Old/New Testament
Smochinele cele bune şi cele rele
24 După ce Nebucadneţar, împăratul Babilonului, i-a dus în captivitate din Ierusalim în Babilon, pe Iehoiachin[a], fiul lui Iehoiachim, regele lui Iuda, pe conducătorii lui Iuda, pe tâmplari şi pe fierari, Domnul mi-a arătat două coşuri cu smochine, aşezate înaintea Templului Domnului. 2 Unul din coşuri avea smochine foarte bune, ca smochinele timpurii, iar celălalt coş avea smochine foarte rele, atât de rele încât nu puteau fi mâncate.
3 Domnul m-a întrebat:
– Ce vezi, Ieremia?
Eu am răspuns:
– Nişte smochine. Cele ce arată bine sunt foarte bune, dar cele ce arată rău sunt atât de rele încât nu pot fi mâncate.
4 Apoi Cuvântul Domnului a venit la mine şi mi-a zis:
5 – Aşa vorbeşte Domnul, Dumnezeul lui Israel: „Aşa cum ai recunoscut tu aceste smochine bune, tot aşa îi voi recunoaşte şi Eu, ca să le arăt îndurare, pe exilaţii lui Iuda, pe care i-am alungat din locul acesta în ţara caldeenilor.
6 Ochii Mei vor veghea asupra lor ca să le fac bine, şi-i voi aduce înapoi în ţara aceasta. Îi voi clădi şi nu-i voi mai dărâma; îi voi planta şi nu-i voi mai smulge. 7 Le voi da o inimă ca să Mă cunoască, căci Eu sunt Domnul. Ei vor fi poporul Meu, iar Eu voi fi Dumnezeul lor, căci se vor întoarce la Mine din toată inima lor.
8 Dar pe Zedechia, regele lui Iuda, pe conducătorii poporului, pe rămăşiţa Ierusalimului, pe cei care au mai rămas în ţară şi pe cei care locuiesc în ţara Egiptului îi voi face ca smochinele cele rele, care, de rele ce sunt, nu se pot mânca, zice Domnul.
9 Îi voi face o pricină de groază şi de nenorocire pentru toate regatele pământului, un motiv de ruşine, de pomină, de batjocură şi de blestem în toate locurile unde îi voi izgoni. 10 Voi trimite printre ei sabia, foametea şi molima până vor pieri din ţara pe care le-am dat-o lor şi strămoşilor lor.“
Şaptezeci de ani de exil
25 Cuvântul care a venit la Ieremia cu privire la tot poporul lui Iuda în al patrulea an de domnie al lui Iehoiachim, fiul lui Iosia, regele lui Iuda; era totodată primul an de domnie al lui Nebucadneţar, împăratul Babilonului.
2 Ieremia, profetul, a vorbit întregului popor al lui Iuda şi tuturor locuitorilor Ierusalimului şi le-a zis: 3 „Timp de douăzeci şi trei de ani – din anul al treisprezecelea al lui Iosia, fiul lui Amon, regele lui Iuda, şi până în ziua de azi – Cuvântul Domnului a venit la mine şi eu vi l-am vestit iarăşi şi iarăşi, dar voi nu aţi luat aminte.
4 Domnul i-a trimis iarăşi şi iarăşi pe toţi slujitorii Lui, profeţii, dar voi n-aţi ascultat şi nu v-aţi plecat urechea să luaţi aminte. 5 Ei au spus: «Întoarceţi-vă fiecare de la calea voastră cea rea şi de la răutatea faptelor voastre şi astfel veţi putea rămâne în ţara pe care Domnul v-a dat-o vouă şi strămoşilor voştri, din veşnicie în veşnicie. 6 Nu vă duceţi după alţi dumnezei ca să le slujiţi şi să vă închinaţi înaintea lor. Nu Mă mâniaţi prin lucrarea mâinilor voastre şi astfel nu vă voi face nimic rău.» 7 Dar voi nu M-aţi ascultat, zice Domnul, ci, prin lucrarea mâinilor voastre, M-aţi provocat la mânie şi v-aţi făcut rău vouă înşivă.
8 De aceea, aşa vorbeşte Domnul, Dumnezeul Oştirilor: «Pentru că nu aţi ascultat de cuvintele Mele, 9 voi strânge toate clanurile din nord, zice Domnul, şi pe slujitorul Meu Nebucadneţar, împăratul Babilonului, şi îi voi aduce împotriva acestei ţări, împotriva locuitorilor ei şi împotriva tuturor neamurilor de jur împrejur. Le voi distruge cu desăvârşire[b] şi le voi preface într-o pricină de groază şi de batjocură, într-o ruină veşnică. 10 Voi face să le piară strigătele de bucurie şi strigătele de veselie, glasul mirelui şi al miresei, zgomotul râşniţei şi lumina lămpii. 11 Toată ţara aceasta va deveni un loc pustiu şi îngrozitor şi toate neamurile acestea vor sluji împăratului Babilonului timp de şaptezeci de ani. 12 Dar când se vor împlini cei şaptezeci de ani, îl voi pedepsi pe împăratul Babilonului şi pe neamul lui, ţara caldeenilor, pentru nelegiuirea lor, zice Domnul. O voi preface într-o ruină veşnică. 13 Voi aduce peste ea toate lucrurile pe care le-am rostit împotriva ei, tot ce este scris în cartea aceasta, tot ce a fost profeţit de Ieremia împotriva tuturor neamurilor. 14 Căci ei vor fi înrobiţi de multe neamuri şi de regi puternici. Le voi răsplăti după faptele şi după lucrarea mâinilor lor.»“
Cupa mâniei Domnului
15 „Aşa mi-a vorbit Domnul, Dumnezeul lui Israel: «Ia din mâna Mea această cupă plină cu vinul mâniei Mele şi dă-l să-l bea la toate neamurile la care te trimit. 16 Când îl vor bea, vor ameţi şi vor fi ca nişte nebuni la vederea sabiei pe care o voi trimite printre ei.» 17 Eu am luat cupa din mâna Domnului ca să le dau să bea tuturor neamurilor la care m-a trimis Domnul: 18 Ierusalimului şi cetăţilor lui Iuda, regilor şi conducătorilor lui, ca să le prefacă în ruină, într-o pricină de groază, de batjocură şi de blestem, ca în ziua de azi; 19 lui Faraon, monarhul Egiptului, slujitorilor lui, conducătorilor lui, întregului său popor 20 şi întregului amestec de popoare de acolo, tuturor regilor ţării Uţ, tuturor regilor filistenilor, – cei ai Aşchelonului, ai Gazei, ai Ekronului şi ai rămăşiţei Aşdodului –, 21 Edomului, Moabului şi fiilor lui Amon; 22 tuturor regilor Tirului şi Sidonului, regilor ostroavelor de dincolo de mare; 23 Dedanului, Temei, Buzului şi tuturor celor ce îşi rad colţurile bărbii[c]; 24 tuturor regilor Arabiei şi tuturor regilor amestecului de popoare care locuiesc în pustie; 25 tuturor regilor Zimrei, tuturor regilor Elamului şi Mediei; 26 tuturor regilor din nord, de aproape şi de departe, şi unora şi altora, tuturor regatelor de pe faţa pământului. După ei va bea şi împăratul Şeşakului[d].
27 Să le spui că aşa vorbeşte Domnul Oştirilor, Dumnezeul lui Israel: «Beţi, îmbătaţi-vă, vomaţi şi cădeţi fără să vă mai ridicaţi la vederea sabiei pe care o voi trimite în mijlocul vostru!»
28 Dacă vor refuza să ia cupa din mâna ta şi s-o bea, să le spui că aşa vorbeşte Domnul Oştirilor: «O veţi bea cu siguranţă! 29 Căci iată, încep să aduc nenorocirea în cetatea peste care este chemat Numele Meu! Şi voi să rămâneţi nepedepsiţi?! Nu veţi rămâne nepedepsiţi, căci voi chema sabia împotriva tuturor locuitorilor pământului, zice Domnul Oştirilor.»
30 Iar tu, să profeţeşti împotriva lor toate aceste cuvinte şi să le spui:
«Domnul va răcni de pe înălţimi,
va face să-i răsune glasul din Locaşul Său cel sfânt
şi va răcni puternic împotriva locuinţei Sale.
Va striga împotriva tuturor locuitorilor pământului
asemenea celor ce calcă în picioare strugurii.
31 Vuietul va ajunge până la capătul pământului,
căci Domnul se ceartă cu neamurile;
El intră la judecată cu orice om
şi-i dă pe cei răi pradă sabiei, zice Domnul.»“
32 „Aşa vorbeşte Domnul Oştirilor:
«Iată, nenorocirea se răspândeşte
de la un neam la altul,
şi de la capătul pământului
se ridică o mare furtună.»
33 În ziua aceea, cei pe care-i va ucide Domnul vor fi peste tot – de la un capăt al pământului la celălalt. Nu vor fi nici jeliţi, nici adunaţi, nici îngropaţi, ci vor fi un gunoi pe faţa pământului.
34 «Bociţi şi strigaţi, voi, păstori!
Tăvăliţi-vă în cenuşă, voi, conducători ai turmei,
căci a venit ziua să fiţi înjunghiaţi;
veţi zăcea împrăştiaţi şi căzuţi la pământ
asemenea fărâmiţelor unui vas preţios.»
35 Nu mai este nici o scăpare pentru păstori,
nici un loc de refugiu pentru conducătorii turmei!
36 Se aud strigătele păstorilor
şi bocetele conducătorilor turmei,
căci Domnul le distruge păşunea.
37 Ţarcurile[e] lor liniştite sunt devastate
de mânia aprigă a Domnului.
38 Ca un pui de leu, El Şi-a părăsit vizuina,
aşa că ţara a devenit o pustie
din cauza sabiei[f] nimicitorului
şi a mâniei aprinse a Domnului.“
Ieremia profeţeşte în Templu
26 Acesta este Cuvântul care a venit din partea Domnului la începutul domniei lui Iehoiachim, regele lui Iuda: 2 „Stai în curtea Casei Domnului şi spune-le celor ce vin să se închine în Casa Domnului din toate cetăţile lui Iuda, toate cuvintele pe care ţi le poruncesc; să nu omiţi nici un cuvânt. 3 Poate că vor asculta şi se vor întoarce fiecare de la calea lor cea rea. Atunci mă voi căi de răul pe care plănuisem să li-l fac din pricina răutăţii faptelor lor. 4 Să le spui: «Aşa vorbeşte Domnul: ‘Dacă nu Mă ascultaţi când vă poruncesc să urmaţi Legea Mea pe care v-am pus-o înainte, 5 dacă nu ascultaţi cuvintele slujitorilor Mei, profeţii, pe care vi i-am trimis iarăşi şi iarăşi şi de care nu aţi ascultat până acum, 6 atunci voi face Casei acesteia ca lui Şilo şi voi face din cetatea aceasta o pricină de blestem pentru toate neamurile pământului.’»“
7 Preoţii, profeţii şi întregul popor l-au auzit pe Ieremia rostind aceste cuvinte în Casa Domnului. 8 De îndată ce Ieremia a terminat de spus tot ceea ce-i poruncise Domnul să spună, preoţii, profeţii şi întregul popor au pus mâna pe el şi i-au zis:
– Vei muri negreşit! 9 De ce profeţeşti în Numele Domnului şi zici: „Casa acesta va ajunge ca Şilo şi cetatea aceasta va fi pustiită şi lipsită de locuitori?“
Tot poporul s-a adunat în jurul lui Ieremia, în Casa Domnului. 10 Când conducătorii lui Iuda au auzit aceste lucruri, au venit de la palat la Casa Domnului şi s-au aşezat la intrarea Porţii celei Noi a Casei Domnului.
11 Apoi preoţii şi profeţii au spus conducătorilor şi întregului popor:
– Acest om trebuie pedepsit cu moartea pentru că a profeţit împotriva acestei cetăţi. Voi înşivă l-aţi auzit cu urechile voastre.
12 Ieremia le-a zis conducătorilor şi întregului popor:
– Domnul m-a trimis să profeţesc împotriva acestei Case şi împotriva acestei cetăţi toate cuvintele pe care le-aţi auzit. 13 Acum, îndreptaţi-vă căile şi faptele şi ascultaţi glasul Domnului, Dumnezeul vostru, iar Domnul se va căi de răul pe care l-a rostit împotriva voastră. 14 Cât despre mine, iată că sunt în mâinile voastre. Faceţi-mi ce vi se va părea a fi bine şi drept în ochii voştri. 15 Dar să ştiţi că dacă mă veţi omorî, vă veţi face vinovaţi de vărsare de sânge nevinovat, voi, cetatea aceasta şi locuitorii ei, căci, în adevăr, Domnul m-a trimis la voi să spun toate aceste cuvinte în auzul urechilor voastre.
16 Atunci conducătorii poporului şi întreg poporul le-au zis preoţilor şi profeţilor:
– Omul acesta nu trebuie pedepsit cu moartea, căci ne-a vorbit în Numele Domnului, Dumnezeul nostru.
17 Dar unii din sfatul bătrânilor ţării s-au ridicat şi au zis întregii adunări:
18 – Mica din Moreşet, profeţea în zilele lui Ezechia, regele lui Iuda, şi spunea întregului popor al lui Iuda: „Aşa vorbeşte Domnul Oştirilor:
«Sionul va fi arat ca un ogor,
Ierusalimul va deveni un morman de ruine,
iar muntele Casei va deveni o înălţime acoperită cu păduri.»“[g]
19 L-a omorât oare Ezechia, regele lui Iuda, sau cineva din Iuda? Nu s-a temut Ezechia de Domnul şi n-a căutat el faţa Domnului? Şi nu s-a căit Domnul atunci de răul pe care-l rostise împotriva lor? Iar noi să ne împovărăm sufletele cu un rău aşa de mare? 20 A mai fost însă un om care profeţea în Numele Domnului: Urie, fiul lui Şemaia, din Chiriat-Iearim. El a profeţit împotriva cetăţii acesteia şi împotriva ţării acesteia întocmai aceleaşi cuvinte ca Ieremia. 21 Regele Iehoiachim, toţi vitejii lui şi toţi conducătorii lui au auzit cuvintele lui şi regele a căutat să-l omoare. Dar Urie a fost înştiinţat de lucrul acesta, s-a temut şi a fugit în Egipt. 22 Regele Iehoiachim a trimis nişte oameni în Egipt: pe Elnatan, fiul lui Acbor, şi pe alţii împreună cu el. 23 Aceştia l-au scos pe Urie din Egipt şi l-au adus la regele Iehoiachim, care l-a ucis cu sabia şi i-a aruncat hoitul în mormântul fiilor poporului.
24 De asemenea şi Ahikam, fiul lui Şafan, l-a sprijinit pe Ieremia, nelăsând să fie dat pe mâna poporului ca să fie ucis.
Trăind după învăţătura sănătoasă
2 Tu însă să vorbeşti lucruri care se potrivesc cu învăţătura sănătoasă! 2 Cei vârstnici trebuie să fie demni, onorabili, cumpătaţi, sănătoşi în credinţă, în dragoste şi în răbdare. 3 Tot astfel, şi femeile în vârstă trebuie să aibă o purtare respectuoasă, să nu fie acuzatoare, nici înrobite de vin, să fie unele care îi învaţă pe alţii ce este bine, 4 astfel încât să le poată sfătui pe cele tinere să fie iubitoare de soţi, iubitoare de copii, 5 cumpătate, curate, bune gospodine, să fie supuse soţilor lor, astfel încât Cuvântul lui Dumnezeu să nu fie vorbit de rău. 6 Tot astfel, îndeamnă-i şi pe cei tineri să fie cu stăpânire de sine. 7 În toate lucrurile, dă-te ca exemplu prin lucrări bune, printr-o învăţătură curată, prin demnitate, 8 printr-o vorbire sănătoasă, ireproşabilă, pentru ca aceia care se împotrivesc să fie făcuţi de ruşine şi să nu aibă nimic rău de spus despre noi. 9 Spune-le sclavilor să le fie supuşi în toate stăpânilor lor, să le fie plăcuţi, să nu le întoarcă vorba, 10 să nu fure, ci să dovedească că, în toate, sunt buni şi credincioşi, pentru ca astfel să arate în toate frumuseţea învăţăturii lui Dumnezeu, Mântuitorul nostru.
11 Căci harul lui Dumnezeu, care aduce mântuire pentru toţi oamenii, a fost arătat 12 şi ne învaţă să renunţăm la lipsa de evlavie şi la poftele lumeşti şi să trăim în veacul de acum într-un mod cumpătat, drept şi evlavios, 13 în timp ce aşteptăm fericita nădejde şi arătarea slavei marelui nostru Dumnezeu şi Mântuitor, Isus Cristos. 14 El S-a dat pe Sine Însuşi pentru noi, ca să ne răscumpere din orice fărădelege şi să-Şi curăţească un popor care să fie doar al Lui, plin de râvnă pentru fapte bune. 15 Spune aceste lucruri, îndeamnă şi mustră cu toată autoritatea! Nimeni să nu te dispreţuiască!
Nouă Traducere În Limba Română (Holy Bible, New Romanian Translation) Copyright © 2006 by Biblica, Inc.® Used by permission. All rights reserved worldwide.