Old/New Testament

1 În anul^(A) al doilea al împăratului Darius, în ziua întâi a lunii a şasea, cuvântul Domnului a vorbit prin prorocul Hagai către Zorobabel^(B), fiul lui Şealtiel, dregătorul lui Iuda, şi către Iosua^(C), fiul lui Ioţadac^(D), marele-preot, astfel: ² „Aşa vorbeşte Domnul oştirilor: ‘Poporul acesta zice: «N-a venit încă vremea pentru zidirea din nou a Casei Domnului!»’ ” ³ De aceea cuvântul Domnului le-a vorbit prin prorocul Hagai^(E) astfel: ⁴ „Dar^(F) pentru voi a venit oare vremea să locuiţi în case căptuşite cu tavan, când Casa aceasta este dărâmată? ⁵ Aşa vorbeşte acum Domnul oştirilor: Uitaţi-vă^(G) cu băgare de seamă la căile voastre! ⁶ Semănaţi^(H) mult şi strângeţi puţin; mâncaţi şi tot nu vă săturaţi; beţi şi tot nu vă potoliţi setea; vă îmbrăcaţi şi tot nu vă este cald şi cine câştigă^(I) o simbrie o pune într-o pungă spartă! ⁷ Aşa vorbeşte Domnul oştirilor: Uitaţi-vă cu băgare de seamă la căile voastre! ⁸ Suiţi-vă pe munte, aduceţi lemne şi zidiţi Casa! Eu Mă voi bucura de lucrul acesta şi voi fi proslăvit, zice Domnul. ⁹ Vă aşteptaţi^(J) la mult, şi iată că aţi avut puţin; l-aţi adus acasă, dar Eu l-am suflat^(K). Pentru ce? zice Domnul oştirilor. Din pricina Casei Mele, care stă dărâmată, pe când fiecare din voi aleargă pentru casa lui. ¹⁰ De aceea, cerurile^(L) nu v-au dat roua şi pământul nu şi-a dat roadele. ¹¹ Am chemat^(M) seceta peste ţară, peste munţi, peste grâu, peste must, peste untdelemn, peste tot ce poate aduce pământul, peste oameni şi peste vite şi peste tot^(N) lucrul mâinilor voastre.” ¹² Zorobabel^(O), fiul lui Şealtiel, Iosua, fiul lui Ioţadac, marele preot şi toată rămăşiţa poporului au ascultat glasul Domnului, Dumnezeului lor, şi cuvintele prorocului Hagai, fiindcă Domnul, Dumnezeul lor, îl trimisese. Şi poporul s-a temut de Domnul. ¹³ Hagai, trimisul Domnului, a zis poporului, după porunca Domnului: „Eu sunt^(P) cu voi, zice Domnul.” ¹⁴ Domnul^(Q) a trezit duhul lui Zorobabel, fiul lui Şealtiel, dregătorul^(R) lui Iuda, şi duhul lui Iosua, fiul lui Ioţadac, marele preot, şi duhul întregii rămăşiţe a poporului. Aşa că ei au venit^(S) şi s-au pus pe lucru în Casa Domnului oştirilor, Dumnezeul lor, ¹⁵ în ziua a douăzeci şi patra a lunii a şasea, în anul al doilea al împăratului Darius.

Slava celui de-al doilea Templu

2 În a douăzeci şi una zi a lunii a şaptea, cuvântul Domnului a vorbit prin prorocul Hagai astfel: ² „Vorbeşte lui Zorobabel, fiul lui Şealtiel, dregătorul lui Iuda, lui Iosua, fiul lui Ioţadac, marele preot, şi rămăşiţei poporului şi spune-le: ³ ‘Cine^(T) a mai rămas între voi din cei ce au văzut Casa aceasta în slava ei dintâi? Şi cum o vedeţi acum? Aşa cum este, nu pare ea^(U) ca o nimica în ochii voştri? ⁴ Acum fii tare^(V), Zorobabel! zice Domnul. Fii tare şi tu, Iosua, fiul lui Ioţadac, marele preot! Fii tare şi tu, tot poporul din ţară, zice Domnul, şi lucraţi! Căci Eu sunt cu voi, zice Domnul oştirilor. ⁵ Eu rămân^(W) credincios legământului pe care l-am făcut cu voi când aţi ieşit din Egipt şi Duhul Meu este în mijlocul vostru; nu vă temeţi! ⁶ Căci aşa vorbeşte Domnul oştirilor: Încă^(X) puţină vreme şi voi clătina încă o dată^(Y) cerurile şi pământul, marea şi uscatul; ⁷ voi clătina toate neamurile; comorile^(Z) tuturor neamurilor vor veni şi voi umple de slavă Casa aceasta, zice Domnul oştirilor. ⁸ Al Meu este argintul şi al Meu este aurul, zice Domnul oştirilor. ⁹ Slava acestei Case din urmă va fi mai mare^(AA) decât a celei dintâi, zice Domnul oştirilor, şi în locul acesta voi da^(AB) pacea, zice Domnul oştirilor’.”

Binecuvântarea făgăduită

¹⁰ În a douăzeci şi patra zi a lunii a noua, în anul al doilea al lui Darius, cuvântul Domnului a vorbit prin prorocul Hagai astfel: ¹¹ „Aşa vorbeşte Domnul oştirilor: Pune preoţilor următoarea întrebare^(AC) asupra Legii: ¹² ‘Dacă poartă cineva în poala hainei sale carne sfinţită şi atinge cu haina lui pâine, bucate fierte, vin, untdelemn sau o mâncare oarecare, lucrurile acestea vor fi sfinţite?’ ” Preoţii au răspuns: „Nu!” ¹³ Şi Hagai a zis: „Dacă se atinge cineva spurcat prin atingerea de un trup mort^(AD), de toate aceste lucruri, vor fi ele spurcate oare?” Preoţii au răspuns: „Vor fi spurcate.” ¹⁴ Atunci, Hagai, luând iarăşi cuvântul, a zis: „Tot aşa^(AE) este şi poporul acesta, tot aşa este şi neamul acesta înaintea Mea, zice Domnul, aşa sunt toate lucrările mâinilor lor: ce-Mi aduc ei acolo ca jertfă este spurcat! ¹⁵ Uitaţi-vă dar cu băgare de seamă^(AF) la cele ce s-au întâmplat până în ziua de azi, până să se fi pus piatră pe piatră la Templul Domnului! ¹⁶ Atunci când veneau la o grămadă^(AG) de douăzeci de măsuri, nu erau în ea decât zece; când veneau la teasc să scoată cincizeci de măsuri, nu erau în el decât douăzeci! ¹⁷ V-am lovit^(AH) cu rugină în grâu şi cu tăciune şi cu grindină; am lovit tot lucrul mâinilor^(AI) voastre. Şi cu toate acestea^(AJ), tot nu v-aţi întors la Mine, zice Domnul. ¹⁸ Uitaţi-vă cu băgare de seamă la cele ce s-au petrecut până în ziua de azi, până în a douăzeci şi patra zi a lunii a noua, din ziua^(AK) când a fost întemeiat Templul Domnului, uitaţi-vă cu băgare de seamă la ele. ¹⁹ Mai^(AL) era sămânţă în grânare? Nici via, nici smochinul, nici rodiul, nici măslinul n-au mai adus nimic. Dar, din ziua aceasta, Îmi voi da binecuvântarea Mea.”

Nimicirea vrăjmaşilor şi înălţarea lui Zorobabel

²⁰ Cuvântul Domnului a vorbit a doua oară lui Hagai, în a douăzeci şi patra zi a lunii, astfel: ²¹ „Vorbeşte lui Zorobabel, dregătorul^(AM) lui Iuda, şi spune: ‘Voi^(AN) clătina cerurile şi pământul; ²² voi răsturna scaunul de domnie al împărăţiilor, voi nimici puterea împărăţiilor neamurilor, voi răsturna^(AO) şi carele de război şi pe cei ce se suie în ele; caii şi călăreţii lor vor fi^(AP) trântiţi la pământ şi unul va pieri ucis de sabia altuia. ²³ În ziua aceea, zice Domnul oştirilor, pe tine, Zorobabele, fiul lui Şealtiel, robul Meu, zice Domnul, te voi lua şi te voi păstra^(AQ) ca pe o pecete, căci^(AR) Eu te-am ales, zice Domnul oştirilor’.”

17 Apoi unul^(A) din cei şapte îngeri care ţineau cele şapte potire a venit de a vorbit cu mine şi mi-a zis: „Vino să-ţi^(B) arăt judecata curvei^(C) celei mari, care^(D) şade pe ape mari. ² Cu^(E) ea au curvit împăraţii pământului şi locuitorii pământului s-au^(F) îmbătat de vinul curviei ei!” ³ Şi m-a dus, în Duhul, într-o^(G) pustie. Şi am văzut o femeie şezând pe^(H) o fiară de culoare stacojie, plină cu nume^(I) de hulă şi^(J) avea şapte capete şi zece^(K) coarne. ⁴ Femeia aceasta era^(L) îmbrăcată cu purpură şi stacojiu, era împodobită^(M) cu aur, cu pietre scumpe şi cu mărgăritare. Ţinea^(N) în mână un potir de aur, plin^(O) de spurcăciuni şi de necurăţiile curviei ei. ⁵ Pe frunte purta scris un nume, o taină^(P): „Babilonul cel^(Q) mare, mama^(R) curvelor şi spurcăciunilor pământului”. ⁶ Şi am văzut pe^(S) femeia aceasta îmbătată de^(T) sângele sfinţilor şi de sângele mucenicilor^(U) lui Isus. Când am văzut-o, m-am mirat minune mare. ⁷ Şi îngerul mi-a zis: „De ce te miri? Îţi voi spune taina acestei femei şi a fiarei care o poartă şi care are cele şapte capete şi cele zece coarne. ⁸ Fiara pe care ai văzut-o era şi nu mai este. Ea are^(V) să se ridice din Adânc şi are să^(W) se ducă la pierzare. Şi locuitorii pământului ale^(X) căror nume n-au fost scrise de la întemeierea lumii în cartea vieţii se^(Y) vor mira când vor vedea că fiara era, nu mai este, şi va veni. – ⁹ Aici^(Z) este mintea plină de înţelepciune. – Cele^(AA) şapte capete sunt şapte munţi pe care şade femeia. ¹⁰ Sunt şi şapte împăraţi: cinci au căzut, unul este, celălalt n-a venit încă şi, când va veni, el va rămâne puţină vreme. ¹¹ Şi fiara, care era şi nu mai este, ea însăşi este al optulea împărat: este din numărul celor şapte şi^(AB) merge la pierzare. ¹² Cele^(AC) zece coarne pe care le-ai văzut sunt zece împăraţi care n-au primit încă împărăţia, ci vor primi putere împărătească timp de un ceas împreună cu fiara. ¹³ Toţi au acelaşi gând şi dau fiarei puterea şi stăpânirea lor. ¹⁴ Ei^(AD) se vor război cu Mielul, dar Mielul îi va birui, pentru că^(AE) El este Domnul domnilor şi Împăratul împăraţilor. Şi^(AF) cei chemaţi, aleşi şi credincioşi care sunt cu El, de asemenea, îi vor birui.” ¹⁵ Apoi mi-a zis: „Apele^(AG) pe care le-ai văzut, pe care şade curva, sunt^(AH) noroade, gloate, neamuri şi limbi. ¹⁶ Cele zece coarne pe care le-ai văzut şi fiara vor^(AI) urî pe curvă, o vor pustii şi o vor lăsa goală^(AJ). Carnea i-o vor mânca şi o^(AK) vor arde cu foc. ¹⁷ Căci^(AL) Dumnezeu le-a pus în inimă să-I aducă la îndeplinire planul Lui: să se învoiască pe deplin şi să dea fiarei stăpânirea lor împărătească, până^(AM) se vor îndeplini cuvintele lui Dumnezeu. ¹⁸ Şi femeia pe care ai văzut-o este^(AN) cetatea cea mare, care^(AO) are stăpânire peste împăraţii pământului.”