Revised Common Lectionary (Complementary)
Psalmul 131
Un cântec de pelerinaj. Al lui David.
1 Doamne, inima mea nu este trufaşă,
iar privirile mele nu sunt semeţe;
nu umblu după lucruri prea mari
şi prea măreţe pentru mine.
2 Dimpotrivă, sufletul mi-e potolit şi liniştit,
ca un copil înţărcat lângă mama lui;
da, sufletul îmi este ca un copil înţărcat.
3 Israele, nădăjduieşte în Domnul,
de acum şi până-n veci!
Jugul Babilonului
27 Acesta este Cuvântul pe care Ieremia l-a primit din partea Domnului la începutul domniei lui Zedechia[a], fiul lui Iosia, regele lui Iuda: 2 „Fă-ţi un jug şi nişte legături, mi-a zis Domnul, şi pune-ţi-le pe gât. 3 Apoi trimite cuvânt[b] regelui Edomului, regelui Moabului, regelui fiilor lui Amon, regelui Tirului şi regelui Sidonului, prin mesagerii care au venit în Ierusalim la Zedechia, regele lui Iuda, 4 şi însărcinează-i să spună stăpânilor lor din partea Domnului Oştirilor, Dumnezeul lui Israel, astfel: 5 «Eu am făcut pământul, oamenii şi animalele care sunt pe faţa pământului, cu puterea Mea cea mare şi cu braţul Meu întins, şi îl dau oricui Îmi place. 6 Acum, am dat toate aceste ţări în mâinile lui Nebucadneţar, împăratul Babilonului, slujitorul Meu; chiar şi fiarele câmpului i le-am dat ca să-i fie supuse. 7 Toate neamurile îi vor fi supuse lui, fiului său şi nepotului său până va veni şi timpul ţării lui. Atunci multe neamuri şi împăraţi puternici o vor supune.
8 Dar dacă vreun neam sau vreun regat nu-i va sluji lui Nebucadneţar, împăratul Babilonului, sau nu-şi va pleca gâtul sub jugul împăratului, atunci voi pedepsi neamul acela cu sabie, cu foamete şi cu molimă, zice Domnul, până îl voi nimici prin mâna lui. 9 De aceea, să nu ascultaţi de profeţii voştri, de ghicitorii voştri, de visătorii voştri, de cei ce cheamă morţii şi de vrăjitorii voştri care vă spun că nu veţi sluji împăratului Babilonului, 10 căci ei vă profeţesc minciuni, ca să fiţi duşi departe din ţara voastră. Eu vă voi izgoni şi veţi pieri. 11 Dar pe poporul care îşi va pleca gâtul sub jugul împăratului Babilonului şi care-i va sluji, îl voi lăsa în ţara lui, zice Domnul, ca să o cultive şi să locuiască în ea.»“
16 Am vorbit şi preoţilor şi întregului popor astfel: «Nu ascultaţi cuvintele profeţilor, zice Domnul, care vă spun: ‘Iată, uneltele Casei Domnului vor fi aduse foarte curând din Babilon!’, căci ei vă profeţesc minciuni. 17 Nu-i ascultaţi, ci slujiţi-i împăratului Babilonului ca să trăiţi. Pentru ce să ajungă cetatea aceasta o ruină? 18 Dacă ei sunt cu adevărat profeţi şi dacă este în ei Cuvântul Domnului, atunci să mijlocească la Domnul Oştirilor ca uneltele care au mai rămas în Casa Domnului, în palatul regelui lui Iuda şi în Ierusalim să nu fie duse în Babilon. 19 Căci aşa vorbeşte Domnul Oştirilor cu privire la stâlpi, la ‘mare’[a], la piedestale şi la celelalte unelte care au mai rămas în cetatea aceasta 20 şi care n-au fost luate de Nebucadneţar, împăratul Babilonului, când i-a dus în captivitate, din Ierusalim în Babilon, pe Iehoiachin[b], fiul lui Iehoiachim, regele lui Iuda şi pe toţi nobilii lui Iuda şi ai Ierusalimului; 21 aşa vorbeşte Domnul Oştirilor, Dumnezeul lui Israel, despre uneltele care au mai rămas în Casa Domnului, în palatul regelui lui Iuda şi în Ierusalim: 22 ‘Ele vor fi duse în Babilon şi vor rămâne acolo până în ziua când voi veni Eu după ele, zice Domnul. Atunci le voi aduce înapoi şi le voi pune în locul acesta.’»“
Mânia lui Dumnezeu împotriva nedreptăţii
18 Căci mânia lui Dumnezeu se descoperă din cer împotriva oricărei lipse de evlavie şi împotriva oricărei nedreptăţi a oamenilor, care înăbuşă adevărul în nedreptate. 19 Fiindcă ce se poate cunoaşte despre Dumnezeu le este descoperit în ei, căci Dumnezeu le-a arătat. 20 De la crearea lumii, însuşirile Lui invizibile – puterea Lui veşnică şi dumnezeirea Lui – au fost percepute clar, fiind înţelese din ceea ce a fost creat, pentru ca ei să fie fără scuză, 21 fiindcă, deşi L-au cunoscut pe Dumnezeu, ei nu L-au slăvit ca Dumnezeu şi nici nu I-au mulţumit, şi astfel gândirea lor a devenit fără folos, iar mintea lor nesăbuită s-a întunecat. 22 Pretinzând că sunt înţelepţi, au înnebunit 23 şi au schimbat slava Dumnezeului nemuritor într-o imagine făcută după asemănarea omului muritor, a păsărilor, a patrupedelor şi a animalelor care se târăsc[a].
24 De aceea, Dumnezeu i-a lăsat pradă necurăţiei, ca să urmeze poftele inimilor lor, dezonorându-şi astfel trupurile între ei. 25 Ei au schimbat adevărul lui Dumnezeu într-o minciună şi s-au închinat şi au slujit creaţiei în locul Creatorului, Care este binecuvântat în veci. Amin!
Nouă Traducere În Limba Română (Holy Bible, New Romanian Translation) Copyright © 2006 by Biblica, Inc.® Used by permission. All rights reserved worldwide.