Revised Common Lectionary (Semicontinuous)
Psalmul 126
Un cântec de pelerinaj
1 Când Domnul i-a întors acasă pe captivii[a] Sionului,
parcă visam.
2 Atunci gura ni s-a umplut de râsete
şi limba noastră – de strigăte de bucurie;
atunci se spunea printre neamuri:
„Domnul a făcut lucruri mari cu ei!“
3 Domnul a făcut lucruri mari pentru noi,
de aceea noi suntem bucuroşi.
4 Întoarce-i acasă, Doamne, pe captivii noştri,
ca pe nişte torente din Neghev.
5 Cei ce seamănă cu lacrimi,
vor secera cu strigăte de bucurie.
6 Cel ce merge plângând,
ducându-şi traista cu sămânţă,
va veni acasă cu strigăte de bucurie,
ducându-şi snopii.
Israeliţii îşi mărturisesc păcatele
9 În a douăzeci şi patra zi a aceleiaşi luni, israeliţii, încinşi cu saci şi având ţărână pe cap, s-au strâns laolaltă pentru ţinerea unui post. 2 Cei din neamul lui Israel s-au separat de toţi străinii şi, stând în picioare, şi-au mărturisit păcatele lor şi nelegiuirile strămoşilor lor. 3 S-au aşezat la locurile lor şi, timp de un sfert din zi, au citit din Cartea Legii Domnului, Dumnezeul lor. Apoi, într-un alt sfert din zi, şi-au mărturisit păcatele şi s-au închinat Domnului, Dumnezeul lor.
4 Iosua, Bani, Kadmiel, Şebania, Buni, Şerebia, Bani şi Chenani s-au urcat pe estrada leviţilor şi au strigat cu glas tare către Domnul, Dumnezeul lor. 5 Leviţii Iosua, Kadmiel, Bani, Haşabnia, Şerebia, Hodia, Şebania şi Petahia au zis:
„Ridicaţi-vă şi binecuvântaţi-L pe Domnul, Dumnezeul vostru,
Care este din veşnicie în veşnicie![a]
Binecuvântat să-Ţi fie Numele cel slăvit,
care este mai presus de orice binecuvântare şi laudă!
6 Tu eşti Domnul şi în afară de Tine nu este un altul!
Tu ai făcut cerurile
şi cerurile cerurilor cu toată oştirea lor,
pământul cu tot ce este pe el,
mările cu tot ce este în ele;
Tu le dai viaţă tuturor,
iar oştirea cerurilor Ţi se închină.
7 Tu eşti Domnul,
Dumnezeul Care l-ai ales pe Avram,
Care l-ai scos din Ur, din Caldeea,
şi i-ai pus numele Avraam.
8 Tu i-ai găsit inima credincioasă înaintea Ta
şi ai încheiat un legământ cu el,
promiţând că-i vei da ţara canaaniţilor,
a hitiţilor, a amoriţilor,
a periziţilor, a iebusiţilor, a ghirgaşiţilor,
promiţând că o vei da seminţei[b] lui;
Ţi-ai împlinit promisiunea,
căci Tu eşti drept.
Alegerea celor doisprezece apostoli
12 Într-una din zilele acelea, Isus S-a dus pe munte să se roage şi a petrecut toată noaptea în rugăciune către Dumnezeu. 13 Când s-a făcut zi, i-a chemat pe ucenicii Săi şi a ales doisprezece dintre ei, pe care i-a numit apostoli[a]. 14 Aceştia sunt: Simon, pe care l-a numit Petru, şi Andrei, fratele lui; Iacov; Ioan; Filip; Bartolomeu[b]; 15 Matei; Toma; Iacov, fiul lui Alfeu; Simon, numit Zelotul[c]; 16 Iuda[d], fiul lui Iacov; şi Iuda Iscarioteanul, cel care a ajuns trădător.
Fericiri şi vaiuri
17 A coborât cu ei şi S-a oprit pe un loc neted, împreună cu o mare mulţime de ucenici de-ai Săi şi cu o mare mulţime de oameni din toată Iudeea, din Ierusalim şi din regiunea de coastă a Tirului şi a Sidonului, 18 care veniseră să-L asculte şi să fie vindecaţi de bolile lor. Cei chinuiţi de duhuri necurate erau vindecaţi 19 şi toată mulţimea încerca să-L atingă, pentru că din El ieşea o putere care-i vindeca pe toţi.
Nouă Traducere În Limba Română (Holy Bible, New Romanian Translation) Copyright © 2006 by Biblica, Inc.® Used by permission. All rights reserved worldwide.