Font Size
詩篇 78
Chinese Contemporary Bible (Traditional)
詩篇 78
Chinese Contemporary Bible (Traditional)
上帝引導祂的子民
亞薩的訓誨詩。
78 我的百姓啊！
你們要聽我的教導，
側耳傾聽我的話。
2 我要開口講比喻，
道出古時的奧秘，
3 是我們所聞所知、世代流傳下來的事。
4 我們不要在子孫面前隱瞞事實，
要把耶和華當受稱頌的作為、
祂的權能和所行的奇事告訴下一代。
5 因為祂為雅各制定法度，
為以色列設立律法，
又吩咐我們的祖先把這些律法傳給兒女，
6 好讓他們也照樣教導自己的子孫後代，
世代相傳。
7 這樣，他們就會信靠上帝，
遵行祂的命令，
不忘記祂的作為；
8 也不會像自己的祖先那樣頑梗叛逆，
對上帝不忠，心懷二意。
9 以法蓮人備上了弓箭，
卻臨陣逃命。
10 他們不遵守上帝的約，
拒絕遵行祂的律法。
11 他們忘記了祂的作為，
忘記了祂為他們所行的奇事。
12 祂曾在埃及，在瑣安當著他們祖先的面行神蹟。
13 祂把海水分開，
帶領他們安然渡過；
祂使海水堆起如牆壁。
14 祂白天以雲柱帶領他們，
晚上用火柱引導他們。
15 祂在曠野劈開磐石，
供應他們豐沛的水源。
16 祂使水從磐石中滾滾流出，
如滔滔江河。
17 然而，他們仍舊犯罪，
在曠野反叛至高的上帝。
18 他們頑梗地試探上帝，
索要他們想吃的食物。
19 他們抱怨上帝，說：
「難道上帝可以在曠野擺宴席嗎？
20 祂擊打磐石，
水就湧出，流淌成河，
但祂能賜給我們——祂的子民食物和肉嗎？」
21 耶和華聽後大怒，
祂的怒火燒向雅各，
祂的怒氣撒向以色列。
22 因為他們不相信上帝，也不信靠祂的拯救。
23 祂向穹蒼發出命令，
又打開天門，
24 降下嗎哪給他們吃，賜下天糧。
25 他們吃了天使的食物，
上帝賜給他們豐富的食物。
26 祂使空中颳起東風，
用大能引來南風，
27 使飛鳥像雨點一般降在他們當中，多如塵埃，
使他們有多如海沙的肉吃。
28 祂使飛鳥降落在他們營中的帳篷周圍，
29 讓他們盡情地吃，
遂了他們的心願。
30 但是，他們還沒有吃完，
肉還在口中的時候，
31 上帝就向他們發怒，
殺掉了他們當中最強壯的，
消滅了以色列的青年。
32 即使如此，
他們依舊犯罪，
不相信上帝奇妙的作為。
33 所以上帝使他們虛度一生，
讓他們的歲月充滿恐懼。
34 直到上帝擊殺他們的時候，
他們才回轉，誠心尋求上帝。
35 他們才想起上帝是他們的磐石，
至高的上帝是他們的救贖主。
36 他們卻虛情假意，滿口謊言。
37 他們不忠於祂，
也不信守祂的約。
38 但上帝充滿憐憫，
赦免了他們的罪，
沒有毀滅他們。
祂多次收住怒氣，
沒有完全發出祂的烈怒。
39 祂顧念他們不過是血肉之軀，
像一陣風轉眼消逝。
40 他們在曠野屢屢反叛祂，
使祂傷心。
41 他們再三試探上帝，
惹以色列的聖者發怒。
42 他們忘記了祂的大能，
忘記了祂救他們脫離壓迫的日子，
43 也忘記了祂在埃及所行的神蹟，
在瑣安的田野所行的奇事。
44 祂曾使江河溪流變成血，
以致無人能喝。
45 祂曾使成群的蒼蠅吞沒他們，
使青蛙毀滅他們。
46 祂將他們的五穀賞給蚱蜢，
讓蝗蟲吃盡他們的收成。
47 祂用冰雹毀壞他們的葡萄樹，
用嚴霜毀壞他們的無花果樹，
48 又用冰雹毀滅他們的牛群，
用閃電毀滅他們的牲畜。
49 祂把怒火、烈怒、憤恨和禍患傾倒在他們身上，
遣下一群降災的天使。
50 祂的怒氣盡發，
使他們被瘟疫吞噬，難逃一死。
51 祂擊殺了埃及人所有的長子，
就是含帳篷中頭生的兒子。
52 祂領出自己的子民，
好像領出羊群，
引領他們經過曠野，
53 使他們一路平安，免受驚嚇，
大海卻淹沒了他們的仇敵。
54 祂帶領自己的子民來到聖地的邊界，
來到祂親手為他們預備的山區，
55 從他們面前趕出外族人，
把外族人的土地分給他們，
作為他們的產業，
使以色列各支派安頓下來。
56 可是，他們仍舊試探上帝，
反叛至高者，不遵行祂的法度。
57 他們跟祖先一樣背信棄義，
像斷弓一樣毫不可靠。
58 他們建造邱壇，惹祂發怒；
他們豎起神像，令祂憤怒。
59 上帝知道了他們的惡行，
怒不可遏，
徹底棄絕了以色列人。
60 祂離棄了設在示羅的聖幕，
就是祂在人間的居所。
61 祂任憑自己的約櫃被人擄去，
讓自己的榮耀落在敵人手中。
62 祂使自己的子民被刀劍殺戮，
向自己的產業大發怒氣。
63 青年被烈火吞噬，
少女無法婚嫁。
64 祭司喪身刀下，
寡婦無法哭喪。
65 那時，主像從睡眠中醒來，
又如酒後醒來的勇士。
66 祂擊退仇敵，
叫他們永遠蒙羞。
67 祂丟棄了約瑟的子孫，
沒有揀選以法蓮支派。
68 祂揀選了猶大支派，
祂所喜愛的錫安山。
69 祂為自己建造高聳的聖所，
使它像大地一樣長存。
70 祂揀選了祂的僕人大衛，
把他從羊圈中召來，
71 讓他離開牧羊的生活，
去牧養祂的子民雅各的後裔，
牧養祂的產業以色列。
72 於是，大衛以正直的心牧養他們，
用靈巧的手帶領他們。
Psalm 78
Maori Bible
Psalm 78
Maori Bible
78 He Makiri na Ahapa. Kia anga mai te taringa, e toku iwi, ki taku ture: tahuri mai o koutou taringa ki nga kupu a toku mangai.
2 Ka puaki te kupu whakarite i toku mangai, ka korerotia e ahau nga mea ngaro onamata:
3 I rongo nei, i matau nei tatou, i korero ai hoki o tatou matua ki a tatou.
4 E kore e huna e matou i a ratou tamariki: me whakaatu ki to muri whakatupuranga nga whakamoemiti ki a Ihowa, me tona kaha, me ana mahi whakamiharo i mea ai ia.
5 Kua pumau hoki i a ia he whakaaturanga i roto i a Hakopa, kua takoto he ture i roto i a Iharaira: a whakahaua mai ana e ia o tatou tupuna, kia whakaakona ki a ratou tamariki.
6 Kia matauria ai e to muri whakatupuranga, e nga tamariki e whanau, e ara ake a mua: mo ta ratou whakaatu ki a ratou tamariki.
7 Kia u ai ta ratou tumanako ki te Atua, kei wareware hoki ki nga mahi a te Atua: engari kia mau ki ana whakahau.
8 Kei rite hoki ki o ratou tupuna, ki te whakatupuranga whakakeke, tutu, ki te whakatupuranga kihai nei i whakatikatika i to ratou ngakau, kihai hoki i u to ratou wairua ki te Atua.
9 He hunga mau patu nga tama a Eparaima, he hunga hapai kopere, heoi tahuri ana ratou i te ra o te tatauranga.
10 Kihai i puritia e ratou te kawenata a te Atua; kihai ano i pai ki te haere i tana ture;
11 Heoi, kua wareware ki ana mahi, me ana mea whakamiharo i whakakitea e ia ki a ratou.
12 He mea whakamiharo ana mahi i te aroaro o o ratou tupuna, i te whenua o Ihipa, i te parae o Toana.
13 Tapahia ana e ia te moana, a meinga ana ratou kia whiti: tu ake i a ia nga wai ano he puranga.
14 He mea arahi ratou e ia i te awatea ki te kapua: i te roa hoki o te po ki te marama o te ahi.
15 I wahia e ia nga kohatu i te koraha; a me te mea no nga rire nui tana wai hei inu ma ratou.
16 Puta mai ana i a ia he awa i roto i te kamaka: meinga ana nga wai kia heke, ano he waipuke.
17 Heoi ka hara ano ratou ki a ia: whakatoi ana ki te Runga Rawa i te koraha.
18 Na kei te whakamatautau to ratou ngakau i te Atua, kei te inoi kai ma to ratou hiahia.
19 I korero kino ano ratou ki te Atua, i mea; E ahei ranei i te Atua te taka he tepu ki te koraha?
20 Nana, ko tana patunga i te kohatu, ka pakaru mai te wai, a puke ana nga awa: e taea ano ranei e ia te homai taro, e pae ranei i a ia he kikokiko ma tana iwi?
21 Na ko te rongonga o Ihowa, na ka riri: a toro ana te kapura ki a Hakopa, puta ake ana te riri ki a Iharaira;
22 Mo ratou kihai i whakapono ki te Atua, kihai ano i whakawhirinaki ki tana whakaoranga.
23 Nana nei hoki i whakahau nga kapua i runga, i whakatuwhera nga tatau o te rangi.
24 A whakauaina iho te mana ki runga ki a ratou hei kai; homai ana hoki e ia te witi o te rangi ma ratou.
25 Kai ana te tangata i ta te anahera kai: i tukua e ia he kai ma ratou, a makona noa.
26 I whakaohokia e ia te marangai i te rangi: i takina ano te tonga e tona kaha.
27 A whakauaina iho e ia te kikokiko ki a ratou ano he puehu; he manu whai pakau ano he one no te moana.
28 A whakangahorotia iho e ia ki waenganui i to ratou puni: ki o ratou nohoanga a tawhio noa.
29 Na kai ana ratou, tino makona; i tukua hoki e ia ki a ratou ta ratou i hiahia ai:
30 Kihai ratou i ngaruru ki ta ratou i hiahia ai; a i roto tonu ta ratou kai i o ratou mangai,
31 Na ka pa te riri o te Atua ki a ratou, a patua iho e ia te hunga tetere o ratou; piko ana i a ia nga taitamariki o Iharaira.
32 Ahakoa pa katoa tenei, i hara ano ratou, kihai ano i whakapono ki ana mahi whakamiharo.
33 I whakapaua ai e ia o ratou ra ki te horihori, o ratou tau ki te potatutatu.
34 Ka patua ratou e ia, na, ka rapu ratou i a ia, a ka hoki, ka ui wawe ki te Atua.
35 Ka mahara hoki ko te Atua to ratou kohatu, ko te Atua, ko te Runga Rawa, to ratou kaihoko.
36 Otiia kei te patipati o ratou mangai ki a ia, a teka ana o ratou arero ki a ia.
37 Kihai hoki to ratou ngakau i tika ki a ia; kihai ano ratou i u ki tana kawenata.
38 Ko tana ia, he aroha; hipokina ana e ia te he, kihai ano i whakangaro: ae ra, he maha ana whakahokinga iho i tona riri, a kihai i oho katoa tona riri.
39 I mahara hoki ia he kikokiko nei ratou: he hau e pahure atu ana, a e kore e hoki mai.
40 Ano te tini o a ratou whakatoinga i a ia i te koraha, o a ratou whakapouritanga i a ia i te tahora!
41 Hoki whakamuri ana ratou, whakamatautau ana i te Atua: whakatoia ana e ratou te Mea Tapu o Iharaira.
42 Kihai ratou i mahara ki tona ringa, ki te ra i whakaorangia ai ratou e ia i te hoariri;
43 Ki tana meatanga i ana tohu ki Ihipa, i ana merekara ki te parae o Toana;
44 I puta ke ai i a ia o ratou awa hei toto, me o ratou manga wai, te inu ai ratou.
45 I tonoa ai e ia he huihuinga namu ki a ratou, a pau iho ratou; he poroka, i huna ai ratou.
46 A hoatu ana e ia o ratou hua ki te moka; me to ratou mauiui ki te mawhitiwhiti.
47 Whakamatea ana e ia a ratou waina ki te whatu, a ratou rakau hikamora ki te haupapa.
48 Tukua ana e ia a ratou kararehe ma te whatu, a ratou kahui ma nga uira.
49 I tukua whakareretia e ia ki a ratou tona riri, aritarita, weriweri, me te raruraru; he whakaeke na nga anahera kino.
50 A whakatikaia ana e ia he ara mo tona riri; kihai i tohungia to ratou wairua kei mate: otiia tukua ana e ia to ratou ora ki te mate uruta.
51 Na patua iho e ia nga matamua i Ihipa, te muanga o to ratou kaha i nga teneti o Hama.
52 Otira arahina ana e ia ana ake tangata ano he hipi; whakahaerea ana ratou e ia i te koraha ano he kahui.
53 Na ka arahina marietia ratou e ia, te wehi ratou: ko o ratou hoariri ia taupokina iho e te moana.
54 Na ka kawea ratou e ia ki te rohe o tona wahi tapu, ki tenei maunga, i hokona nei e tona matau.
55 Peia ana e ia nga tauiwi i to ratou aroaro: a wehea ana e ia he kainga mo ratou ki te aho, whakanohoia iho nga hapu o Iharaira ki o ratou teneti.
56 Heoi ka whakamatauria, ka whakatoia e ratou te Atua, te Runga Rawa; kihai hoki i mau ki ana whakaaturanga;
57 A hoki whakamuri ana, mahi hianga ana, pera ana me o ratou matua: parori ke ana ratou, he pera me te kopere tinihanga.
58 Na ko o ratou wahi tiketike hei whakapataritari i a ia; ko o ratou whakapakoko hei mea i a ia kia hae.
59 I te rongonga o te Atua, ka riri, ka tino whakarihariha hoki ki a Iharaira.
60 A mahue ake i a ia te tapenakara a Hiro, te teneti i whakaturia e ia ki waenganui i nga tangata;
61 A tukua ana e ia tona kaha hei whakarau, tona kororia ki te ringa o te hoariri.
62 I tukua atu ano e ia tana iwi ma te hoari; a i riri ki tona kainga tupu.
63 Pau ake a ratou taitama i te ahi; kihai ano a ratou kotiro i marenatia.
64 I hinga o ratou tohunga i te hoari; kihai hoki i tangi a ratou pouaru.
65 Na ka maranga te Ariki ano ko tetahi i te moe, me te tangata kaha e hamama ana i te waina.
66 A patua iho e ia a muri o ona hoariri, meinga ana ratou e ia hei taunutanga mo ake tonu atu.
67 I whakakahore ano ia ki te teneti a Hohepa: a kihai i whiriwhiri i te hapu o Eparaima;
68 Heoi ko te hapu o Hura tana i whiriwhiri ai, ko Maunga Hiona tana i aroha ai.
69 A whakaturia ana e ia tona wahi tapu kia pera me nga wahi teitei; me te whenua i whakapumautia e ia mo ake tonu atu.
70 I whiriwhiria ano e ia a Rawiri, tana pononga: he mea tango nana i nga kainga hipi:
71 Mauria ana mai e ia i te whai i nga hipi whaereere, hei whangai i a Hakopa, i tana iwi, i a Iharaira hoki, i tona kainga tupu.
72 A rite tonu ki te tapatahi o tona ngakau tana whangai i a ratou: he arahi mohio hoki ta tona ringa i a ratou.
Psalm 78
New International Version
Psalm 78
New International Version
Psalm 78
A maskil[a] of Asaph.
1 My people, hear my teaching;(A)
listen to the words of my mouth.
2 I will open my mouth with a parable;(B)
I will utter hidden things, things from of old—
3 things we have heard and known,
things our ancestors have told us.(C)
4 We will not hide them from their descendants;(D)
we will tell the next generation(E)
the praiseworthy deeds(F) of the Lord,
his power, and the wonders(G) he has done.
5 He decreed statutes(H) for Jacob(I)
and established the law in Israel,
which he commanded our ancestors
to teach their children,
6 so the next generation would know them,
even the children yet to be born,(J)
and they in turn would tell their children.
7 Then they would put their trust in God
and would not forget(K) his deeds
but would keep his commands.(L)
8 They would not be like their ancestors(M)—
a stubborn(N) and rebellious(O) generation,
whose hearts were not loyal to God,
whose spirits were not faithful to him.
9 The men of Ephraim, though armed with bows,(P)
turned back on the day of battle;(Q)
10 they did not keep God’s covenant(R)
and refused to live by his law.(S)
11 They forgot what he had done,(T)
the wonders he had shown them.
12 He did miracles(U) in the sight of their ancestors
in the land of Egypt,(V) in the region of Zoan.(W)
13 He divided the sea(X) and led them through;
he made the water stand up like a wall.(Y)
14 He guided them with the cloud by day
and with light from the fire all night.(Z)
15 He split the rocks(AA) in the wilderness
and gave them water as abundant as the seas;
16 he brought streams out of a rocky crag
and made water flow down like rivers.
17 But they continued to sin(AB) against him,
rebelling in the wilderness against the Most High.
18 They willfully put God to the test(AC)
by demanding the food they craved.(AD)
19 They spoke against God;(AE)
they said, “Can God really
spread a table in the wilderness?
20 True, he struck the rock,
and water gushed out,(AF)
streams flowed abundantly,
but can he also give us bread?
Can he supply meat(AG) for his people?”
21 When the Lord heard them, he was furious;
his fire broke out(AH) against Jacob,
and his wrath rose against Israel,
22 for they did not believe in God
or trust(AI) in his deliverance.
23 Yet he gave a command to the skies above
and opened the doors of the heavens;(AJ)
24 he rained down manna(AK) for the people to eat,
he gave them the grain of heaven.
25 Human beings ate the bread of angels;
he sent them all the food they could eat.
26 He let loose the east wind(AL) from the heavens
and by his power made the south wind blow.
27 He rained meat down on them like dust,
birds(AM) like sand on the seashore.
28 He made them come down inside their camp,
all around their tents.
29 They ate till they were gorged—(AN)
he had given them what they craved.
30 But before they turned from what they craved,
even while the food was still in their mouths,(AO)
31 God’s anger rose against them;
he put to death the sturdiest(AP) among them,
cutting down the young men of Israel.
32 In spite of all this, they kept on sinning;(AQ)
in spite of his wonders,(AR) they did not believe.(AS)
33 So he ended their days in futility(AT)
and their years in terror.
34 Whenever God slew them, they would seek(AU) him;
they eagerly turned to him again.
35 They remembered that God was their Rock,(AV)
that God Most High was their Redeemer.(AW)
36 But then they would flatter him with their mouths,(AX)
lying to him with their tongues;
37 their hearts were not loyal(AY) to him,
they were not faithful to his covenant.
38 Yet he was merciful;(AZ)
he forgave(BA) their iniquities(BB)
and did not destroy them.
Time after time he restrained his anger(BC)
and did not stir up his full wrath.
39 He remembered that they were but flesh,(BD)
a passing breeze(BE) that does not return.
40 How often they rebelled(BF) against him in the wilderness(BG)
and grieved him(BH) in the wasteland!
41 Again and again they put God to the test;(BI)
they vexed the Holy One of Israel.(BJ)
42 They did not remember(BK) his power—
the day he redeemed them from the oppressor,(BL)
43 the day he displayed his signs(BM) in Egypt,
his wonders(BN) in the region of Zoan.
44 He turned their river into blood;(BO)
they could not drink from their streams.
45 He sent swarms of flies(BP) that devoured them,
and frogs(BQ) that devastated them.
46 He gave their crops to the grasshopper,(BR)
their produce to the locust.(BS)
47 He destroyed their vines with hail(BT)
and their sycamore-figs with sleet.
48 He gave over their cattle to the hail,
their livestock(BU) to bolts of lightning.
49 He unleashed against them his hot anger,(BV)
his wrath, indignation and hostility—
a band of destroying angels.(BW)
50 He prepared a path for his anger;
he did not spare them from death
but gave them over to the plague.
51 He struck down all the firstborn of Egypt,(BX)
the firstfruits of manhood in the tents of Ham.(BY)
52 But he brought his people out like a flock;(BZ)
he led them like sheep through the wilderness.
53 He guided them safely, so they were unafraid;
but the sea engulfed(CA) their enemies.(CB)
54 And so he brought them to the border of his holy land,
to the hill country his right hand(CC) had taken.
55 He drove out nations(CD) before them
and allotted their lands to them as an inheritance;(CE)
he settled the tribes of Israel in their homes.
56 But they put God to the test
and rebelled against the Most High;
they did not keep his statutes.
57 Like their ancestors(CF) they were disloyal and faithless,
as unreliable as a faulty bow.(CG)
58 They angered him(CH) with their high places;(CI)
they aroused his jealousy with their idols.(CJ)
59 When God heard(CK) them, he was furious;(CL)
he rejected Israel(CM) completely.
60 He abandoned the tabernacle of Shiloh,(CN)
the tent he had set up among humans.(CO)
61 He sent the ark of his might(CP) into captivity,(CQ)
his splendor into the hands of the enemy.
62 He gave his people over to the sword;(CR)
he was furious with his inheritance.(CS)
63 Fire consumed(CT) their young men,
and their young women had no wedding songs;(CU)
64 their priests were put to the sword,(CV)
and their widows could not weep.
65 Then the Lord awoke as from sleep,(CW)
as a warrior wakes from the stupor of wine.
66 He beat back his enemies;
he put them to everlasting shame.(CX)
67 Then he rejected the tents of Joseph,
he did not choose the tribe of Ephraim;(CY)
68 but he chose the tribe of Judah,(CZ)
Mount Zion,(DA) which he loved.
69 He built his sanctuary(DB) like the heights,
like the earth that he established forever.
70 He chose David(DC) his servant
and took him from the sheep pens;
71 from tending the sheep(DD) he brought him
to be the shepherd(DE) of his people Jacob,
of Israel his inheritance.
72 And David shepherded them with integrity of heart;(DF)
with skillful hands he led them.
Footnotes
- Psalm 78:1 Title: Probably a literary or musical term
Psalmii 78
Nouă Traducere În Limba Română
Psalmii 78
Nouă Traducere În Limba Română
Psalmul 78
Un maschil[a] al lui Asaf
1 Poporul meu, ascultă învăţătura mea!
Deschideţi-vă urechile la cuvintele gurii mele!
2 Îmi voi deschide gura cu pilde,
voi rosti lucruri ascunse din vremuri străvechi,
3 lucruri pe care le-am auzit, lucrurile pe care le-am învăţat,
pe care ni le-au povestit strămoşii noştri.
4 Nu le vom ascunde de fiii noştri,
ci vom spune generaţiei următoare
isprăvile demne de laudă ale Domnului,
puterea şi minunile Lui pe care le-a săvârşit.
5 El a ridicat o mărturie în Iacov,
a pus o Lege în Israel
şi a poruncit strămoşilor noştri
să-şi înveţe fiii din ea,
6 pentru ca generaţia următoare,
fiii care se vor naşte, să o cunoască,
şi ei, la rândul lor, să o povestească fiilor lor;
7 să-şi pună încrederea în Dumnezeu,
să nu uite lucrările lui Dumnezeu,
ci să-I împlinească poruncile;
8 să nu fie ca strămoşii lor,
o generaţie neascultătoare şi răzvrătită,
o generaţie care nu şi-a pregătit inima
şi al cărei duh nu a fost credincios lui Dumnezeu.
9 Fiii lui Efraim, înarmaţi, trăgători cu arcul,
au dat înapoi în ziua bătăliei:
10 nu păziseră legământul lui Dumnezeu,
refuzând să umble în Legea Lui;
11 I-au uitat faptele
şi minunile pe care El le arătase,
12 minunile pe care le înfăptuise înaintea strămoşilor lor
în regiunea Ţoan din ţara Egiptului.
13 A despărţit marea şi i-a trecut prin ea,
punând apele să stea ca un zid.
14 I-a călăuzit printr-un nor ziua,
şi toată noaptea – prin lumina focului.
15 A despicat stânci în pustie,
ca să le dea să bea ape, cât adâncul de multe.
16 A făcut ca din stânci să izvorască torente
şi să curgă apa râuri-râuri.
17 Dar ei şi-au înmulţit păcatele faţă de El,
răzvrătindu-se împotriva Celui Preaînalt în pustie.
18 L-au ispitit pe Dumnezeu în inimile lor,
cerând mâncare după poftele lor.
19 Au vorbit împotriva lui Dumnezeu, zicând:
„Oare va putea Dumnezeu să ne întindă masa în pustie?
20 Desigur, El a lovit stânca
din care a ţâşnit apa şi s-au revărsat ueduri,
însă va putea El oare să ne dea şi pâine,
va putea El să dea carne poporului Său?“
21 Auzind aceasta, Domnul a străbătut tabăra.
S-a aprins un foc împotriva lui Iacov
şi a izbucnit mânia Sa împotriva lui Israel.
22 Aceasta pentru că nu s-au încrezut în Dumnezeu
şi pentru că nu şi-au pus încrederea în mântuirea Lui.
23 Totuşi El a dat porunci norilor de sus
şi a deschis porţile cerului.
24 A făcut să plouă asupra lor cu mană ca să aibă de mâncare
şi le-a dat grâu ceresc.
25 Au mâncat cu toţii pâinea celor puternici[b]
şi le-a trimis hrană pe săturate.
26 A stârnit în ceruri vântul de răsărit
şi a condus cu puterea Lui vântul din sud.
27 A plouat peste ei cu carne ca pulberea de multă
şi cu înaripate multe cât nisipul mării.
28 Le-a făcut să cadă în mijlocul taberei,
împrejurul locuinţelor lor.
29 Au mâncat şi s-au îmbuibat,
căci El le dăduse după poftele lor.
30 Dar înainte ca ei să-şi astâmpere pofta,
chiar în timp ce aveau mâncarea în gură,
31 mânia lui Dumnezeu a şi izbucnit împotriva lor,
omorând pe cei mai viguroşi dintre ei
şi doborând pe tinerii lui Israel.
32 Cu toate acestea, ei au continuat să păcătuiască
şi, în pofida minunilor Lui, ei tot nu au crezut.
33 De aceea le-a pus El capăt zilelor în deşertăciune
şi anilor lor în teroare.
34 Când îi pedepsea cu moartea, ei Îl căutau,
se întorceau şi-L căutau pe Dumnezeu cu râvnă;
35 îşi aminteau din nou că Dumnezeu fusese stânca lor,
că Dumnezeul Preaînalt fusese răscumpărătorul lor.
36 Dar Îl înşelau cu gurile lor
şi cu limba lor Îl minţeau.
37 Inima lor nu era în întregime a Lui
şi nu se încredeau în legământul Lui.
38 Totuşi El a fost milos;
le-a iertat nelegiuirea
şi nu i-a nimicit.
De multe ori Şi-a retras mânia
şi nu Şi-a aprins întreaga Lui furie.
39 Şi-a adus aminte că sunt doar carne,
doar o suflare care trece fără să se mai întoarcă.
40 De câte ori s-au răzvrătit împotriva Lui în deşert
şi L-au întristat în pustie!
41 S-au abătut din nou şi L-au ispitit pe Dumnezeu,
îndurerând astfel pe Sfântul lui Israel.
42 Nu şi-au amintit de mâna Lui –
de ziua când i-a izbăvit de duşman,
43 când Şi-a înfăptuit semnele în Egipt
şi minunile Sale în regiunea Ţoan:
44 cum le-a prefăcut râurile în sânge
şi apa din pâraie cu neputinţă de băut;
45 cum a trimis împotriva lor roiuri de muşte care i-a mâncat
şi broaşte care i-au prăpădit;
46 cum le-a dat roadele pradă omizii
şi munca lor pradă lăcustei;
47 cum le-a ruinat viile cu grindină
şi sicomorii cu lapoviţă[c];
48 cum le-a dat vitele pradă grindinei
şi cirezile pradă fulgerului;
49 cum Şi-a trimis împotriva lor mânia Lui aprinsă,
furia, indignarea şi necazul,
îngeri aducători de nenorociri;
50 cum Şi-a dat frâu liber mâniei,
fără să le scape sufletul de la moarte,
dându-le viaţa pe mâna molimei;
51 cum i-a ucis pe toţi întâii născuţi ai Egiptului,
pârga puterii din corturile lui Ham;
52 cum Şi-a condus poporul ca pe o turmă,
i-a călăuzit prin pustie ca pe o turmă de oi;
53 cum i-a condus spre locuri sigure, fără ca ei să se teamă,
în timp ce pe duşmanii lor i-a acoperit marea;
54 cum i-a adus la hotarul ţării Lui sfinte,
la muntele pe care l-a câştigat dreapta Sa;
55 cum a izgonit dinaintea lor neamuri,
cum le-a dat teritoriul în moştenire
şi a pus seminţiile lui Israel să le locuiască corturile.
56 Dar ei L-au ispitit pe Dumnezeul cel Preaînalt
şi s-au răzvrătit împotriva Lui;
nu au păzit mărturiile Lui.
57 S-au depărtat şi au fost necredincioşi asemenea părinţilor lor;
s-au schimbat devenind ca un arc defectuos.
58 L-au întărâtat la mânie prin înălţimile lor,
prin idolii lor I-au stârnit gelozia.
59 Dumnezeu a auzit, a trecut prin tabără
şi l-a respins în întregime pe Israel.
60 Apoi Şi-a părăsit Locuinţa din Şilo,
Cortul în care locuia printre oameni.
61 Şi-a lăsat tăria[d] în captivitate
şi slava – în mâna duşmanului.
62 Şi-a dat poporul pradă sabiei;
Şi-a dezlănţuit mânia asupra moştenirii Lui.
63 Tinerii Lui au fost mistuiţi de foc,
iar fecioarele Lui nu au mai fost lăudate[e].
64 Preoţii Lui au căzut răpuşi de sabie,
iar văduvele Lui nu s-au mai bocit.
65 Atunci Stăpânul S-a trezit ca unul care dormise,
ca viteazul înveselit de vin.
66 Şi-a înlăturat duşmanii;
i-a făcut de batjocură pentru totdeauna.
67 Totuşi El a lepădat cortul lui Iosif
şi nu a ales seminţia lui Efraim.
68 A ales însă seminţia lui Iuda
şi muntele Sion, pe care-l iubeşte.
69 Şi-a zidit Sfântul Lăcaş precum înălţimile
şi precum pământul pe care l-a întărit pe vecie.
70 L-a ales pe David, robul Lui,
l-a luat de la staulele oilor,
71 l-a adus dinapoia mieilor
ca să păstorească pe poporul Său, Iacov,
şi pe Israel, moştenirea Sa.
72 Iar el i-a păstorit în curăţie de inimă
şi i-a condus cu mâini pricepute.
Footnotes
- Psalmii 78:1 Titlu. Vezi Ps. 32
- Psalmii 78:25 LXX: pâinea îngerilor (vezi şi Ps. 103:20)
- Psalmii 78:47 Sau: cu îngheţ
- Psalmii 78:61 Vezi 1 Sam. 4:17, 21
- Psalmii 78:63 Prin cântece de nuntă
Maori Bible (MAORI)
New International Version (NIV) 
Holy Bible, New International Version®, NIV® Copyright ©1973, 1978, 1984, 2011 by Biblica, Inc.® Used by permission. All rights reserved worldwide.
NIV Reverse Interlinear Bible: English to Hebrew and English to Greek. Copyright © 2019 by Zondervan.
Nouă Traducere În Limba Română (NTLR)
Nouă Traducere În Limba Română (Holy Bible, New Romanian Translation) Copyright © 2006 by Biblica, Inc.® Used by permission. All rights reserved worldwide.