Add parallel Print Page Options

ISTORIA LUI SOLOMON

Capitolele 1—9. (Fapte Apostolilor 7:47)

Solomon împărat

Solomon(A), fiul lui David, s-a întărit în domnie; Domnul(B), Dumnezeul lui, a fost cu el şi l-a înălţat(C) din ce în ce mai mult. Solomon a poruncit întregului Israel, căpeteniilor(D) peste mii şi sute, judecătorilor, mai-marilor întregului Israel, căpeteniilor caselor părinteşti şi Solomon s-a dus cu toată adunarea la înălţimea de la Gabaon(E). Acolo se afla cortul întâlnirii lui Dumnezeu, făcut în pustie de Moise, robul Domnului. Dar chivotul(F) lui Dumnezeu fusese mutat de David din Chiriat-Iearim la locul pe care i-l pregătise, căci îi întinsese un cort la Ierusalim. Tot acolo se afla, înaintea cortului Domnului, altarul de aramă(G), pe care-l făcuse Beţaleel(H), fiul lui Uri, fiul lui Hur. Solomon şi adunarea au căutat pe Domnul. Şi acolo, pe altarul de aramă care era înaintea cortului întâlnirii, a adus(I) Solomon Domnului o mie de arderi-de-tot. În timpul nopţii(J), Dumnezeu S-a arătat lui Solomon şi i-a zis: „Cere ce vrei să-ţi dau.” Solomon a răspuns lui Dumnezeu: „Tu ai arătat o mare bunăvoinţă tatălui meu David şi m-ai(K) pus să domnesc în locul lui. Acum, Doamne Dumnezeule, împlinească-se făgăduinţa Ta făcută tatălui meu David, fiindcă m-ai(L) pus să domnesc peste un popor mare la număr, ca pulberea pământului! 10 Dă-mi dar(M) înţelepciune şi pricepere, ca să ştiu cum să mă port(N) în fruntea acestui popor! Căci cine ar putea să judece pe poporul Tău, pe poporul acesta atât de mare?” 11 Dumnezeu(O) a zis lui Solomon: „Fiindcă dorinţa aceasta este în inima ta, fiindcă nu ceri nici bogăţii, nici averi, nici slavă, nici moartea vrăjmaşilor tăi, nici chiar o viaţă lungă, ci ceri pentru tine înţelepciune şi pricepere ca să judeci pe poporul Meu, peste care te-am pus să domneşti, 12 înţelepciunea şi priceperea îţi sunt date. Îţi voi da, pe deasupra, bogăţii, averi şi slavă, cum n-a mai avut niciodată niciun împărat(P) înaintea ta şi cum nici nu va mai avea după tine.”

Avuţia lui Solomon

13 Solomon s-a întors la Ierusalim după ce a părăsit înălţimea de la Gabaon şi cortul întâlnirii. Şi a domnit peste Israel. 14 Solomon(Q) a strâns care şi călărime; avea o mie patru sute de care şi douăsprezece mii de călăreţi, pe care i-a aşezat în cetăţile unde ţinea carele şi la Ierusalim, lângă împărat. 15 Împăratul(R) a făcut argintul şi aurul tot atât de obişnuite la Ierusalim ca pietrele, şi cedrii tot atât de obişnuiţi ca sicomorii[a] care cresc în câmpie. 16 Solomon(S) îşi aducea caii din Egipt; o ceată de negustori ai împăratului se duceau şi-i luau în cete pe un preţ hotărât; 17 se duceau şi aduceau din Egipt un car cu şase sute de sicli de argint şi un cal cu o sută cincizeci de sicli. Tot aşa aduceau şi pentru toţi împăraţii hetiţilor şi pentru împăraţii Siriei.

Pregătirile lui Solomon pentru zidirea Templului

Solomon a poruncit(T) să se zidească o casă Numelui Domnului şi o casă împărătească pentru el. Solomon(U) a numărat şaptezeci de mii de oameni ca să ducă sarcinile, optzeci de mii ca să taie pietre pe munte şi trei mii şase sute ca să-i privegheze. Solomon a trimis să spună lui Hiram, împăratul Tirului: „Fă-mi şi mie cum(V) ai făcut tatălui meu David, căruia i-ai trimis cedri ca să-şi zidească o casă de locuit. Iată, eu înalţ(W) o casă Numelui Domnului, Dumnezeului meu, ca să I-o închin Lui, să ard înaintea Lui tămâie(X) mirositoare, să aduc necurmat(Y) în ea pâinile pentru punerea înainte şi să aduc arderile-de-tot(Z) de dimineaţă şi de seară, în zilele de Sabat, de lună nouă şi de sărbătoare ale Domnului, Dumnezeului nostru, după o lege veşnică pentru Israel. Casa pe care o voi zidi trebuie să fie mare, căci Dumnezeul nostru este mai(AA) mare decât toţi dumnezeii. Dar cine(AB) poate să-I zidească o casă, când cerurile şi cerurile cerurilor nu-L pot cuprinde? Şi cine sunt eu, ca să-I zidesc o casă, decât doar ca să ard tămâie înaintea Lui? Trimite-mi dar un om iscusit în lucrarea aurului, argintului, aramei şi fierului, a materiilor vopsite în purpură, a materiilor de culoarea cârmâzului şi de culoare albastră şi care să cunoască săpătura în lemn, ca să lucreze cu meşterii iscusiţi, care sunt la mine în Iuda şi la Ierusalim şi pe care(AC) i-a ales tatăl meu, David. Trimite-mi(AD) din Liban şi lemn de cedru, de chiparos şi de santal, căci ştiu că slujitorii tăi se pricep să taie lemne din Liban. Iată că slujitorii mei vor fi cu ai tăi. Să mi se pregătească lemn din belşug, căci casa pe care o voi zidi va fi mare şi măreaţă. 10 Slujitorilor tăi care vor tăia(AE), care vor doborî jos lemnele, le voi da douăzeci de mii de cori de grâu treierat, douăzeci de mii de cori de orz, douăzeci de mii de baţi de vin şi douăzeci de mii de baţi de untdelemn.” 11 Hiram, împăratul Tirului, a răspuns astfel printr-o scrisoare pe care a trimis-o lui Solomon: „Pentru că(AF) Domnul iubeşte pe poporul Său, de aceea te-a pus împărat peste ei.” 12 Hiram a mai zis: „Binecuvântat(AG) să fie Domnul, Dumnezeul lui Israel(AH), care a făcut cerurile şi pământul, că a dat împăratului David un fiu înţelept, priceput şi cu minte, care va zidi o casă Domnului şi o casă împărătească pentru el! 13 Îţi trimit dar un om meşter şi priceput, pe Huram-Abi, 14 fiul(AI) unei femei dintre fetele lui Dan şi al unui tată tirian. El este meşter pentru lucrările în aur, în argint, în aramă şi în fier, în piatră şi în lemn, în materii vopsite, în purpură şi în albastru, în materii de vison şi cârmâz şi pentru orice fel de săpături şi lucruri meşteşugite, care i se dau de făcut. El va lucra cu oamenii tăi iscusiţi şi cu oamenii iscusiţi ai domnului meu David, tatăl tău. 15 Acum, domnul meu(AJ) să trimită slujitorilor tăi grâul, orzul, untdelemnul şi vinul de care a vorbit. 16 Şi noi(AK) vom tăia lemne din Liban atât cât vei avea nevoie; ţi le vom trimite pe mare, în plute, până la Iafo şi, de acolo, tu le vei sui la Ierusalim.” 17 Solomon(AL) a numărat pe toţi străinii care erau în ţara lui Israel şi a căror numărătoare fusese făcută de tatăl său David(AM). S-au găsit o sută cincizeci şi trei de mii şase sute. 18 Şi a luat din ei şaptezeci de mii(AN) ca să poarte sarcinile, optzeci de mii să taie pietre în munte şi trei mii şase sute ca să privegheze şi să îndemne pe popor la lucru.

Zidirea Templului

Solomon(AO) a început zidirea Casei Domnului la Ierusalim(AP), pe muntele Moria, care fusese arătat tatălui său David, în locul pregătit de David în aria lui Ornan(AQ), Iebusitul. A început să zidească în a doua zi a lunii a doua, în al patrulea an al domniei lui. Iată pe ce temelii(AR) a zidit Solomon Casa lui Dumnezeu. Lungimea, în coţi de măsura cea veche a coţilor, era de şaizeci de coţi, iar lăţimea, de douăzeci de coţi. Pridvorul(AS) dinainte avea douăzeci de coţi lungime, cât era de lată casa, şi o sută douăzeci de coţi înălţime; Solomon l-a acoperit pe dinăuntru cu aur curat. A îmbrăcat cu lemn de chiparos casa(AT) cea mare, a acoperit-o cu aur curat şi a săpat pe ea finici şi împletituri de lănţişoare. A acoperit casa cu pietre scumpe ca podoabă şi aurul era aur din Parvaim. A acoperit cu aur casa, bârnele, pragurile, pereţii şi uşile şi a pus să sape heruvimi pe pereţi. A făcut casa Locului Preasfânt. Ea era lungă de douăzeci de coţi, cât lărgimea casei, şi largă de douăzeci de coţi. A acoperit-o cu aur curat, care preţuia şase sute de talanţi. Greutatea aurului pentru cuie se ridica la cincizeci de sicli. A îmbrăcat cu aur şi odăile de sus. 10 A făcut în casa(AU) Locului Preasfânt doi heruvimi săpaţi şi i-a acoperit cu aur. 11 Aripile heruvimilor aveau o lungime de douăzeci de coţi. Aripa celui dintâi, lungă de cinci coţi, atingea zidul casei şi cealaltă aripă, lungă tot de cinci coţi, atingea aripa celui de al doilea heruvim. 12 Aripa celui de al doilea heruvim, lungă de cinci coţi, atingea zidul casei şi cealaltă aripă, lungă tot de cinci coţi, se unea cu aripa celui dintâi heruvim. 13 Aripile acestor heruvimi, întinse, aveau douăzeci de coţi. Ei stăteau în picioare, cu faţa întoarsă spre casă. 14 A făcut perdeaua(AV) albastră, purpurie şi cărămizie şi de in subţire şi a lucrat heruvimi pe ea.

Cei doi stâlpi de aramă

15 A făcut înaintea casei doi(AW) stâlpi de treizeci şi cinci de coţi înălţime, cu un cap de cinci coţi în vârful lor. 16 A făcut nişte reţele ca acelea care erau în Locul Preasfânt şi le-a pus pe vârful stâlpilor. Apoi a făcut o sută(AX) de rodii pe care le-a pus pe reţele. 17 A aşezat(AY) stâlpii în partea dinainte a Templului, unul la dreapta şi altul la stânga, a numit pe cel de la dreapta Iachin şi pe cel de la stânga Boaz.

Altarul de aramă, marea şi lighenele

A făcut un altar(AZ) de aramă, lung de douăzeci de coţi, lat de douăzeci de coţi şi înalt de zece coţi. A făcut marea(BA) turnată. Ea avea zece coţi de la o margine la alta, era rotundă de tot, înaltă de cinci coţi şi un fir de treizeci de coţi ar fi înconjurat-o. Sub(BB) marginea ei, de jur împrejur, erau nişte chipuri de boi, câte zece de fiecare cot de jur împrejurul mării; boii, aşezaţi pe două rânduri, erau turnaţi dintr-o singură bucată cu ea. Era aşezată pe doisprezece boi, dintre care trei întorşi spre miazănoapte, trei întorşi spre apus, trei întorşi spre miazăzi şi trei întorşi spre răsărit; marea era aşezată pe ei şi toată partea dindărăt a trupurilor lor era înăuntru. Grosimea ei era de un lat de mână şi marginea, ca marginea unui pahar, era făcută în felul unei flori de crin. Puteau să încapă în ea trei mii de baţi(BC). A făcut zece(BD) lighene şi a pus cinci la dreapta şi cinci la stânga, ca să slujească la curăţiri: în ele se spălau feluritele părţi ale arderilor-de-tot. Marea era pentru spălarea preoţilor.

Celelalte lucruri şi unelte pentru Templu

A mai(BE) făcut zece sfeşnice de aur, după(BF) porunca privitoare la ele, şi le-a aşezat în Templu, cinci la dreapta şi cinci la stânga. A mai făcut(BG) zece mese şi le-a aşezat în Templu, cinci la dreapta şi cinci la stânga. A mai făcut o sută de potire de aur. A mai făcut(BH) curtea preoţilor şi curtea cea mare, cu porţile ei, ale căror aripi le-a acoperit cu aramă. 10 A aşezat marea(BI) în partea dreaptă, la miazăzi-răsărit. 11 Hiram(BJ) a făcut cenuşarele, lopeţile şi potirele.

Astfel a isprăvit Hiram lucrarea pe care i-a dat-o împăratul Solomon s-o facă pentru Casa lui Dumnezeu: 12 doi stâlpi, cu cele două capete(BK) şi acoperişurile lor cu cununi de pe vârful stâlpilor; cele două reţele pentru acoperirea celor două acoperişuri ale capetelor de pe vârful stâlpilor; 13 cele patru sute(BL) de rodii pentru cele două reţele, câte două şiruri de rodii pentru fiecare reţea, pentru acoperirea celor două acoperişuri cu cununi ale capetelor de pe vârful stâlpilor; 14 cele zece temelii(BM) şi cele zece lighene de pe temelii; 15 marea şi cei doisprezece boi de sub ea; 16 cenuşarele, lopeţile şi furculiţele. Toate aceste unelte, pe care le-a dat împăratul Solomon lui Huram-Abi(BN) să le facă pentru Casa Domnului, erau de aramă lustruită. 17 Împăratul a pus să le toarne în câmpia(BO) Iordanului, într-un pământ cleios, între Sucot şi Ţereda. 18 Solomon(BP) a făcut toate aceste unelte în număr atât de mare, încât nu s-a putut cerceta greutatea aramei. 19 Solomon(BQ) a mai făcut toate celelalte unelte pentru Casa lui Dumnezeu: altarul de aur, mesele pe care se puneau pâinile(BR) pentru punerea înaintea Domnului, 20 sfeşnicele şi candelele lor de aur curat, care trebuiau aprinse după poruncă(BS) înaintea Locului Preasfânt, 21 florile(BT), candelele şi mucările de aur, de aur foarte curat: 22 cuţitele, potirele, ceştile şi căţuile de aur curat şi aripile de aur pentru uşa dinăuntru a casei, de la intrarea Locului Preasfânt, şi pentru uşa casei de la intrarea Templului.

Astfel a fost isprăvită toată(BU) lucrarea pe care a făcut-o Solomon pentru Casa Domnului. Apoi a adus argintul, aurul şi toate uneltele pe care le închinase Domnului tatăl său, David, şi le-a pus în vistieriile Casei lui Dumnezeu.

Sfinţirea Templului

Atunci(BV), Solomon a strâns la Ierusalim pe bătrânii lui Israel şi pe toate căpeteniile seminţiilor, pe capii familiilor copiilor lui Israel, ca să mute din cetatea(BW) lui David, adică din Sion, chivotul legământului Domnului. Toţi bărbaţii lui Israel s-au adunat(BX) la împărat pentru sărbătoarea(BY) din luna a şaptea. Când au ajuns toţi bătrânii lui Israel, leviţii au ridicat chivotul. Au adus chivotul, cortul întâlnirii şi toate uneltele sfinte care erau în cort; preoţii şi leviţii le-au dus. Împăratul Solomon şi toată adunarea lui Israel chemată la el au stat înaintea chivotului. Au jertfit oi şi boi, care nu se pot nici socoti, nici număra din pricina mulţimii lor. Preoţii au dus chivotul legământului Domnului la locul lui, în Sfântul Locaş al casei, în Locul Preasfânt, sub aripile heruvimilor. Heruvimii aveau aripile întinse peste locul chivotului şi acopereau chivotul şi drugii lui pe deasupra. Drugilor li se dăduse o astfel de lungime încât capetele lor se vedeau la o depărtare de chivot dinaintea Sfântului Locaş, dar nu se vedeau de afară. Chivotul a fost acolo până în ziua de azi. 10 În chivot nu erau decât cele două table, pe care le pusese(BZ) acolo Moise, în Horeb, când a făcut Domnul legământ cu copiii lui Israel, la ieşirea lor din Egipt. 11 În clipa când au ieşit preoţii din Locul Sfânt – căci toţi preoţii de faţă se sfinţiseră fără să mai ţină şirul cetelor 12 şi toţi leviţii(CA) care erau cântăreţi: Asaf, Heman, Iedutun, fiii şi fraţii lor, îmbrăcaţi în in subţire, stăteau, la răsăritul altarului, cu chimvale, alăute şi harpe şi aveau cu(CB) ei o sută douăzeci de preoţi care sunau din trâmbiţe – 13 şi când cei ce sunau din trâmbiţe şi cei ce cântau, unindu-se într-un glas ca să mărească şi să laude pe Domnul, au sunat din trâmbiţe, chimvale şi celelalte instrumente şi au mărit pe Domnul prin aceste cuvinte: „Căci este bun(CC), căci îndurarea Lui ţine în veci!”, în clipa aceea, casa, şi anume Casa Domnului, s-a umplut cu un nor. 14 Preoţii n-au putut să mai stea acolo ca să facă slujba din pricina norului, căci(CD) slava Domnului umpluse Casa lui Dumnezeu.

Binecuvântarea rostită de Solomon

Atunci, Solomon(CE) a zis: „Domnul a zis că vrea să locuiască în întuneric(CF)! Şi eu am zidit o casă care-Ţi va fi locuinţa, un loc unde vei locui în veci!” Împăratul şi-a întors faţa şi a binecuvântat toată adunarea lui Israel. Şi toată adunarea lui Israel stătea în picioare. Şi el a zis: „Binecuvântat să fie Domnul, Dumnezeul lui Israel, care a vorbit cu gura Sa tatălui meu, David, şi a împlinit prin puterea Sa ce spusese când a zis: ‘Din ziua când am scos pe poporul Meu din ţara Egiptului, n-am ales nicio cetate dintre toate seminţiile lui Israel ca să se zidească acolo o casă în care să locuiască Numele Meu şi n-am ales pe niciun om care să fie căpetenia poporului Meu Israel. Ci(CG) Ierusalimul l-am ales, pentru ca în el să locuiască Numele Meu, şi pe David(CH) l-am ales, ca să domnească peste poporul Meu Israel!’ Tatăl meu, David, avea(CI) de gând să zidească o casă Numelui Domnului, Dumnezeului lui Israel. Şi Domnul a zis tatălui meu, David: ‘Fiindcă ai avut de gând să zideşti o casă Numelui Meu, bine ai făcut că ai avut gândul acesta! Numai că nu tu vei zidi casa, ci fiul tău, ieşit din tine, va zidi Numelui Meu o casă.’ 10 Domnul a împlinit cuvântul pe care-l spusese. Eu m-am ridicat în locul tatălui meu David şi am şezut pe scaunul de domnie al lui Israel, cum vestise Domnul, şi am zidit o casă Numelui Domnului, Dumnezeului lui Israel. 11 Am aşezat în ea chivotul, în care(CJ) este legământul Domnului, legământul pe care l-a făcut El cu copiii lui Israel.”

Rugăciunea lui Solomon

12 Solomon s-a aşezat(CK) înaintea altarului Domnului, în faţa întregii adunări a lui Israel, şi a întins mâinile. 13 Căci Solomon făcuse o treaptă de aramă şi o pusese în mijlocul curţii. Ea era lungă de cinci coţi, lată de cinci coţi şi înaltă de trei coţi; a şezut pe ea, s-a aşezat în genunchi în faţa întregii adunări a lui Israel şi a întins mâinile spre cer. 14 Şi a zis:

„Doamne, Dumnezeul lui Israel! Nu(CL) este Dumnezeu ca Tine în ceruri şi pe pământ! Tu ţii legământul şi îndurarea Ta faţă de robii Tăi, care umblă înaintea Ta cu toată inima lor! 15 Astfel, Ţi-ai ţinut cuvântul(CM) dat robului Tău David, tatăl meu, şi ce ai spus cu gura Ta, împlineşti astăzi prin puterea Ta. 16 Acum, Doamne, Dumnezeul lui Israel, ţine făgăduinţa pe care ai făcut-o tatălui meu, David, când ai zis: ‘Niciodată(CN) nu vei fi lipsit înaintea Mea de un urmaş care să şadă pe scaunul de domnie al lui Israel, numai(CO) fiii tăi să ia seama la calea lor şi să meargă în Legea Mea, cum ai mers tu înaintea Mea.’ 17 Împlinească-se dar, Doamne, Dumnezeul lui Israel, făgăduinţa pe care ai făcut-o robului Tău David! 18 Dar ce, să locuiască Dumnezeu cu adevărat împreună cu omul pe pământ? Iată(CP) că cerurile şi cerurile cerurilor nu Te pot cuprinde, cu cât mai puţin această casă pe care am zidit-o eu! 19 Totuşi, Doamne, Dumnezeul meu, ia aminte la rugăciunea robului Tău şi la cererea lui! Ascultă strigătul şi rugăciunea pe care Ţi-o face robul Tău. 20 Ochii Tăi să fie zi şi noapte deschişi peste casa aceasta, peste locul despre care ai zis că acolo va fi Numele Tău! Ascultă rugăciunea pe care o face robul Tău în locul acesta! 21 Ascultă cererile robului Tău şi ale poporului Tău Israel când se vor ruga în locul acesta! Ascultă din locul locuinţei Tale, din ceruri, ascultă şi iartă! 22 Dacă va păcătui cineva împotriva aproapelui său şi se va pune peste el un jurământ ca să-l facă să jure şi dacă va veni să jure înaintea altarului Tău, în casa aceasta, 23 ascultă-l din ceruri, lucrează şi judecă pe robii Tăi; osândeşte pe cel vinovat şi fă ca purtarea lui să cadă asupra capului lui; fă dreptate celui nevinovat şi răsplăteşte-i după nevinovăţia lui! 24 Când poporul tău Israel va fi bătut de vrăjmaş, pentru că a păcătuit împotriva Ta, dacă se vor întoarce la Tine şi vor da slavă Numelui Tău, dacă Îţi vor face rugăciuni şi cereri în casa aceasta, 25 ascultă-i din ceruri, iartă păcatul poporului Tău Israel şi adu-i înapoi în ţara pe care ai dat-o lor şi părinţilor lor. 26 Când cerul(CQ) va fi închis şi nu va fi ploaie din pricina păcatelor lor împotriva Ta, dacă se vor ruga în acest loc şi vor da slavă Numelui Tău şi dacă se vor întoarce de la păcatele lor (pentru că-i vei fi pedepsit), 27 ascultă-i din ceruri, iartă păcatul robilor Tăi şi al poporului Tău Israel, învaţă-i calea cea bună în care trebuie să meargă şi trimite ploaie pe pământul pe care l-ai dat de moştenire poporului Tău! 28 Când vor fi în ţară foametea(CR), ciuma, rugina în grâu şi mălura, lăcustele de un soi sau altul, când vrăjmaşul va împresura pe poporul Tău în ţara lui, în cetăţile lui, când vor fi urgii sau boli de vreun fel, 29 dacă un om, dacă tot poporul Tău Israel va face rugăciuni şi cereri şi fiecare îşi va cunoaşte rana şi durerea şi va întinde mâinile spre casa aceasta, 30 ascultă-l din ceruri, din locul locuinţei Tale, şi iartă-l; răsplăteşte fiecăruia după căile lui, Tu care cunoşti(CS) inima fiecăruia, căci numai Tu cunoşti inima copiilor oamenilor, 31 ca să se teamă de Tine şi să umble în căile Tale tot timpul cât vor trăi în ţara pe care ai dat-o părinţilor noştri! 32 Când străinul, care(CT) nu este din poporul tău Israel, va veni dintr-o ţară depărtată din pricina Numelui Tău celui mare, din pricina mâinii Tale celei tari şi din pricina braţului Tău întins, când va veni să se roage în casa aceasta, 33 ascultă-l din ceruri, din locul locuinţei Tale, şi dă străinului aceluia tot ce-Ţi va cere, pentru ca toate popoarele pământului să cunoască Numele Tău, să se teamă de Tine, ca poporul Tău Israel, şi să ştie că Numele Tău este chemat peste casa aceasta pe care am zidit-o! 34 Când va ieşi poporul Tău la luptă împotriva vrăjmaşilor lui, urmând calea pe care îi vei porunci s-o urmeze, dacă Îţi vor face rugăciuni cu privirile îndreptate spre cetatea aceasta pe care ai ales-o şi spre casa pe care am zidit-o în Numele Tău, 35 ascultă din ceruri rugăciunile şi cererile lor şi fă-le dreptate! 36 Când vor păcătui împotriva Ta, căci nu(CU) este om care să nu păcătuiască, şi când vei fi mâniat împotriva lor şi-i vei da în mâna vrăjmaşului, care-i va duce robi într-o ţară depărtată sau apropiată, 37 dacă îşi vor veni în fire în ţara unde vor fi robi, dacă se vor întoarce la Tine şi Îţi vor face cereri în ţara robiei lor şi vor zice: ‘Am păcătuit, am săvârşit fărădelegi, am făcut rău’, 38 dacă se vor întoarce la Tine din toată inima lor şi din tot sufletul lor în ţara robiei lor, unde au fost duşi robi, dacă-Ţi vor face rugăciuni cu privirile întoarse spre ţara lor, pe care ai dat-o părinţilor lor, spre cetatea pe care ai ales-o şi spre casa pe care am zidit-o Numelui Tău, 39 ascultă din ceruri, din locul locuinţei Tale, rugăciunile şi cererile lor şi fă-le dreptate; iartă poporului Tău păcatele făcute împotriva Ta! 40 Acum, Dumnezeule, ochii Tăi să fie deschişi şi urechile să-Ţi fie cu luare-aminte la rugăciunea făcută în locul acesta! 41 Acum(CV), Doamne Dumnezeule, scoală-Te, vino la locul(CW) Tău de odihnă, Tu şi chivotul măreţiei Tale. Preoţii Tăi, Doamne Dumnezeule, să fie îmbrăcaţi cu mântuirea, şi prea iubiţii Tăi să se bucure(CX) de fericire! 42 Doamne Dumnezeule, nu îndepărta pe unsul Tău, adu-Ţi(CY) aminte de bunătăţile făgăduite robului Tău David!”

Sfârşitul sfinţirii

Când(CZ) şi-a isprăvit Solomon rugăciunea, s-a pogorât(DA) foc din cer şi a mistuit arderea-de-tot şi jertfele, şi slava(DB) Domnului a umplut casa. Preoţii(DC) nu puteau să intre în Casa Domnului, căci slava Domnului umplea Casa Domnului. Toţi copiii lui Israel au văzut pogorându-se focul şi slava Domnului peste casă; ei şi-au plecat faţa la pământ pe pardoseală, s-au închinat şi au lăudat pe Domnul, zicând(DD): „Căci este bun, căci îndurarea Lui ţine în(DE) veac!” Împăratul(DF) şi tot poporul au adus jertfe înaintea Domnului. Împăratul Solomon a înjunghiat douăzeci şi două de mii de boi şi o sută douăzeci de mii de oi. Astfel au făcut împăratul şi tot poporul sfinţirea Casei lui Dumnezeu. Preoţii(DG) stăteau la locul lor şi tot astfel şi leviţii, cu instrumentele făcute în cinstea Domnului de împăratul David, pentru cântarea laudelor Domnului, când i-a însărcinat David să mărească pe Domnul zicând: „Căci îndurarea Lui ţine în veac!” Preoţii sunau(DH) din trâmbiţe în faţa lor. Şi tot Israelul era de faţă. Solomon a sfinţit(DI) şi mijlocul curţii, care este înaintea Casei Domnului, căci acolo a adus arderile-de-tot şi grăsimile jertfelor de mulţumire, pentru că altarul de aramă pe care-l făcuse Solomon nu putea cuprinde arderile-de-tot, darurile de mâncare şi grăsimile. Solomon a prăznuit sărbătoarea în vremea aceea(DJ) şapte zile şi tot Israelul a prăznuit împreună cu el; venise o mare mulţime de oameni de la intrarea Hamatului până la pârâul(DK) Egiptului. În ziua a opta, au avut o adunare de sărbătoare, căci sfinţirea altarului au făcut-o şapte zile şi sărbătoarea tot şapte zile. 10 În a douăzeci şi treia(DL) zi a lunii a şaptea, Solomon a trimis înapoi în corturi pe popor, care era vesel şi mulţumit de binele pe care-l făcuse Domnul lui David, lui Solomon şi poporului Său Israel.

Dumnezeu Se arată lui Solomon

11 Când a isprăvit(DM) Solomon Casa Domnului şi casa împăratului şi a izbutit în tot ce-şi pusese de gând să facă în Casa Domnului şi în casa împăratului, 12 Domnul S-a arătat lui Solomon noaptea şi i-a zis: „Îţi ascult rugăciunea şi aleg locul(DN) acesta drept casa unde va trebui să Mi se aducă jertfe. 13 Când voi(DO) închide cerul şi nu va fi ploaie, când voi porunci lăcustelor să mănânce ţara, când voi trimite ciuma în poporul Meu, 14 dacă poporul Meu, peste care este chemat Numele Meu, se va(DP) smeri, se va ruga şi va căuta Faţa Mea, şi se va abate de la căile lui rele, îl(DQ) voi asculta din ceruri, îi voi ierta păcatul şi-i voi tămădui ţara. 15 Ochii(DR) Mei vor fi deschişi de acum şi urechile Mele vor fi cu luare-aminte la rugăciunea făcută în locul acesta. 16 Acum, aleg(DS) şi sfinţesc casa aceasta, pentru ca Numele Meu să locuiască în ea pe vecie, şi voi avea totdeauna ochii şi inima Mea acolo. 17 Şi tu(DT), dacă vei umbla înaintea Mea cum a umblat tatăl tău, David, făcând tot ce ţi-am poruncit, şi dacă vei păzi legile şi poruncile Mele, 18 voi întări scaunul de domnie al împărăţiei tale, cum am făgăduit tatălui tău, David, când am zis: ‘Niciodată nu(DU) vei fi lipsit de un urmaş care să domnească peste Israel.’ 19 Dar, dacă vă(DV) veţi abate, dacă veţi părăsi legile şi poruncile Mele, pe care vi le-am dat, şi dacă vă veţi duce să slujiţi altor dumnezei şi să vă închinaţi înaintea lor, 20 vă voi smulge din ţara Mea, pe care v-am dat-o, voi lepăda de la Mine casa aceasta pe care am închinat-o Numelui Meu şi o voi face de pomină şi de batjocură printre toate popoarele. 21 Şi, cât de înaltă este casa aceasta, oricine va trece pe lângă ea va rămâne încremenit şi va zice: ‘Pentru ce(DW) a făcut Domnul aşa ţării şi casei acesteia?’ 22 Şi se va răspunde: ‘Pentru că au părăsit pe Domnul, Dumnezeul părinţilor lor, care i-a scos din ţara Egiptului, pentru că s-au alipit de alţi dumnezei, s-au închinat înaintea lor şi le-au slujit; iată de ce a trimis peste ei toate aceste rele’.”

Cetăţile zidite de Solomon

După douăzeci(DX) de ani, în timpul cărora Solomon a zidit Casa Domnului şi casa lui însuşi, a întărit cetăţile pe care i le-a dat Hiram şi a aşezat în ele pe copiii lui Israel. Solomon a mers împotriva Hamatului, la Ţoba, şi a pus stăpânire pe ea. A întărit(DY) Tadmorul în pustie şi toate cetăţile care slujeau ca cetăţi pentru merinde în Hamat. A întărit apoi Bet-Horonul de sus şi Bet-Horonul de jos, ca cetăţi întărite cu ziduri, porţi şi zăvoare; Baalatul şi toate cetăţile care slujeau ca cetăţi pentru merinde şi care ţineau de el, toate cetăţile pentru care, cetăţile pentru călărime şi tot ce a găsit cu cale Solomon să zidească la Ierusalim, la Liban şi în toată ţara al cărei stăpân era. Pe(DZ) tot poporul care mai rămăsese din hetiţi, din amoriţi, din fereziţi, din heviţi şi din iebusiţi, care nu făcea parte din Israel, pe urmaşii lor care rămăseseră după ei în ţară şi pe care nu-i nimiciseră copiii lui Israel, Solomon i-a ridicat ca oameni de corvoadă, ceea ce au fost până în ziua de azi. Solomon n-a întrebuinţat ca robi pentru lucrările lui pe niciunul din copiii lui Israel, căci ei erau oameni de război, căpeteniile lui, slujbaşii lui, mai-marii carelor şi călărimii lui. 10 Căpeteniile puse de împăratul Solomon în fruntea poporului şi însărcinaţi să privegheze peste el erau în număr de două sute cincizeci(EA). 11 Solomon(EB) a suit pe fata lui Faraon din cetatea lui David în casa pe care i-o zidise, căci a zis: „Nevastă-mea să nu locuiască în casa lui David, împăratul lui Israel, pentru că locurile în care a intrat chivotul Domnului sunt sfinte.”

Rânduiala slujbei

12 Atunci, Solomon a adus arderi-de-tot Domnului pe altarul Domnului, pe care-l zidise înaintea pridvorului. 13 Aducea ce era poruncit de Moise pentru fiecare zi(EC), pentru zilele de Sabat, pentru zilele de lună nouă şi pentru sărbători, de trei ori(ED) pe an, la Sărbătoarea Azimilor, la Sărbătoarea Săptămânilor şi la Sărbătoarea Corturilor. 14 A pus în slujbele lor, aşa cum le rânduise tatăl său, David, cetele(EE) preoţilor, după slujba lor, pe leviţi(EF) după însărcinarea lor, care era să mărească pe Domnul şi să facă zi de zi de slujbă în faţa preoţilor, şi pe uşieri(EG), împărţiţi la fiecare uşă, după cetele lor, căci aşa poruncise David, omul lui Dumnezeu. 15 Nu s-au abătut de la porunca împăratului cu privire la preoţi şi leviţi, nici cu privire la vreun alt lucru, nici în privinţa vistieriilor. 16 Aşa s-a înfăptuit toată lucrarea lui Solomon, din ziua când s-a pus temelia Casei Domnului şi până în ziua când a fost isprăvită. Casa Domnului a fost deci isprăvită. 17 Solomon a plecat atunci la Eţion-Gheber(EH) şi la Elot, pe ţărmul mării, în ţara Edomului. 18 Şi(EI) Hiram i-a trimis, prin slujitorii săi, corăbii şi slujitori care cunoşteau marea. Ei s-au dus cu slujitorii lui Solomon la Ofir şi au luat de acolo patru sute cincizeci de talanţi de aur, pe care i-au adus împăratului Solomon.

Împărăteasa din Seba

Împărăteasa(EJ) din Seba a auzit de faima lui Solomon şi a venit la Ierusalim ca să-l încerce prin întrebări grele. Ea avea un alai foarte mare şi cămile încărcate cu mirodenii, aur mult de tot şi pietre scumpe. S-a dus la Solomon şi i-a spus tot ce avea pe inimă. Solomon i-a răspuns la toate întrebările şi n-a fost nimic pe care să nu fi ştiut Solomon să i-l lămurească. Împărăteasa din Seba a văzut înţelepciunea lui Solomon şi casa pe care o zidise, şi bucatele de la masa lui, şi locuinţa slujitorilor lui, şi slujbele, şi hainele celor ce-i slujeau, şi paharnicii lui, şi hainele lor, şi treptele pe care se suia la Casa Domnului. Uimită, ea a zis împăratului: „Este adevărat deci ce am auzit eu în ţara mea despre faptele şi înţelepciunea ta! Nu credeam tot ce se zicea, până n-am venit şi am văzut cu ochii mei. Şi iată că nu mi s-a istorisit nici jumătate din mărirea şi înţelepciunea ta. Tu întreci faima pe care am auzit-o despre tine. Ferice de oamenii tăi, ferice de slujitorii tăi, care sunt pururea înaintea ta şi care aud înţelepciunea ta! Binecuvântat să fie Domnul, Dumnezeul tău, care S-a îndurat de tine şi te-a pus pe scaunul Lui de domnie ca împărat pentru Domnul, Dumnezeul tău! Pentru că Dumnezeul tău iubeşte pe Israel şi vrea să-l facă să rămână în picioare pe vecie, pentru aceea te-a pus împărat peste el, ca să faci judecată şi dreptate.” Ea a dat împăratului o sută douăzeci de talanţi de aur, foarte multe mirodenii şi pietre scumpe. N-au mai fost mirodenii ca cele date împăratului Solomon de împărăteasa din Seba. 10 Slujitorii lui Hiram şi slujitorii lui Solomon, care(EK) au adus aur din Ofir, au adus şi lemn mirositor(EL) şi pietre scumpe. 11 Împăratul a făcut cu lemnul mirositor scări pentru Casa Domnului şi pentru casa împăratului şi harpe şi alăute pentru cântăreţi. Nu se mai văzuse aşa ceva în ţara lui Iuda. 12 Împăratul Solomon a dat împărătesei din Seba tot ce a dorit ea, ce a cerut, mai mult decât adusese ea împăratului. Apoi s-a întors şi s-a dus în ţara ei, ea şi slujitorii ei.

Avuţia, înţelepciunea şi mărimea lui Solomon

13 Greutatea aurului care venea pe fiecare an lui Solomon era de şase sute şaizeci şi şase de talanţi de aur, 14 afară de ce lua de la negustorii cei mari şi de la cei mici, de la toţi împăraţii Arabiei şi de la dregătorii ţării, care aduceau aur şi argint lui Solomon. 15 Împăratul Solomon a făcut două sute de scuturi mari de aur bătut şi pentru fiecare din ele a întrebuinţat şase sute de sicli de aur bătut, 16 şi alte trei sute de scuturi de aur bătut şi pentru fiecare din ele a întrebuinţat trei sute de sicli de aur şi împăratul le-a pus în casa pădurii Libanului. 17 Împăratul a făcut un mare scaun de domnie de fildeş şi l-a acoperit cu aur curat. 18 Scaunul acesta de domnie avea şase trepte şi un aşternut pentru picioare, de aur, care se ţinea de scaunul de domnie; de fiecare parte a scaunului erau rezemători, lângă rezemători erau doi lei 19 şi, pe cele şase trepte, de o parte şi de alta, erau doisprezece lei. Aşa ceva nu s-a făcut pentru nicio împărăţie. 20 Toate paharele împăratului Solomon erau de aur şi toate vasele din casa pădurii Libanului erau de aur curat. Nu era nimic de argint – argintului nu i se dădea niciun preţ pe vremea lui Solomon. 21 Căci împăratul avea corăbii din Tarsis, care călătoreau cu slujitorii lui Hiram; şi la fiecare trei ani veneau corăbiile din Tarsis aducând aur şi argint, fildeş, maimuţe şi păuni. 22 Împăratul Solomon a întrecut pe toţi împăraţii pământului prin bogăţiile şi înţelepciunea lui. 23 Toţi împăraţii pământului căutau să-l vadă pe Solomon ca să audă înţelepciunea pe care o pusese Dumnezeu în inima lui. 24 Şi fiecare din ei îşi aducea darul lui, lucruri de argint şi lucruri de aur, haine, arme, mirodenii, cai şi catâri; aşa era în fiecare an. 25 Solomon(EM) avea patru mii de iesle pentru caii de la carele lui şi douăsprezece mii de călăreţi, pe care i-a aşezat în cetăţile unde îşi ţinea carele şi la Ierusalim, lângă împărat. 26 El stăpânea(EN) peste toţi împăraţii, de la Râu(EO) până la ţara filistenilor şi până la hotarul Egiptului. 27 Împăratul(EP) a făcut argintul tot aşa de obişnuit la Ierusalim ca pietrele şi cedrii tot atât de mulţi ca smochinii sălbatici, care cresc pe câmpie. 28 Din Egipt şi din toate ţările se aduceau(EQ) cai pentru Solomon.

Moartea lui Solomon

29 Celelalte(ER) fapte ale lui Solomon, cele dintâi şi cele de pe urmă, nu sunt scrise oare în cartea prorocului Natan, în prorocia lui Ahia(ES) din Silo şi în descoperirile prorocului(ET) Ieedo despre Ieroboam, fiul lui Nebat? 30 Solomon(EU) a domnit patruzeci de ani la Ierusalim peste tot Israelul. 31 Apoi Solomon a adormit cu părinţii lui şi l-au îngropat în cetatea tatălui său, David. Şi, în locul lui, a domnit fiul său Roboam.

Footnotes

  1. 2 Cronici 1:15 Smochini sălbatici.

Prima vedenie a lui Solomon

Solomon, fiul lui David, şi-a întărit domnia, iar Domnul, Dumnezeul lui, a fost cu el, înălţându-l nespus de mult. Solomon a vorbit întregului Israel – conducătorilor peste mii şi peste sute, judecătorilor, tuturor prinţilor lui Israel şi căpeteniilor de familii – după care Solomon împreună cu întreaga adunare s-au dus pe înălţimea de la Ghivon. Acolo se afla Cortul Întâlnirii lui Dumnezeu, pe care Moise, robul Domnului, îl făcuse în pustie. Chivotul lui Dumnezeu fusese luat de David din Chiriat-Iearim şi dus în locul pe care David i-l pregătise, căci el îi întinsese un cort la Ierusalim. Însă altarul de bronz pe care-l făcuse Beţalel, fiul lui Uri, fiul lui Hur, se afla înaintea Tabernaculului Domnului. Solomon şi adunarea L-au căutat pe Domnul înaintea acestui altar. Solomon s-a dus înaintea Domnului, acolo, la altarul de aramă, la Cortul Întâlnirii, şi a adus pe el o mie de arderi de tot. În noaptea aceea, Dumnezeu i S-a arătat lui Solomon şi i-a zis:

– Cere-Mi orice vrei să-ţi dau!

– Tu ai arătat o mare îndurare[a] faţă de tatăl meu, David, I-a răspuns Solomon lui Dumnezeu, şi m-ai pus să domnesc în locul lui. Acum, Doamne Dumnezeule, întăreşte promisiunea pe care i-ai făcut-o tatălui meu, David, căci Tu m-ai pus să domnesc peste un popor numeros ca pulberea pământului. 10 De aceea dă-mi înţelepciune şi cunoştinţă ca să pot conduce poporul acesta, căci cine poate judeca[b] acest popor al Tău atât de numeros?

11 Dumnezeu i-a răspuns lui Solomon:

– Pentru că aceasta a fost dorinţa inimii tale şi nu ai cerut nici bogăţie, nici belşug, nici faimă, nici moartea duşmanilor tăi şi nici o viaţă lungă, ci ai cerut înţelepciune şi cunoştinţă pentru a-Mi putea judeca poporul peste care te-am pus să domneşti, 12 înţelepciunea şi cunoştinţa îţi sunt date. Mai mult, îţi voi da asemenea bogăţii, belşug şi faimă, cum nu s-a mai văzut la nici unul din regii care au trăit înaintea ta şi nici nu se va mai vedea la nimeni după tine.

13 După aceea, Solomon a plecat de la înălţimea din Ghivon, unde se afla Cortul Întâlnirii, s-a întors la Ierusalim şi a domnit peste Israel.

Administrarea imperiului de către Solomon

14 Solomon a adunat care şi cai; avea o mie patru sute de care şi douăsprezece mii de cai[c] pe care îi ţinea în cetăţile pentru care, precum şi împreună cu el la Ierusalim. 15 Regele a făcut ca argintul şi aurul să fie la fel de obişnuite în Ierusalim precum pietrele, iar cedrii la fel de numeroşi precum sicomorii de pe dealuri[d]. 16 Caii lui Solomon erau aduşi din Egipt[e] şi din Kue[f]; negustorii regelui îi cumpărau din Kue pe un preţ stabilit. 17 Ei cumpărau un car din Egipt cu şase sute de şecheli[g] de argint, iar un cal cu o sută cincizeci de şecheli[h]. De asemenea, ei vindeau cai şi care tuturor regilor hitiţilor şi regilor Aramului.

Pregătiri pentru zidirea Casei Domnului

Solomon a poruncit să se zidească o Casă pentru Numele Domnului şi un palat regal pentru el însuşi. Solomon a pregătit şaptezeci de mii de cărăuşi şi optzeci de mii de cioplitori în stâncă, punând peste ei ca supraveghetori trei mii şase sute de oameni. Solomon i-a trimis un mesaj lui Hiram[i], regele Tirului, spunându-i:

„Fă-mi şi mie cum i-ai făcut tatălui meu, David, căruia i-ai trimis cedrii ca să-şi construiască un palat în care să locuiască. Iată, vreau să zidesc o Casă pentru Numele Domnului, Dumnezeul meu, ca să i-o închin Lui, să ard tămâie mirositoare în prezenţa Lui, să aduc continuu în el pâinea prezentării, arderile de tot de dimineaţă şi de seară, de Sabat, de lună nouă[j] şi cu ocazia fiecărei sărbători a Domnului, Dumnezeul nostru, căci aceasta este o lege veşnică pentru Israel. Casa pe care vreau s-o zidesc trebuie să fie măreaţă, fiindcă Dumnezeul nostru este mai mare decât toţi dumnezeii. Totuşi, cine va fi în stare să-I zidească o Casă, când cerurile şi cerurile cerurilor nu-L pot cuprinde? Şi cine sunt eu să-I zidesc o Casă, când eu nu sunt vrednic decât să ard tămâie înaintea Lui? De aceea trimite-mi un om iscusit în prelucrarea aurului, a argintului, a bronzului, a fierului, a purpurei, a carminului şi a materialelor de culoare albastră, un om care cunoaşte arta gravurii, ca să lucreze împreună cu oamenii mei iscusiţi din Iuda şi din Ierusalim, pe care i-a pregătit tatăl meu, David. Trimite-mi din Liban lemn de cedru, de chiparos şi de algum[k], căci ştiu că slujitorii tăi sunt pricepuţi la tăiatul lemnului din Liban. Iată că slujitorii mei vor lucra împreună cu slujitorii tăi ca să-mi pregătească lemn din belşug, căci Casa pe care vreau s-o zidesc va fi mare şi maiestuoasă. 10 Slujitorilor tăi care vor tăia lemne le voi da douăzeci de mii de cori[l] de grâu treierat, douăzeci de mii de cori de orz, douăzeci de mii de baţi[m] de vin şi douăzeci de mii de baţi de ulei.“

11 Hiram, regele Tirului, a răspuns printr-o scrisoare pe care i-a trimis-o lui Solomon:

„Din dragoste pentru poporul Său, Domnul te-a pus rege peste el. 12 Binecuvântat să fie Domnul, Dumnezeul lui Israel, Cel Care a făcut cerurile şi pământul, a mai spus Hiram, pentru că i-a dat regelui David un fiu înţelept, înzestrat cu chibzuinţă şi discernământ, care va zidi o Casă pentru Domnul şi un palat regal pentru el însuşi. 13 Îl trimit deci pe Huram-Abi, un om înţelept[n], înzestrat cu discernământ. 14 El este fiul unei danite şi al unui tirian, un om care ştie să lucreze în aur, în argint, în bronz, în fier, în piatră, în lemn, precum şi cu fire de culoare purpurie, albastră şi stacojie şi cu fir de in subţire; poate face orice fel de gravură şi poate îndeplini orice fel de plan care i se dă de făcut. El va lucra împreună cu oamenii tăi iscusiţi şi împreună cu oamenii iscusiţi ai stăpânului meu David, tatăl tău. 15 De aceea stăpânul meu să trimită slujitorilor săi grâul, orzul, vinul şi uleiul despre care ai vorbit, 16 iar noi vom tăia lemn din Liban cât îţi trebuie; apoi ţi-l vom aduce pe plute, pe mare, până la Iafo, de unde tu îl vei duce la Ierusalim.“

17 Solomon a făcut numărătoarea tuturor bărbaţilor străini care erau în ţara lui Israel, ulterior numărătorii făcute de tatăl său, David. S-au găsit o sută cincizeci şi trei de mii şase sute de oameni. 18 Dintre ei a pregătit şaptezeci de mii de cărăuşi, optzeci de mii de cioplitori în stâncă şi trei mii şase sute de supraveghetori care să pună poporul la lucru.

Zidirea Casei Domnului

Solomon a început să zidească Casa Domnului la Ierusalim, pe muntele Moria, care fusese arătat tatălui său, David, chiar pe locul pregătit de David, în aria iebusitului Ornan[o]. El a început să zidească în cea de-a doua zi a lunii a doua, în al patrulea an al domniei sale. Temelia pe care a zidit-o Solomon Casei lui Dumnezeu avea şaizeci de coţi[p] lungime şi douăzeci de coţi[q] lăţime, după măsura veche a cotului.[r] Porticul din faţa odăii principale a Casei se întindea pe toată lăţimea Casei, adică pe douăzeci de coţi, şi avea o înălţime de o sută douăzeci de coţi. El l-a placat în interior cu aur curat. A acoperit odaia principală[s] cu lemn de chiparos, a poleit-o cu aur fin şi a gravat pe ea palmieri şi reţele de lanţuri. De asemenea, a împodobit odaia cu pietre preţioase. Aurul folosit era aur de Parvayim[t]. A poleit cu aur grinzile şi pragurile Casei, precum şi zidurile şi porţile lui şi a încrustat heruvimi pe ziduri.

A făcut şi Locul Preasfânt. Lungimea lui era de douăzeci de coţi, cât lăţimea Casei, iar lăţimea lui era tot de douăzeci de coţi. El l-a placat cu şase sute de talanţi[u] de aur fin. Greutatea aurului folosit la confecţionarea cuielor a fost de cincizeci de şecheli[v]. A placat cu aur şi odăile de sus. 10 În Locul Preasfânt a făcut doi heruvimi sculptaţi şi i-a poleit cu aur. 11 Aripile heruvimilor aveau lungimea de douăzeci de coţi. O aripă a unuia dintre heruvimi, de cinci coţi[w] lungime, atingea zidul Casei, iar cealaltă aripă, tot de cinci coţi lungime, atingea aripa celuilalt heruvim. 12 Tot aşa, o aripă a celuilalt heruvim, de cinci coţi lungime, atingea zidul Casei, iar cealaltă aripă a sa, tot de cinci coţi lungime, se unea cu aripa celui dintâi heruvim. 13 Aşadar, aripile întinse ale acestor heruvimi aveau douăzeci de coţi. Ei stăteau în picioare, cu faţa spre odaia principală[x].

14 A făcut şi draperia din fire de culoare albastră, purpurie şi stacojie şi din in subţire şi a brodat-o cu heruvimi. 15 În faţa Casei a făcut doi stâlpi a căror înălţime era de treizeci şi cinci de coţi[y], fiecare având în vârf un capitel de cinci coţi. 16 A mai făcut nişte reţele de lanţuri, asemenea celor din sanctuarul interior[z] şi le-a pus pe vârfurile stâlpilor.[aa] Apoi a făcut o sută de rodii şi le-a fixat pe reţelele de lanţuri. 17 A ridicat stâlpii în faţa Templului[ab], pe unul în partea dreaptă şi pe celălalt în partea stângă. Pe cel din dreapta l-a numit Iachin[ac], iar pe cel din stânga – Boaz[ad].

A făcut un altar de bronz, lung de douăzeci de coţi, lat de douăzeci de coţi şi înalt de zece coţi[ae]. Apoi a făcut „marea“ turnată[af]. Aceasta era rotundă, avea zece coţi de la o margine la cealaltă, era înaltă de cinci coţi[ag], iar de jur împrejur se putea măsura cu un fir de treizeci de coţi[ah]. Sub ea, de jur împrejur, se aflau ornamente în formă de boi, câte zece la fiecare cot[ai], de jur împrejurul „mării“. Ornamentele erau aşezate în două şiruri, fiind turnate dintr-o singură piesă cu „marea“. „Marea“ era aşezată pe doisprezece boi, trei orientaţi spre nord, trei orientaţi spre apus, trei orientaţi spre sud şi trei orientaţi spre răsărit. „Marea“ era aşezată deasupra lor, astfel încât toată partea din spate a trupurilor lor era înspre interior. Grosimea ei era de un lat de palmă[aj], iar marginea ei era prelucrată ca marginea unui potir, precum cupa unei flori de crin. Ea putea cuprinde trei mii de baţi[ak].

El a mai construit zece bazine şi a pus cinci dintre ele la dreapta şi cinci dintre ele la stânga, ca să se spele în ele uneltele folosite la arderile de tot, cele care trebuiau curăţite. „Marea“ însă era pentru preoţi, ca să se spele în ea. A mai făcut şi zece sfeşnice de aur, potrivit îndrumărilor care i-au fost date cu privire la ele şi le-a pus în Templu[al], cinci la dreapta şi cinci la stânga. A făcut zece mese şi le-a aşezat în Templu, cinci la dreapta şi cinci la stânga. De asemenea, a făcut şi o sută de cupe de aur.

A făcut apoi curtea preoţilor şi curtea cea mare cu porţile ei şi a poleit porţile cu bronz. 10 A pus „marea“ în partea dreaptă a Templului, în colţul de sud-est. 11 Huram a mai făcut şi lighenele, lopeţile şi cupele. Şi astfel Huram a încheiat lucrarea pe care a făcut-o pentru regele Solomon, la Casa lui Dumnezeu: 12 cei doi stâlpi, cele două cupe ale capitelurilor care se aflau pe vârfurile stâlpilor, cele două seturi de reţele de lanţuri, care împodobeau cele două cupe ale capitelurilor de pe vârfurile stâlpilor, 13 cele patru sute de rodii pentru cele două seturi de reţele, cele două şiruri de rodii pentru fiecare reţea în parte, reţele care acopereau cele două cupe ale capitelurilor de pe vârfurile stâlpilor. 14 Tot el făcuse şi piedestalele, precum şi bazinele de pe piedestale, 15 „marea“ cu cei doisprezece boi de sub ea, 16 oalele, lopeţile şi furculiţele. Toate aceste obiecte pe care Huram-Abi i le-a făcut regelui Solomon pentru Casa Domnului erau din bronz lustruit. 17 Regele le-a turnat într-un pământ argilos din câmpia Iordanului, undeva între Sucot şi Ţortan[am]. 18 Solomon făcuse toate obiectele acestea într-un număr atât de mare, încât greutatea bronzului nu s-a putut cântări. 19 De asemenea, Solomon a făcut toate obiectele care erau în Casa lui Dumnezeu: altarul de aur, mesele pentru pâinea prezentării, 20 sfeşnicele din aur curat cu candelele lor, ce trebuiau aprinse după rânduială în faţa sanctuarului interior, 21 mugurii, candelele şi cleştii din aur (acesta era aur pur), 22 mucarniţele, cupele, ceştile şi cădelniţele din aur curat, precum şi balamalele de aur pentru uşile din interiorul Casei (de la intrarea în Locul Preasfânt) şi pentru uşile de la odaia principală a Templului.

După ce a fost terminată toată lucrarea pe care Solomon a făcut-o pentru Casa Domnului, Solomon a adus lucrurile pe care tatăl său, David, le închinase Domnului – argintul, aurul şi toate vasele – şi le-a pus în vistieriile Casei lui Dumnezeu.

Chivotul este aşezat în Casa Domnului

Atunci Solomon a convocat la Ierusalim sfatul bătrânilor lui Israel[an], toate căpeteniile seminţiilor şi conducătorii clanurilor israelite, ca să mute Chivotul Legământului cu Domnul din Cetatea lui David, adică din Sion. Toţi bărbaţii lui Israel s-au adunat la rege cu prilejul sărbătorii[ao] din luna a şaptea. După ce au venit toţi cei din sfatul bătrânilor lui Israel, leviţii au ridicat Chivotul. Ei au mutat Chivotul, Cortul Întâlnirii şi toate obiectele sfinte care erau în cort. Preoţii şi leviţii le-au mutat. Regele Solomon şi toată adunarea lui Israel, care se adunase înaintea lui, au stat înaintea Chivotului şi au jertfit atât de multe oi şi vite, încât n-au putut fi numărate sau socotite. Preoţii au adus Chivotul Legământului cu Domnul la locul lui, în sanctuarul interior al Casei, adică în Locul Preasfânt, sub aripile heruvimilor. Heruvimii aveau aripile întinse deasupra locului unde se afla Chivotul, astfel încât heruvimii acopereau atât Chivotul, cât şi drugii acestuia. Drugilor li se dăduse o asemenea lungime, încât să li se vadă capetele din Locul Sfânt care era în faţa sanctuarului interior, dar să nu se vadă de afară; ei sunt acolo şi astăzi. 10 În Chivot nu se mai aflau decât cele două table puse de Moise la Horeb, atunci când Domnul a încheiat legământ cu israeliţii, după ce aceştia au ieşit din Egipt.

11 Apoi preoţii au ieşit din Locul Sfânt (căci toţi preoţii prezenţi se sfinţiseră, fără să se mai ţină seama de rândul cetei fiecăruia). 12 Toţi leviţii cântăreţi – şi anume Asaf, Heman şi Iedutun, împreună cu fiii şi rudele lor – îmbrăcaţi în in subţire, stăteau la răsărit de altar cu chimvale, harfe[ap] şi lire în mâini, împreună cu cei o sută douăzeci de preoţi care sunau din trâmbiţe. 13 Cei ce sunau din trâmbiţe s-au unit cu cei ce cântau, ca să-L laude şi să-I mulţumească Domnului. Când ei şi-au înălţat glasurile acompaniaţi de trâmbiţe, de chimvale şi de celelalte instrumente de cântat, lăudând pe Domnul prin cuvintele „El este bun! Îndurarea Lui ţine pe vecie[aq]“, un nor a umplut Casa, Casa Domnului. 14 Preoţii nu au mai putut rămâne să slujească din cauza norului, căci slava Domnului umpluse Casa lui Dumnezeu.

Atunci Solomon a zis: „Domnul a spus că va locui în negură. Eu am zidit o Casă măreaţă pentru Tine, un loc în care să locuieşti pe vecie.“ Apoi regele s-a întors cu faţa spre întreaga adunare a lui Israel şi a binecuvântat-o. Întreaga adunare a lui Israel stătea în picioare. El a zis:

„Binecuvântat să fie Domnul, Dumnezeul lui Israel, Care a împlinit prin puterea Sa ceea ce i-a promis tatălui meu, David, când a zis: «Din ziua când Mi-am scos poporul din ţara Egiptului, nu am ales nici o cetate din toate seminţiile lui Israel ca să-Mi zidesc acolo o Casă pentru Numele Meu şi nici nu am ales pe cineva care să fie conducătorul poporului Meu, Israel, ci am ales Ierusalimul, pentru ca Numele Meu să fie acolo şi l-am ales pe David ca să domnească peste poporul Meu, Israel.» Tatăl meu, David, avea de gând să zidească o Casă pentru Numele Domnului, Dumnezeul lui Israel. Dar Domnul i-a zis tatălui meu, David: «Tu te-ai gândit să zideşti o Casă Numelui Meu şi este bine că te-ai gândit în felul acesta! Totuşi nu tu vei zidi Casa, ci fiul tău; cel ce ţi s-a născut va zidi o Casă Numelui Meu!» 10 Domnul a împlinit ceea ce a promis. Eu m-am ridicat în locul tatălui meu, David, m-am aşezat pe tronul lui Israel, aşa cum a promis Domnul, am zidit Casa pentru Numele Domnului, Dumnezeul lui Israel, 11 şi am pus acolo Chivotul în care se află Legământul[ar] încheiat de Domnul cu israeliţii.“

Rugăciunea lui Solomon

12 După aceea, Solomon s-a aşezat înaintea altarului Domnului şi, stând în prezenţa întregii adunări a lui Israel, şi-a întins mâinile spre cer. 13 Solomon făcuse o estradă din bronz şi o aşezase în mijlocul curţii. Aceasta avea o lungime de cinci coţi[as], o lăţime de cinci coţi şi o înălţime de trei coţi[at]. Pe ea stătea Solomon, atunci când s-a plecat pe genunchi în prezenţa întregii adunări a lui Israel şi şi-a întins mâinile spre cer. 14 El a mai zis:

Doamne, Dumnezeul lui Israel, nu este nici un dumnezeu asemenea Ţie, nici în ceruri, nici pe pământ! Tu păstrezi legământul şi îndurarea[au] faţă de slujitorii Tăi, care umblă înaintea Ta din toată inima lor! 15 Tu Ţi-ai ţinut promisiunea faţă de robul Tău, tatăl meu, David; ce ai spus cu gura Ta, ai împlinit cu mâna Ta, cum se vede astăzi. 16 Doamne, Dumnezeul lui Israel, împlineşte ce ai promis robului Tău, tatăl meu, David, când ai zis: «Nu vei fi lipsit niciodată de un urmaş care să stea înaintea Mea, pe tronul lui Israel, dacă fiii tăi vor veghea la calea lor şi vor umbla în Legea Mea tot aşa cum ai umblat şi tu.» 17 Acum, Doamne, Dumnezeul lui Israel, împlinească-se promisiunea pe care ai făcut-o robului Tău, David. 18 Dar va locui într-adevăr Dumnezeu pe pământ cu omul? Iată că nici chiar cerurile şi cerurile cerurilor nu Te pot cuprinde, cu atât mai puţin Casa aceasta pe care am zidit-o eu! 19 Doamne, Dumnezeul meu, ia aminte la rugăciunea slujitorului Tău şi la cererea lui! Ascultă strigătul şi rugăciunea pe care Ţi-o face slujitorul Tău! 20 Fie ca ochii Tăi să vegheze zi şi noapte asupra acestei Case, asupra locului unde ai spus că-Ţi vei pune Numele. Ascultă rugăciunea pe care Ţi-o face slujitorul Tău cu privire la acest loc! 21 Ascultă cererile slujitorului Tău şi ale poporului Tău, Israel, când se vor ruga înspre acest loc. Ascultă din tărâmul locuinţei Tale, din ceruri, ascultă şi iartă!

22 Când va păcătui cineva împotriva semenului său şi va fi obligat apoi să facă un jurământ, când va veni să jure înaintea altarului din Casa aceasta, 23 ascultă din ceruri, lucrează şi judecă-i pe slujitorii Tăi, condamnându-l pe cel nelegiuit, aruncând asupra capului lui faptele lui şi îndreptăţindu-l pe cel drept, răsplătindu-i potrivit cu dreptatea lui.

24 Când poporul Tău, Israel, fiind biruit de duşman pentru că a păcătuit împotriva Ta, se va întoarce la Tine, va da slavă Numelui Tău, Ţi se va ruga şi va căuta bunăvoinţa Ta în Casa aceasta, 25 ascultă din ceruri, iartă păcatul poporului Tău, Israel, şi adu-l înapoi în ţara pe care i-ai dat-o lui şi strămoşilor lui.

26 Când cerul va fi închis şi nu va mai fi ploaie, pentru că au păcătuit împotriva Ta, iar ei se vor ruga înspre acest loc, vor da slavă Numelui Tău şi se vor întoarce de la păcatul lor, pentru că i-ai pedepsit, 27 ascultă din ceruri şi iartă păcatul slujitorilor Tăi şi al poporului Tău, Israel. Învaţă-i calea cea bună pe care trebuie să meargă şi trimite ploaie peste ţara Ta, pe care ai dat-o ca moştenire poporului Tău! 28 Când vor fi în ţară foamete, molimă, filoxeră, mană, lăcuste sau omizi, când duşmanii lor le vor asedia cetăţile, orice urgie sau boală ar veni, 29 dacă cineva din popor sau dacă tot poporul Tău, Israel, va face rugăciuni şi cereri, recunoscându-şi fiecare întinarea şi durerea lui şi va întinde mâinile spre Casa aceasta, 30 ascultă din ceruri, tărâmul locuinţei Tale, iartă şi răsplăteşte-i fiecăruia după faptele lui, Tu, Care cunoşti gândurile fiecăruia, căci numai Tu cunoşti inimile oamenilor. 31 Astfel, ei se vor teme de Tine şi vor umbla în căile Tale în tot timpul cât vor trăi în ţara pe care le-ai dat-o strămoşilor noştri.

32 De asemenea, când străinul care nu este din poporul Tău, Israel, va veni dintr-o ţară îndepărtată datorită Numelui Tău cel mare, a mâinii Tale cea tare şi a braţului Tău cel întins, deci când va veni şi se va ruga înspre această Casă, 33 ascultă din ceruri, tărâmul locuinţei Tale, şi dă-i acelui străin tot ceea ce-Ţi va cere, pentru ca toate popoarele pământului să-Ţi cunoască Numele, să se teamă de Tine aşa cum se teme poporul Tău, Israel, şi să ştie că Numele Tău este chemat peste această Casă, pe care am zidit-o eu.

34 Când poporul Tău va merge la război împotriva duşmanilor săi, acolo unde îl vei trimite, şi Ţi se va ruga cu mâinile îndreptate înspre cetatea aceasta, pe care ai ales-o Tu şi înspre Casa pe care am zidit-o pentru Numele Tău, 35 ascultă din ceruri rugăciunea lor şi cererea lor şi fă-le dreptate. 36 Când vor păcătui împotriva Ta – căci nu este om care să nu păcătuiască – şi, mâniindu-te pe ei, îi vei da pe mâna duşmanilor lor, care îi vor duce captivi într-o ţară îndepărtată sau apropiată, 37 dacă acolo, în ţara unde au fost luaţi captivi, îşi vor cerceta inimile, dacă se vor întoarce la Tine şi vor căuta bunăvoinţa Ta în ţara captivităţii lor, spunând: «Am păcătuit, am greşit şi am săvârşit răul!», 38 dacă de acolo, din ţara unde au fost luaţi captivi, se vor întoarce la Tine din toată inima lor şi din tot sufletul lor, dacă se vor ruga cu mâinile îndreptate înspre ţara lor, pe care le-ai dat-o strămoşilor lor, înspre cetatea pe care Tu ai ales-o şi înspre Casa pe care am zidit-o eu pentru Numele Tău, 39 atunci, ascultă din ceruri, tărâmul locuinţei Tale, rugăciunea lor şi cererile lor şi fă-le dreptate! Iartă poporul Tău, care a păcătuit faţă de Tine! 40 Acum, Dumnezeul meu, Te rog, lasă ca ochii Tăi să fie deschişi şi urechile Tale să ia aminte la rugăciunea făcută în locul acesta!

41 Acum, Doamne Dumnezeule, vino la locul Tău de odihnă, Tu şi Chivotul tăriei Tale! Lasă ca preoţii Tăi, Doamne Dumnezeule, să se îmbrace cu mântuirea, iar sfinţii Tăi să se bucure de bunătatea Ta! 42 Doamne, Dumnezeule, nu-Ţi întoarce faţa de la unsul Tău! Adu-Ţi aminte de promisiunile[av] făcute robului Tău David!“

Inaugurarea Casei Domnului

Când şi-a încheiat Solomon rugăciunea, s-a coborât foc din cer şi a mistuit arderea de tot şi jertfele, iar slava Domnului a umplut Casa. Preoţii nu puteau să intre în Casa Domnului, pentru că slava Domnului umpluse Casa Domnului. Toţi israeliţii au văzut focul coborându-se şi slava Domnului peste Casă. Atunci s-au aplecat cu faţa la pământ, pe paviment, s-au închinat şi au lăudat pe Domnul, zicând: „El este bun! Îndurarea Lui ţine pe vecie![aw] Apoi regele şi tot poporul au adus jertfe înaintea Domnului. Regele Solomon a adus ca jertfă douăzeci şi două de mii de boi şi o sută douăzeci de mii de oi. Astfel regele şi tot poporul au sfinţit Casa lui Dumnezeu. Preoţii stăteau la locurile lor şi asemenea acestora stăteau şi leviţii alături de instrumentele de cântat Domnului, pe care le făcuse regele David pentru a-L lăuda pe Domnul, zicând: „Îndurarea Lui ţine pe vecie!“ Preoţii stăteau înaintea leviţilor, sunând din trâmbiţe în prezenţa întregului Israel.

Solomon a sfinţit şi mijlocul curţii, locul din faţa Casei Domnului, întrucât acolo a adus arderile de tot şi grăsimea jertfelor de pace[ax], deoarece altarul de bronz pe care îl făcuse Solomon nu putea cuprinde toate arderile de tot, darurile de mâncare şi grăsimea. Solomon a ţinut atunci sărbătoarea timp de şapte zile împreună cu tot Israelul, o adunare foarte numeroasă, cu oameni veniţi de la Lebo-Hamat[ay] până dinspre Râul Egiptului[az]. În ziua a opta, au ţinut iarăşi o adunare, căci sfinţirea altarului au făcut-o timp de şapte zile, iar sărbătoarea au ţinut-o tot timp de şapte zile. 10 În ziua a douăzeci şi treia a lunii a şaptea, Solomon a trimis poporul la corturi. Ei au plecat bucuroşi şi cu inimile mulţumite datorită binelui făcut de Domnul lui David, lui Solomon şi poporului Său, Israel. 11 Astfel Solomon a terminat Casa Domnului şi palatul regelui. Solomon a reuşit în tot ceea ce-şi pusese în gând să facă în Casa Domnului şi în palatul său.

A doua vedenie a lui Solomon

12 Apoi Domnul i S-a arătat lui Solomon noaptea şi i-a zis:

„Ţi-am ascultat rugăciunea şi Mi-am ales locul acesta drept Casă pentru jertfe. 13 Când voi închide cerul şi nu va mai fi ploaie, când voi porunci lăcustelor să mănânce ţara, când voi trimite molima în poporul Meu, 14 dacă poporul peste care este chemat Numele Meu se va smeri, se va ruga şi va căuta faţa Mea, dacă se va întoarce de la căile lui cele rele, atunci voi asculta din ceruri, îi voi ierta păcatele şi îi voi vindeca ţara. 15 De acum încolo ochii Mei vor fi deschişi şi urechile Mele vor lua aminte la rugăciunea făcută în locul acesta. 16 Am ales şi am sfinţit Casa aceasta pentru ca Numele Meu să fie acolo pe vecie. Ochii şi inima Mea vor fi acolo zi de zi. 17 Cât despre tine, dacă vei umbla înaintea Mea aşa cum a umblat tatăl tău, David, împlinind tot ce ţi-am poruncit şi păzind legile şi hotărârile Mele, 18 voi întări tronul suveranităţii tale, aşa cum i-am jurat tatălui tău, David, atunci când am spus: «Nu vei fi lipsit niciodată de un urmaş care să domnească în Israel.» 19 Dar dacă vă veţi întoarce de la Mine şi veţi părăsi legile şi poruncile pe care vi le-am dat, dacă vă veţi depărta, dacă veţi sluji altor dumnezei şi vă veţi închina înaintea lor, 20 atunci vă voi dezrădăcina din ţara pe care v-am dat-o şi voi lepăda dinaintea Mea Casa aceasta, pe care am sfinţit-o pentru Numele Meu; o voi face astfel de pomină şi de batjocură printre toate neamurile. 21 Şi oricât de impunătoare este această Casă acum, toţi cei care vor trece pe lângă ea se vor îngrozi şi vor întreba: «De ce a făcut Domnul astfel acestei ţări şi acestei Case?» 22 Atunci li se va răspunde: «Pentru că L-au părăsit pe Domnul, Dumnezeul strămoşilor lor, Cel Care i-a scos din ţara Egiptului, şi pentru că s-au alipit de alţi dumnezei, s-au închinat înaintea lor şi le-au slujit, de aceea a adus El peste ei toată această nenorocire.»“

Proiecte de construcţii în afara Ierusalimului

La sfârşitul celor douăzeci de ani, timp în care Solomon zidise Casa Domnului şi palatul său, Solomon s-a apucat să rezidească cetăţile pe care i le-a dat Hiram[ba] şi să-i aşeze acolo pe israeliţi. Solomon s-a dus la Hamat-Ţoba şi a cucerit cetatea. A rezidit Tadmorul în pustie şi toate cetăţile pentru provizii pe care le zidise în Hamat. A rezidit Bet-Horonul de Sus şi Bet-Horonul de Jos, ca cetăţi fortificate cu ziduri, porţi şi zăvoare, Baalatul, precum şi toate cetăţile pentru provizii pe care Solomon le avea, împreună cu toate cetăţile pentru care şi cetăţile pentru cavalerie şi tot ceea ce şi-a dorit Solomon să zidească în Ierusalim, în Liban şi în toată ţara aflată sub stăpânirea sa. Iar pe toţi cei ce au mai rămas dintre hitiţi, amoriţi, periziţi, hiviţi, iebusiţi, – cei ce nu făceau parte din Israel, – adică dintre urmaşii acestora, care rămăseseră în ţară şi pe care israeliţii nu i-au nimicit, Solomon i-a folosit la muncă forţată şi aşa au rămas până astăzi. Dar Solomon nu i-a folosit pe israeliţi ca sclavi la lucrarea sa, căci aceştia îi slujeau ca ostaşi, căpetenii şi conducători de care şi de cavalerie. 10 Căpeteniile aflate în slujba regelui Solomon, puse să supravegheze poporul, erau în număr de două sute cincizeci.

11 Solomon a dus-o pe fiica lui Faraon din Cetatea lui David, în palatul pe care îl zidise pentru ea, căci zisese: „Să nu locuiască soţia mea în palatul lui David, regele lui Israel, pentru că locurile în care a intrat Chivotul Domnului sunt sfinte!“

12 Solomon aducea arderi de tot Domnului pe altarul Domnului, zidit în faţa porticului, 13 potrivit cu reglementările zilnice pentru jertfe, care fuseseră poruncite de Moise să fie aduse cu ocazia Sabatului, a lunii noi şi a celor trei sărbători anuale: Sărbătoarea Azimelor, Sărbătoarea Săptămânilor şi Sărbătoarea Corturilor. 14 Tot el a pus în slujbă, după hotărârea tatălui său, David, cetele preoţilor, potrivit slujbei lor, pe leviţi, potrivit responsabilităţilor lor de a lăuda pe Domnul şi de a sluji în prezenţa preoţilor după nevoile zilnice şi pe portari, potrivit cetelor lor, la fiecare poartă, întocmai cum poruncise David, omul lui Dumnezeu. 15 Nu s-au abătut în nici un fel de la porunca regelui cu privire la preoţi, la leviţi şi la vistierii. 16 Astfel a fost înfăptuită întreaga lucrare a lui Solomon, din ziua când s-a pus temelia Casei Domnului şi până în ziua când Casa Domnului a fost în totalitate isprăvită.

17 Atunci Solomon s-a dus la Eţion-Gheber şi Elat, pe ţărmul mării, în ţara Edomului. 18 Hiram i-a trimis, prin slujitorii săi, corăbii şi slujitori care cunoşteau marea, iar aceştia s-au dus în Ofir împreună cu slujitorii lui Solomon şi au luat de acolo patru sute cincizeci de talanţi[bb] de aur, pe care i-au adus apoi regelui Solomon.

Regina din Şeba îl vizitează pe Solomon

Când regina din Şeba a auzit despre faima lui Solomon, a venit la Ierusalim ca să-l încerce prin întrebări grele. Era însoţită de o caravană foarte numeroasă, având cu ea cămile încărcate cu mirodenii, foarte mult aur şi pietre preţioase; a venit la Solomon şi i-a vorbit despre tot ce avea pe inimă. Solomon i-a răspuns la toate întrebările; nu a fost nimic prea greu pe care Solomon să nu fi ştiut să i-l clarifice. Când regina din Şeba a văzut înţelepciunea lui Solomon, palatul pe care-l zidise, mâncarea de la masa lui, locuinţa slujitorilor săi, slujirea servitorilor săi şi veşmintele acestora, paharnicii lui şi veşmintele acestora şi arderile lui de tot pe care le aducea la Casa Domnului[bc], i s-a tăiat răsuflarea. Apoi i-a zis regelui: „Aşadar, este adevărat ce am auzit despre faptele tale şi despre înţelepciunea ta! Dar nu am crezut aceste lucruri până când nu am venit şi până nu le-am văzut cu ochii mei. Iată însă că nu mi s-a spus nici măcar pe jumătate despre măreţia înţelepciunii tale! Tu ai mai mult decât se spune în zvonul pe care l-am auzit! Fericiţi sunt oamenii tăi şi fericiţi sunt aceşti slujitori ai tăi care stau mereu înaintea ta şi care aud înţelepciunea ta! Binecuvântat să fie Domnul, Dumnezeul tău, Care Şi-a găsit plăcerea în tine, punându-te pe tronul Lui, ca să fii rege pentru Domnul, Dumnezeul tău. Dumnezeul tău îl iubeşte pe Israel şi vrea să-l statornicească pe vecie! El te-a pus rege peste ei ca să faci judecată şi dreptate.“

Şi ea i-a dăruit regelui o sută douăzeci de talanţi[bd] de aur, o mare cantitate de mirodenii, precum şi pietre preţioase. Nu s-au mai văzut niciodată aşa mirodenii ca acelea pe care regina din Şeba i le-a dăruit regelui Solomon. 10 (Slujitorii lui Hiram şi slujitorii lui Solomon, cei care au adus aur din Ofir, au mai adus de acolo şi lemn de algum[be] şi pietre preţioase. 11 Din lemnul de algum regele a făcut trepte pentru Casa Domnului şi pentru palatul regelui, lire şi harfe pentru cântăreţi. Niciodată nu se mai văzuse aşa ceva în ţara lui Iuda.) 12 Regele Solomon i-a dat reginei din Şeba tot ce a dorit şi a cerut, mai mult decât a adus ea regelui. După aceea, ea a plecat şi s-a întors în ţara sa împreună cu slujitorii săi.

Fastul de la curtea lui Solomon

13 Cantitatea de aur care intra anual în vistieria lui Solomon era de şase sute şaizeci şi şase de talanţi[bf] de aur, 14 în afară de cel adus de negustori şi comercianţi. De asemenea, toţi regii Arabiei şi guvernatorii ţării îi aduceau aur şi argint lui Solomon. 15 Regele Solomon a făcut două sute de scuturi mari din aur bătut, pentru fiecare scut folosind câte şase sute de şecheli[bg] de aur bătut 16 şi trei sute de scuturi mici din aur bătut, pentru fiecare dintre aceste scuturi folosind câte trei sute de şecheli[bh] de aur. Regele le-a pus în Palatul Pădurii Libanului.

17 Regele a mai făcut şi un tron mare din fildeş şi l-a poleit cu aur curat. 18 Tronul avea şase trepte şi un reazem din aur pentru picioare, care era fixat de tron. De fiecare parte a tronului era câte o rezemătoare, iar lângă fiecare rezemătoare era aşezat câte un leu. 19 Alţi doisprezece lei erau aşezaţi de-o parte şi de alta a celor şase trepte. Aşa ceva nu se mai făcuse pentru nici un regat. 20 Toate vasele de băut ale regelui Solomon erau din aur şi toate vasele din Palatul Pădurii Libanului erau din aur pur, întrucât argintul nu era de mare preţ în zilele lui Solomon. 21 Căci regele avea corăbii de Tarşiş[bi] care navigau cu slujitorii lui Hiram[bj] şi o dată la trei ani aduceau aur, argint, fildeş, maimuţe şi păuni.

22 Regele Solomon i-a întrecut în bogăţie şi în înţelepciune pe toţi regii pământului. 23 Toţi regii pământului căutau să-l vadă pe Solomon ca să-i asculte înţelepciunea pe care Dumnezeu o pusese în inima lui. 24 An de an, fiecare dintre cei care veneau îşi aducea darul: vase de argint şi de aur, arme, mirodenii, cai şi catâri. 25 Solomon avea patru mii de grajduri pentru cai şi care şi douăsprezece mii de călăreţi[bk], pe care îi ţinea atât în cetăţile pentru care, cât şi împreună cu el, la Ierusalim. 26 El stăpânea peste toate regatele, de la râu[bl] până în ţara filistenilor şi până la hotarul Egiptului. 27 Regele a făcut ca argintul să fie la fel de obişnuit în Ierusalim precum pietrele, iar cedrii la fel de numeroşi precum sicomorii de pe dealuri[bm]. 28 Caii lui Solomon erau aduşi din Egipt[bn] şi din toate celelalte ţări.

29 Celelalte fapte ale lui Solomon, de la început până la sfârşit, nu sunt scrise oare în „Cronicile profetului Natan“, în „Profeţia şilonitului Ahia“ şi în „Viziunile văzătorului Ido“, cele cu privire la Ieroboam, fiul lui Nebat? 30 Solomon a domnit timp de patruzeci de ani la Ierusalim, peste tot Israelul. 31 Apoi Solomon s-a culcat alături de părinţii săi şi a fost înmormântat în cetatea tatălui său, David. Şi în locul lui a domnit fiul său Roboam.

Footnotes

  1. 2 Cronici 1:8 Ebr.: hesed, termen care apare frecvent (de peste 250 ori) în VT, având o varietate de sensuri (îndurare, bunătate, bunăvoinţă, milă, credincioşie, dragoste statornică). Se referă atât la relaţiile dintre oameni, cât şi, într-un mod cu totul special, la relaţia dintre YHWH şi Israel. Cel mai frecvent, se referă la loialitatea părţilor implicate în legământ (în special loialitatea lui YHWH, care este certă). Termenul, aşa cum o dovedeşte varietatea de sensuri, cuprinde toate implicaţiile loialităţii lui YHWH faţă de promisiunile legământului; peste tot în carte
  2. 2 Cronici 1:10 Cu sensul de a conduce, a cârmui; şi în v. 11
  3. 2 Cronici 1:14 Sau: călăreţi
  4. 2 Cronici 1:15 Sau: din Şefela, zona cu dealuri joase, piemontană, situată între centrul muntos al Canaanului şi ţărmul Mediteranei
  5. 2 Cronici 1:16 Sau: din Muzur sau Musri, în Capadocia (Asia Mică)
  6. 2 Cronici 1:16 Probabil Cilicia, în Asia Mică
  7. 2 Cronici 1:17 Aproximativ 7 kg
  8. 2 Cronici 1:17 Aproximativ 2 kg
  9. 2 Cronici 2:3 TM: Huram, o variantă a lui Hiram; şi în vs. 11, 12
  10. 2 Cronici 2:4 Vezi Num. 28:11-15
  11. 2 Cronici 2:8 Sau: almug, specie de ienupăr, cu lemn plăcut mirositor
  12. 2 Cronici 2:10 Aproximativ 4400 kilolitri
  13. 2 Cronici 2:10 Aproximativ 440 kilolitri
  14. 2 Cronici 2:13 Sau: priceput, fiind vorba despre calităţile lui artistice
  15. 2 Cronici 3:1 Variantă a lui Aravna
  16. 2 Cronici 3:3 Aproximativ 30 m
  17. 2 Cronici 3:3 Aproximativ 10 m; şi în vs. 4, 8, 11, 13
  18. 2 Cronici 3:3 Vezi nota de la Gen. 6:15
  19. 2 Cronici 3:5 Sau: odaia cea mare, cu referire la Locul Sfânt; peste tot în capitol
  20. 2 Cronici 3:6 Probabil SE Arabiei
  21. 2 Cronici 3:8 Aproximativ 18 t
  22. 2 Cronici 3:9 Aproximativ 0,6 kg
  23. 2 Cronici 3:11 Aproximativ 2,5 m; şi în v. 15
  24. 2 Cronici 3:13 Lit.: spre Templu; sau: spre interior (vezi 4:4)
  25. 2 Cronici 3:15 Aproximativ 18 m
  26. 2 Cronici 3:16 Locul Preasfânt; aici apare sub numele de dvir, cum mai este cunoscut în literatura biblică de după exilul babilonian (vezi profeţia lui Ezechiel)
  27. 2 Cronici 3:16 Sensul propoziţiei în ebraică este nesigur
  28. 2 Cronici 3:17 Sau: în faţa Locului Sfânt; sau: în faţa odăii principale. Ebr.: hehal, termen ebraic diferit de cel care a fost tradus cu Casă (bait); peste tot în carte
  29. 2 Cronici 3:17 Iachin înseamnă, probabil, El stabileşte, consolidează
  30. 2 Cronici 3:17 Boaz înseamnă, probabil, În El este tăria
  31. 2 Cronici 4:1 Aproximativ 10 m lungime şi lăţime şi 5 m înălţime
  32. 2 Cronici 4:2 Un lavoar de dimensiuni mari; peste tot în acest capitol
  33. 2 Cronici 4:2 Aproximativ 2,5 m
  34. 2 Cronici 4:2 Aproximativ 15 m
  35. 2 Cronici 4:3 Un cot măsura între 45-52 cm (50 cm)
  36. 2 Cronici 4:5 Aproximativ 8 cm
  37. 2 Cronici 4:5 Aproximativ 66 kilolitri
  38. 2 Cronici 4:7 Vezi nota de la 3:17; peste tot în capitol
  39. 2 Cronici 4:17 TM: Ţeredata, o variantă a lui Ţortan
  40. 2 Cronici 5:2 Lit.: bătrânii lui Israel, şefi de familii şi de clanuri, recunoscuţi ca autoritate la toate popoarele orientale; rol de judecători în cadrul comunităţii locale (Deut. 19:12; 21:1-9; 18-21; 22:13-21; 25:5-10) sau lideri militari (Ios. 8:10). Ca instituţie, Sfatul Bătrânilor lui Israel (lit. bătrânii lui Israel) este atestat în special în perioada monarhiei, cu rol de consiliu (2 Sam. 3:17; 5:3; 17:4; 1 Regi 20:7); peste tot în carte
  41. 2 Cronici 5:3 Sărbătoarea Corturilor (vezi 2 Cron. 7:8-10 şi Lev. 23:34-44)
  42. 2 Cronici 5:12 Ebr.: nevel, instrument cu coarde asemănător lirei, având 12 coarde şi un ton grav
  43. 2 Cronici 5:13 Sau: Dragostea Lui este veşnică!
  44. 2 Cronici 6:11 În Chivot se afla Mărturia, Tablele Legii pe care erau inscripţionate Cele Zece Porunci (vezi Ex. 25:16 şi nota)
  45. 2 Cronici 6:13 Aproximativ 2,5 m
  46. 2 Cronici 6:13 Aproximativ 1,5 m
  47. 2 Cronici 6:14 Sau: păstrezi cu loialitate legământul; sau: păstrezi legământul dragostei
  48. 2 Cronici 6:42 Vezi nota de la 1:8; în ebraică este folosit pluralul termenului hesed
  49. 2 Cronici 7:3 Vezi nota de la 5:13; şi în v. 6
  50. 2 Cronici 7:7 Adesea tradus prin jertfă de comuniune sau jertfă de mulţumire, deoarece poartă şi aceste sensuri
  51. 2 Cronici 7:8 Sau: intrarea în Hamat
  52. 2 Cronici 7:8 Modernul Wadi el-Arish, în NE Sinaiului, sau chiar braţul răsăritean al Deltei Nilului
  53. 2 Cronici 8:2 TM: Huram, o variantă a lui Hiram; şi în v. 18
  54. 2 Cronici 8:18 Aproximativ 13,5 t
  55. 2 Cronici 9:4 Sau: scările pe care urca la Casa Domnului
  56. 2 Cronici 9:9 Aproximativ 3,6 t
  57. 2 Cronici 9:10 Sau: almug, specie de ienupăr, cu lemn plăcut mirositor; şi în v. 11
  58. 2 Cronici 9:13 Aproximativ 20 t
  59. 2 Cronici 9:15 Aproximativ 7 kg; unitatea de măsură nu este dată în TM, putând fi vorba şi despre şase sute şaizeci şi şase de beka, echivalentul a aproximativ 3,5 kg
  60. 2 Cronici 9:16 Aproximativ 3,5 kg; unitatea de măsură nu este dată în TM, putând fi vorba şi despre trei sute de beka, echivalentul a aproximativ 1,8 kg; textul paralel din 1 Regi 10:17 conţine trei mine, echivalentul a aproximativ 1,8 kg
  61. 2 Cronici 9:21 Sau: corăbii pentru negoţ; Tarşiş era probabil cea mai îndepărtată colonie feniciană în acea vreme, situată în Spania ori Sardinia. De aceea, o „corabie de Tarşiş“ era una solidă, în stare să transporte marfă la distanţe mari.
  62. 2 Cronici 9:21 TM: Huram, o variantă a lui Hiram
  63. 2 Cronici 9:25 Sau: cai
  64. 2 Cronici 9:26 Eufrat
  65. 2 Cronici 9:27 Sau: din Şefela; vezi nota de la 1:15
  66. 2 Cronici 9:28 Sau: din Muzur sau Musri, în Capadocia (Asia Mică)