Revised Common Lectionary (Semicontinuous)
Robul Domnului
49 «Ascultaţi-Mă, ţinuturi de lângă mare!
Luaţi aminte, popoare de departe!
Domnul M-a chemat înainte să mă nasc;
pe când eram încă în pântecele mamei Mele, El Mi-a rostit numele.
2 Mi-a făcut gura ca o sabie ascuţită
şi M-a ascuns la umbra mâinii Sale;
M-a făcut o săgeată lustruită
şi M-a ascuns în tolba Lui.
3 Mi-a zis: ‘Tu eşti Robul Meu
Israel, cel în care Îmi voi arăta splendoarea!’
4 Dar Eu am zis: ‘Am trudit degeaba,
Mi-am irosit puterea pentru nimic şi fără nici un folos;
totuşi cauza Mea este în grija domnului,
iar răsplata Mea este la Dumnezeul Meu.’
5 Şi acum Domnul zice –
El, Care M-a întocmit din pântece pentru a fi Robul Său
şi pentru a-l aduce pe Iacov înapoi la El,
ca astfel Israel să se adune la El,
căci sunt onorat înaintea Domnului
şi Dumnezeul Meu a devenit tăria Mea –
6 El zice: ‘Este prea puţin pentru Tine să fii Robul Meu
şi să ridici seminţiile lui Iacov,
să aduci înapoi pe supravieţuitorii lui Israel.
De aceea Te-am pus să fii o lumină pentru neamuri,
ca să duci mântuirea Mea până la marginile pământului!’»
7 Aşa vorbeşte Domnul,
Răscumpărătorul lui Israel şi Sfântul său,
către Cel dispreţuit şi urât de popor,
către Robul conducătorilor:
«Regii vor vedea şi se vor ridica,
iar prinţii se vor pleca,
din pricina Domnului, Care este credincios,
a Sfântului lui Israel, Care Te-a ales.»“
Psalmul 71
1 La Tine, Doamne, caut adăpost!
Să nu rămân de ruşine vreodată!
2 În dreptatea Ta izbăveşte-mă şi scapă-mă!
Pleacă-Ţi urechea spre mine şi mântuieşte-mă!
3 Fii o stâncă de adăpost pentru mine
la care să pot veni totdeauna!
Porunceşte izbăvirea mea,
căci Tu eşti stânca şi fortăreaţa mea!
4 Dumnezeul meu, scapă-mă din mâna celui rău,
din braţul celui nedrept şi crud!
5 Tu, Stăpânul meu, eşti nădejdea mea!
Domnul este încrederea mea încă din tinereţe!
6 M-am sprijinit pe Tine încă din pântecele mamei mele:
Tu m-ai scos din pântecele mamei mele,
de aceea Ţie Îţi voi aduce lauda mea mereu!
7 Am ajuns ca un semn pentru mulţi,
dar Tu eşti adăpostul meu cel trainic!
8 Gura-mi este plină de lauda Ta;
vorbesc despre splendoarea Ta tot timpul zilei.
9 Nu mă lepăda la bătrâneţe!
Când îmi va fi trecut puterea, nu mă părăsi,
10 căci duşmanii mei vorbesc despre mine
şi cei ce caută să-mi ia viaţa uneltesc împotriva mea,
11 zicând: „L-a părăsit Dumnezeu!
Urmăriţi-l şi prindeţi-l, căci nu mai are scăpare!“
12 Dumnezeule, nu Te îndepărta de mine!
Dumnezeul meu, vino degrabă în ajutorul meu!
13 Să piară în ruşine
potrivnicii sufletului meu!
Ocara şi dezonoarea să-i acopere
pe cei ce-mi caută răul!
14 Eu însă voi continua să nădăjduiesc
şi Te voi lăuda tot mai mult!
Cristos, înţelepciunea şi puterea lui Dumnezeu
18 Căci mesajul crucii este o nebunie pentru cei ce pier, însă pentru noi, cei care suntem mântuiţi, este puterea lui Dumnezeu. 19 Fiindcă este scris:
„Voi distruge înţelepciunea celor înţelepţi
şi voi respinge priceperea celor pricepuţi.“[a]
20 Unde este înţeleptul? Unde este cărturarul[b]? Unde este polemistul[c] acestui veac? N-a prostit Dumnezeu înţelepciunea lumii? 21 Întrucât, în înţelepciunea lui Dumnezeu, lumea nu L-a cunoscut pe Dumnezeu prin înţelepciune, Dumnezeu a găsit de cuviinţă ca prin nebunia predicării să-i mântuiască pe cei care cred. 22 Iudeii cer semne, iar grecii caută înţelepciune, 23 însă noi Îl predicăm pe Cristos cel răstignit, o pricină de poticnire pentru iudei şi o nebunie pentru neamuri. 24 Dar pentru cei chemaţi, atât iudei, cât şi greci, Cristos este puterea şi înţelepciunea lui Dumnezeu. 25 Căci nebunia lui Dumnezeu este mai înţeleaptă decât oamenii şi slăbiciunea lui Dumnezeu este mai puternică decât oamenii.
26 Fraţilor, uitaţi-vă la voi, cei care aţi fost chemaţi: printre voi nu sunt mulţi înţelepţi în felul oamenilor[d], nici mulţi puternici, nici mulţi de viţă nobilă. 27 Dar Dumnezeu a ales lucrurile nebune ale lumii, ca să le facă de ruşine pe cele înţelepte; şi Dumnezeu a ales lucrurile slabe ale lumii, ca să le facă de ruşine pe cele tari. 28 Dumnezeu a ales lucrurile de jos ale lumii şi lucrurile dispreţuite, ba chiar lucrurile care nu sunt, ca să anuleze lucrurile care sunt. 29 Astfel, nimeni nu se poate lăuda înaintea lui Dumnezeu. 30 Iar voi, datorită Lui, sunteţi în Cristos Isus, Care a devenit pentru noi înţelepciune de la Dumnezeu, dreptate, sfinţire şi răscumpărare, 31 pentru ca, aşa cum este scris: „Cel ce se laudă să se laude în Domnul.“[e]
Isus vorbeşte despre moartea Sa
20 Erau şi nişte greci[a] printre cei care se duseseră la sărbătoare ca să se închine. 21 Aceştia s-au dus la Filip, care era din Betsaida Galileii, şi l-au rugat zicând: „Domnule, dorim să-L vedem pe Isus!“ 22 Filip s-a dus şi i-a spus lui Andrei; apoi Andrei şi Filip s-au dus şi I-au spus lui Isus.
23 Isus le-a răspuns: „A venit ceasul ca Fiul Omului să fie proslăvit. 24 Adevărat, adevărat vă spun că, dacă bobul de grâu care cade în pământ nu moare, rămâne singur, dar dacă moare, aduce mult rod. 25 Cel ce-şi iubeşte viaţa, o va pierde, dar cel ce-şi urăşte[b] viaţa în lumea aceasta, o va păstra pentru viaţa veşnică. 26 Dacă Îmi slujeşte cineva, să Mă urmeze; şi unde sunt Eu, acolo va fi şi slujitorul Meu. Dacă-Mi slujeşte cineva, Tatăl îl va onora.
27 Acum, sufletul Meu este tulburat. Şi ce-ar trebui să spun? «Tată, salvează-Mă din ceasul acesta!»? Dar tocmai de aceea am venit până în ceasul acesta! 28 Tată, proslăveşte-Ţi Numele!“ Atunci a venit din cer un glas care a zis: „L-am proslăvit şi-l voi proslăvi din nou!“ 29 Mulţimea care stătea acolo şi care a auzit glasul, a zis că a fost un tunet. Alţii ziceau: „I-a vorbit un înger!“
30 Isus a zis:
– Nu pentru Mine s-a auzit glasul acesta, ci pentru voi! 31 Acum are loc judecata acestei lumi; acum va fi aruncat afară conducătorul acestei lumi. 32 Şi când voi fi înălţat de pe pământ, îi voi atrage la Mine pe toţi.
33 Spunea lucrul acesta pentru a arăta cu ce fel de moarte urma să moară.
34 Mulţimea I-a răspuns:
– Noi am auzit din Lege[c] că Cristosul rămâne în veac; cum de spui Tu că Fiul Omului trebuie să fie înălţat?! Cine este Acest Fiu al Omului?
35 Isus le-a zis:
– Lumina mai este încă puţină vreme în mijlocul vostru. Umblaţi cât timp aveţi Lumina, pentru ca nu cumva să vă cuprindă întunericul! Cel ce umblă în întuneric nu ştie unde se duce. 36 Cât timp aveţi Lumina, credeţi în Lumină, ca să deveniţi fii ai Luminii!
După ce a spus aceste lucruri, Isus a plecat şi S-a ascuns de ei.
Nouă Traducere În Limba Română (Holy Bible, New Romanian Translation) Copyright © 2006 by Biblica, Inc.® Used by permission. All rights reserved worldwide.