Revised Common Lectionary (Complementary)
CARTEA ÎNTÂI
Psalmul 1
1 Ferice de omul care nu se duce la sfatul celor răi,
nu se opreşte pe calea celor păcătoşi
şi nu se aşază pe scaunul celor batjocoritori!
2 Ci îşi găseşte plăcerea în Legea Domnului
şi zi şi noapte cugetă la Legea Lui.
3 El este ca un pom
sădit lângă nişte izvoare de apă,
care-şi dă rodul la vremea lui
şi ale cărui frunze nu se veştejesc.
El prosperă în tot ceea ce face!
4 Cei răi însă nu sunt aşa,
ci ei se aseamănă cu pleava
spulberată de vânt.
5 De aceea cei răi nu pot sta în picioare la judecată
şi nici cei păcătoşi în adunarea celor drepţi.
6 Căci Domnul cunoaşte calea celor drepţi;
calea celor răi însă duce la pieire.
Avertisment împotriva adulterului
5 Fiul meu, fii atent la înţelepciunea mea,
ascultă bine cuvintele mele înţelepte,
2 ca să-ţi păstrezi chibzuinţa
şi buzele tale să păzească cunoştinţa!
3 Buzele femeii adultere picură miere,
şi cuvintele ei sunt mai alunecoase decât untdelemnul,
4 dar la urmă sunt mai amare decât pelinul,
mai ascuţite ca o sabie cu două tăişuri.
5 Picioarele ei coboară la moarte
şi paşii ei conduc spre Locuinţa Morţilor.
6 Ea nu dă atenţie căii care duce la viaţă;
căile ei rătăcesc, dar ea nu ştie lucrul acesta.
7 Acum, fiilor, ascultaţi-mă
şi nu vă îndepărtaţi de la cuvintele mele.
8 Fiule, păstrează-ţi calea departe de a ei,
nu te apropia de uşa locuinţei ei,
9 pentru ca să nu-ţi dai cinstea altora
şi anii tăi unui om nemilos,
10 pentru ca nu cumva nişte străini să se sature de averea ta
şi din munca ta să se îmbogăţească casa altuia,
11 iar, la sfârşitul vieţii, să oftezi din greu
când carnea şi trupul ţi se vor istovi.
12 Atunci vei spune: „Cum am urât eu disciplinarea!
Cum a dispreţuit inima mea mustrarea!
13 Cum am putut să n-ascult glasul învăţătorilor mei
şi să n-ascult de cei ce mă îndrumau!
14 Era cât pe ce să fiu nenorocit de tot
în mijlocul adunării şi comunităţii.“
15 Bea apă din puţul tău
şi din propriul tău izvor!
16 De ce să se reverse izvoarele tale pe străzi
şi râurile tale în locuri publice?
17 Lasă-le să fie doar ale tale
şi nu le împărţi cu străinii.
18 Fie binecuvântată fântâna ta
şi bucură-te de soţia tinereţii tale –
19 cerboaică iubită, căprioară plăcută!
Fii îmbătat tot timpul de sânii ei,
fii întotdeauna captivat de dragostea ei.
20 Fiul meu, pentru ce să fii atras de o străină?
De ce să îmbrăţişezi sânul altei femei?
21 Căci umbletele omului sunt înaintea ochilor Domnului
şi El cântăreşte toate cărările lui.
22 Cel rău va fi prins de înseşi nelegiuirile lui
şi va fi legat cu funiile păcatului lui.
23 El va muri din lipsă de disciplinare
şi va rătăci din prea multa lui prostie.
34 Sarea este bună. Dar dacă sarea îşi pierde gustul, prin ce va fi făcută din nou sărată?! 35 Nu mai este de folos nici pentru pământ şi nici pentru grămada de gunoi, ci oamenii o aruncă afară. Cel ce are urechi de auzit, să audă!“
Nouă Traducere În Limba Română (Holy Bible, New Romanian Translation) Copyright © 2006 by Biblica, Inc.® Used by permission. All rights reserved worldwide.