locul Sfânt, veşmintele sfinte ale preotului Aaron şi veşmintele fiilor săi pentru slujirea ca preoţi.“

20 Toată adunarea israeliţilor a plecat dinaintea lui Moise. 21 Apoi au revenit, fiecare cu ce s-a hotărât în inima lui şi cu ce l-a îndemnat duhul şi şi-au adus Domnului contribuţia pentru lucrarea de la Cortul Întâlnirii, pentru toată slujirea de acolo şi pentru veşmintele sfinte. 22 Au venit atât bărbaţi, cât şi femei; cei care s-au hotărât, au adus cercei şi belciuge de nas, inele, bijuterii, tot felul de lucruri de aur; fiecare şi-a adus aurul ca o jertfă legănată pentru Domnul. 23 Oricine avea fire de culoare albastră, purpurie şi cărămizie, fir de in subţire, păr de capră, piei de berbeci vopsite în roşu sau piei de viţel de mare, le-a adus. 24 Oricine putea aduce o contribuţie în argint sau bronz a adus-o Domnului. Oricine avea lemn de salcâm bun pentru orice fel de lucrare l-a adus. 25 Toate femeile pricepute au tors cu mâinile lor şi au adus astfel fire de culoare albastră, purpurie şi cărămizie şi fir de in subţire; 26 femeile care s-au hotărât, şi-au folosit priceperea să toarcă păr de capră. 27 Conducătorii au adus pietre de onix şi pietre pentru efod şi pieptar, 28 mirodenii, ulei pentru luminat, untdelemn pentru ungere şi pentru tămâia mirositoare. 29 Israeliţii, bărbaţi şi femei, care s-au hotărât în inimile lor să aducă ceva pentru lucrarea pe care a poruncit-o Domnul prin Moise să se facă, au adus ca un dar de bunăvoie pentru Domnul.

Beţalel şi Oholiab[n]

30 Apoi Moise le-a zis israeliţilor: „Vă anunţ că Domnul l-a chemat pe nume pe Beţalel, fiul lui Uri, fiul lui Hur, din seminţia lui Iuda, 31 pe care El l-a umplut cu Duhul lui Dumnezeu, cu înţelepciune, cu pricepere şi cunoaştere pentru tot felul de lucrări, 32 ca să creeze proiecte de artă, să prelucreze aurul, argintul şi bronzul, 33 să taie şi să fixeze pietre scumpe, să prelucreze lemnul şi să facă tot felul de lucrări artizanale. 34 Lui i-a fost dată şi îndemânarea de a-i învăţa pe alţii, atât lui, cât şi lui Oholiab, fiul lui Ahisamah, din seminţia lui Dan. 35 El i-a umplut cu înţelepciune, ca să facă tot felul de lucrări, de gravură, de croire, de brodare cu fire de culoare albastră, purpurie şi cărămizie şi cu fire de in subţire – tot felul de lucrări şi de planuri iscusite.“

Notas al pie

  1. Exodul 33:1 Termenul ebraic pentru sămânţă este un singular care se poate referi atât la un singur urmaş, cât şi la toţi urmaşii de pe linia genealogică a unei persoane (colectiv). Este foarte probabil ca în cele mai multe cazuri termenul să exprime o ambiguitate intenţionată. În traducerea de faţă a fost redat fie literal, fie cu urmaş sau urmaşi, în funcţie de contextul literal şi de cel teologic. Apostolul Pavel (Gal. 3:16) aplică acelaşi termen, sămânţă, lui Isus Cristos, demonstrând prin exegeza sa că promisiunea făcută lui Avraam îşi găseşte împlinirea ultimă în Isus Cristos
  2. Exodul 33:2 TM; LXX: Îngerul Meu
  3. Exodul 33:7 Nu acelaşi cu Tabernaculul, care trebuia să ocupe un loc special în mijlocul taberei, ci o structură temporară până la finalizarea Tabernaculului
  4. Exodul 34:7 Vezi nota de la 20:5
  5. Exodul 34:13 Ebr.: aşerim, simboluri din lemn ale zeiţei canaanite Aşera sau ale zeiţei Aştoret (numită în greacă Astarte), împlântate pe o înălţime, sub un copac umbros, alături de un altar; sau stâlpi sacri, crânguri sacre
  6. Exodul 34:15 Este vorba fie de ritualurile care implicau prostituţia sacră, foarte răspândită în Canaan, fie de faptul că simpla închinare la idoli este o infidelitate (o prostituţie) înaintea lui Dumnezeu; şi în v. 16
  7. Exodul 34:18 Vezi nota la 13:4
  8. Exodul 34:20 Vezi nota la 13:13
  9. Exodul 34:20 Vezi nota la 13:13
  10. Exodul 34:22 Vezi nota de la 23:16
  11. Exodul 34:22 Vezi nota de la 23:16
  12. Exodul 34:26 Vezi nota de la 23:19
  13. Exodul 35:12 Care desparte Locul Preasfânt de Locul Sfânt
  14. Exodul 35:30 Vezi nota de la 31:2