New Testament in a Year
25 Şi iată că în Ierusalim era un om pe care-l chema Simeon. Acest om era drept şi evlavios. El aştepta mângâierea[a] lui Israel şi Duhul Sfânt era peste el. 26 Duhul Sfânt îi făcuse cunoscut că nu va vedea moartea înainte de a-L vedea pe Cristosul Domnului. 27 Călăuzit de Duhul, el a venit în Templu. Când părinţii L-au adus înăuntru pe Copilul Isus, ca să împlinească cu privire la El obiceiul Legii, 28 Simeon L-a luat în braţe, L-a binecuvântat pe Dumnezeu şi a zis:
29 „Acum, Stăpâne, eliberează-l[b] pe robul Tău în pace,
după cuvântul Tău,
30 căci ochii mei au văzut mântuirea Ta,
31 pe care ai pregătit-o să fie înaintea tuturor popoarelor
32 o lumină care să slujească celorlalte neamuri drept revelaţie,
iar poporului Tău, Israel, drept glorie!“
33 Tatăl şi mama lui Isus se mirau de ceea ce se spunea despre El.
34 Simeon i-a binecuvântat şi i-a zis Mariei, mama lui Isus:
„Iată, Copilul Acesta este rânduit pentru căderea şi ridicarea multora în Israel şi pentru a fi un semn care va stârni împotrivire, 35 ca astfel să fie descoperite gândurile din multe inimi. Şi o sabie va străpunge chiar sufletul tău!“
36 Mai era şi o profetesă, pe nume Ana, fata lui Fanuel, din seminţia lui Aşer. Aceasta era foarte înaintată în vârstă. Ea trăise împreună cu soţul ei timp de şapte ani după fecioria ei 37 şi apoi, ca văduvă, ajunsese la optzeci şi patru de ani[c]. Ea nu se îndepărta de la Templu, slujind zi şi noapte prin post şi rugăciune. 38 A venit acolo chiar în ceasul acela şi a început să-I mulţumească lui Dumnezeu şi să le vorbească despre El tuturor celor ce aşteptau răscumpărarea Ierusalimului.
39 După ce au împlinit toate lucrurile poruncite în Legea Domnului, s-au întors în Galileea, în cetatea lor, Nazaret. 40 Copilul creştea, se întărea[d] şi era umplut cu înţelepciune, iar harul lui Dumnezeu era peste El.
Isus în Templu la vârsta de doisprezece ani
41 În fiecare an, părinţii Lui se duceau la Ierusalim, la Sărbătoarea Paştelui. 42 Când era El la vârsta de doisprezece ani,[e] s-au dus la sărbătoare, potrivit obiceiului. 43 După ce au trecut zilele sărbătorii, la întoarcere, Copilul Isus a rămas în urmă în Ierusalim. Părinţii Lui n-au ştiut lucrul acesta. 44 Ei au crezut că se află undeva în caravană şi au mers aşa cale de o zi. Apoi au început să-L caute printre rude şi cunoştinţe, 45 dar nu L-au găsit, aşa că s-au întors la Ierusalim să-L caute. 46 După trei zile, L-au găsit în Templu, şezând în mijlocul învăţătorilor, ascultându-i şi punându-le întrebări. 47 Toţi cei care-L auzeau erau uimiţi de priceperea şi de răspunsurile Lui. 48 Când L-au văzut, părinţii Lui au rămas înmărmuriţi. Mama Lui i-a zis:
– Copile, de ce ne-ai făcut aceasta? Iată că tatăl Tău şi cu mine Te-am căutat cu îngrijorare!
49 El le-a răspuns:
– De ce M-aţi căutat? Nu ştiaţi că trebuie să fiu în Casa Tatălui Meu?[f]
50 Ei n-au înţeles ceea ce le-a zis El. 51 Apoi S-a coborât împreună cu ei, a venit în Nazaret şi le era supus. Mama Lui păstra toate aceste lucruri în inima ei. 52 Isus creştea în înţelepciune, în statură şi Îi era tot mai plăcut lui Dumnezeu şi oamenilor.
Nouă Traducere În Limba Română (Holy Bible, New Romanian Translation) Copyright © 2006 by Biblica, Inc.® Used by permission. All rights reserved worldwide.