Print Page Options
Previous Prev Day Next DayNext

M’Cheyne Bible Reading Plan

The classic M'Cheyne plan--read the Old Testament, New Testament, and Psalms or Gospels every day.
Duration: 365 days
Kekchi (KEK)
Version
Error: Book name not found: Judg for the version: Kekchi
HECHOS 19

Eb lix tzolom laj Juan queˈxcˈul li Santil Musikˈej aran Efeso

19  Nak laj Apolos cuan Corinto laj Pablo quinumeˈ saˈ eb li naˈajej toj quicuulac Efeso. Ut aran quixtauheb jun chˈu̱taleb laj pa̱banel. Quixye reheb: ―¿Ma quecˈul li Santil Musikˈej nak quexpa̱ban? chan laj Pablo reheb. Ut eb aˈan queˈxye: ―Incˈaˈ nakanau nak cuan ta li Santil Musikˈej, chanqueb. Ut laj Pablo quixye reheb: ―¿Chanru nak quicubsi̱c e̱haˈ? Eb aˈan queˈxye: ―Li cubi haˈ li xkacˈul, aˈan li quixba̱nu laj Juan, chanqueb. Laj Pablo quixye reheb: ―Laj Juan quixcubsiheb xhaˈ li queˈxyotˈ xchˈo̱l ut queˈxjal xcˈaˈux. Quixye reheb nak teˈpa̱ba̱nk saˈ xcˈabaˈ li Jesucristo li tol‑e̱lk mokon, chan. Nak queˈrabi aˈan, queˈxtzˈa̱ma li cubi haˈ ut quicubsi̱c xhaˈeb saˈ xcˈabaˈ li Ka̱cuaˈ Jesús. Laj Pablo quixqˈue li rukˈ saˈ xbe̱neb ut queˈxcˈul li Santil Musikˈej. Queˈa̱tinac saˈ jalan a̱tinoba̱l ut queˈxye resil li cˈaˈru quicˈutbesi̱c chiruheb xban li Dios. Cuanqueb tana cablaju chi cui̱nk li queˈpa̱ban saˈ xya̱nkeb.

Eb laj pa̱banel queˈxtiquib xchˈutubanquil ribeb chi lokˈoni̱nc aran Efeso

Chiru oxib po laj Pablo quixchˈolob li xya̱lal chiruheb laj Efeso chi ma̱cˈaˈ xxiu saˈ li cab li nequeˈxchˈutub cuiˈ ribeb laj judío. Quixyal xkˈe xcˈutbal chi tzˈakal lix ya̱lal lix nimajcual cuanquilal li Dios. Cuanqueb li queˈxcacuubresi xchˈo̱leb ut incˈaˈ queˈraj pa̱ba̱nc. Queˈoc chixmajecuanquil li evangelio chiruheb chixjunileb. Joˈcan nak laj Pablo quixcanab xchˈolobanquil li xya̱lal aran saˈ li cab li nequeˈxchˈutub cuiˈ ribeb laj judío. Ut quixcˈameb laj pa̱banel chirix. Rajlal cutan quixcˈut li xya̱lal chiruheb saˈ li cab li natzoloc cuiˈ jun li cui̱nk aj Tirano xcˈabaˈ. 10 Cuib chihab quixba̱nu chi joˈcaˈin. Ut chixjunileb li cuanqueb Asia, eb laj judío, joˈeb ajcuiˈ li ma̱cuaˈeb aj judío, queˈrabi li ra̱tin li Ka̱cuaˈ Jesús. 11 Ut li Ka̱cuaˈ Dios quixqˈue xcuanquil laj Pablo chixba̱nunquil li sachba chˈo̱lej. 12 Usta caˈaj cuiˈ lix tˈicr ut lix sut laj Pablo nequeˈxqˈue saˈ xbe̱neb li yaj, nequeˈqˈuira. Ut nequeˈel li ma̱us aj musikˈej riqˈuineb. 13 Cuanqueb aj judío nequeˈxye nak nequeˈxnau risinquileb li ma̱us aj musikˈej ut nequeˈxbeni ribeb chixba̱nunquil. Queˈxyal xpatzˈbal xcˈabaˈ li Ka̱cuaˈ Jesús saˈ xbe̱neb li cuan ma̱us aj musikˈej riqˈuineb ut queˈxye: ―Saˈ xcˈabaˈ li Jesús li naxjultica laj Pablo, tinye e̱re elenkex riqˈuin li cui̱nk aˈan, chanqueb. 14 Cuukubeb chi cui̱nk li yo̱queb chi ba̱nu̱nc re aˈin. Ralaleb jun li cui̱nk aj judío, aj Esceva xcˈabaˈ. Aˈan li xbe̱nil aj tij. 15 Saˈ jun li cutan jun li ma̱us aj musikˈej quichakˈoc ut quixye reheb: ―Ninnau ani li Jesús, ut ninnau ajcuiˈ ani laj Pablo. Ut la̱ex, ¿anihex? Ut ¿ani xqˈuehoc e̱cuanquil chi isi̱nc ma̱us aj musikˈej? chan reheb. 16 Li cui̱nk li cuan ma̱us aj musikˈej riqˈuin, quixcut rib saˈ xbe̱neb. Aˈan kˈaxal cuiˈchic cau rib chiruheb. Tacuasinbileb ut pejeleb chic li rakˈeb nak queˈe̱lelic saˈ li cab aˈan. 17 Chixjunileb li cuanqueb Efeso queˈrabi resil li cˈaˈru quicˈulman, joˈ aj judío joˈ eb ajcuiˈ li ma̱cuaˈeb aj judío. Quichal xxiuheb chixjunileb ut kˈaxal cuiˈchic queˈxqˈue xlokˈal li Ka̱cuaˈ Jesús. 18 Ut nabaleb li queˈpa̱ban queˈchal ut queˈxxo̱to lix ma̱queb chiru li Dios chiruheb chixjunileb li cuanqueb aran. 19 Nabaleb laj tu̱l queˈchal ut queˈxcˈam chak lix huheb li nacˈanjelac chiruheb re tu̱lac ut queˈxcˈat chiruheb chixjunileb li tenamit. Nak queˈxbir rix lix tzˈak chixjunil li queˈxcˈat, qui‑el laje̱b roxcˈa̱l mil (50,000) chi tumin plata. 20 Ut li ra̱tin li Ka̱cuaˈ yo̱ chi e̱lc resil yalak bar ut yo̱ ajcuiˈ chi cˈutu̱nc xcuanquil li Dios. 21 Nak ac xnumeˈ chixjunil aˈin, laj Pablo quixcˈoxla xic toj Jerusalén, nak acak xbeni chak Macedonia ut Acaya. Quixye: ―Nak acak xinnumeˈ aran, tento ajcuiˈ tinxic Roma chirilbaleb laj pa̱banel li cuanqueb aran, chan. 22 Joˈcan nak quixtaklaheb Macedonia laj Timoteo ut laj Erasto, li nequeˈtenkˈan re. Ut laj Pablo toj quicana aran Asia.

Laj tenol chˈi̱chˈ xicˈ queˈrabi li cˈaˈru quixye laj Pablo

23 Ut saˈ eb li cutan aˈan quiticla jun nimla chˈaˈajquilal xban nak nabaleb yo̱queb chixpa̱banquil li Dios. 24 Jun li cui̱nk aj tenol plata, aj Demetrio xcˈabaˈ. Aˈan naxyi̱b riqˈuin plata li cocˈ ochoch re lix Diana lix dioseb. Ut nabal li tumin nequeˈxcˈul li nequeˈtrabajic rochben. 25 Quixchˈutubeb chixjunileb li nequeˈcˈanjelac chiru joˈqueb ajcuiˈ chixjunileb laj tenol plata ut quixye reheb: ―La̱ex nequenau nak riqˈuin li cˈanjel aˈin nakaba̱nu, nakacˈul nabal li katumin. 26 Ac e̱rabiom resil nak laj Pablo ac xtacchiˈi nabaleb li cuanqueb aran Efeso joˈ ajcuiˈ saˈ chixjunil li tenamit xcue̱nt Asia. Ac nequenau nak yo̱ chixyebal reheb nak moco dioseb ta li yal yi̱banbil xban cui̱nk. 27 Ma̱re anchal ta̱sachk li kacˈanjel xban aˈan. Ut ma̱re anchal ta̱tzˈekta̱na̱k ajcuiˈ xlokˈal li rochoch lix Diana li kalokˈlaj dios. Ma̱re ta̱sachk lix cuanquilal li kadios li nequeˈxlokˈoni chixjunileb aran Asia, joˈ ajcuiˈ li cuanqueb saˈ chixjunil li ruchichˈochˈ, chan laj Demetrio. 28 Ut eb li chˈutchˈu̱queb aran cˈajoˈ nak queˈjoskˈoˈ nak queˈrabi li cˈaˈru quixye. Queˈxjap reheb chixyebal: ―¡Nim xcuanquil lix Diana li kadios la̱o aj Efeso! chanqueb. 29 Cˈajoˈ nak queˈjoskˈoˈ li tenamit. Incˈaˈ chic jultiqueb re cˈaˈru nequeˈxba̱nu. Jun xiquiqueb nak co̱eb chixsicˈbal laj Gayo ut laj Aristarco li queˈchal chak Macedonia rochben laj Pablo. Ut quelonbileb nak queˈcˈameˈ toj saˈ li naˈajej li nequeˈxchˈutub cuiˈ ribeb. 30 Ut laj Pablo quiraj raj xic chi a̱tinac riqˈuineb li tenamit, abanan eb laj pa̱banel incˈaˈ queˈxcanab chi xic. 31 Cuanqueb cuib oxib li rami̱g laj Pablo li nequeˈcˈamoc be saˈ li tenamit. Aˈaneb aj Roma. Eb aˈan queˈxtakla xyebal re laj Pablo nak incˈaˈ ta̱xic saˈ li naˈajej li nequeˈxchˈutub cuiˈ ribeb li tenamit. 32 Chixjunileb li queˈxchˈutub ribeb aran yo̱queb chixjapbal reheb ut incˈaˈ chic jultiqueb re li cˈaˈru nequeˈxye. Lix qˈuialeb li tenamit incˈaˈ queˈxnau cˈaˈut nak queˈxchˈutub ribeb aran. 33 Ut queˈrisi saˈ xya̱nkeb li tenamit laj Alejandro. Aˈan quixtaksi li rukˈ re teˈxcanab choki̱nc. Quiraj raj a̱tinac re xcolbal rib chiruheb li tenamit. 34 Nak queˈril nak aˈan aj judío junaj xya̱b xcuxeb chixjunileb chixyebal: ―¡Nim xcuanquil lix Diana li kadios la̱o aj Efeso! chanqueb. Ut caˈchˈin chic ma̱ cuib o̱r queˈxjap reheb chixyebal aˈan. 35 Nak ac xkˈunbesiheb li tenamit laj tzˈi̱b li nacˈanjelac saˈ po̱pol, quixye reheb: ―La̱ex aj Efeso, ¿ma cuan ta biˈ junak incˈaˈ naxnau nak li katenamit Efeso, aˈan li nacˈacˈalen re li rochoch lix Diana, li kalokˈlaj dios? Chixjunileb nequeˈxnau nak li jalam u̱ch aˈan chalenak chak saˈ choxa. 36 Li kadios incˈaˈ ta̱ru̱k xsachbal ru. Joˈcan nak me̱qˈue e̱joskˈil. Cˈoxlahomak rix chi us li cˈaˈru te̱ba̱nu. 37 ¿Cˈaˈut nak xecˈameb chak li cui̱nk aˈin arin? Eb aˈan incˈaˈ yo̱queb chixmuxbal ru le̱ dios, chi moco yo̱queb ta chixmajecuanquil. 38 Cui ut laj Demetrio ut eb laj tenol chˈi̱chˈ li nequeˈcˈanjelac riqˈuin cuan junak ani teˈxjit, teto li po̱pol ut cuanqueb aj rakol a̱tin. Teˈjitok aran re nak ta̱ru̱k ta̱yi̱ba̱k ru lix chˈaˈajquilaleb. 39 Cui ut te̱raj xcˈu̱banquil junak cˈaˈak re ru, takachˈutub kib ut saˈ xya̱lal takacˈu̱b ru. 40 Anakcuan xiu xiu cuanco. Cui nocoeˈxjit riqˈuin li mululij ib yo̱co, ut cui eb laj Roma li nequeˈtaklan saˈ kabe̱n teˈxpatzˈ ke cˈaˈut nak yo̱co chixmululinquil kib, ma̱cˈaˈ naru takacol cuiˈ kib, chan. 41 Ut nak quirakeˈ chixyebal aˈin, quixchakˈrabiheb li tenamit.

Error: Book name not found: Jer for the version: Kekchi
SAN MARCOS 14

Queˈraj xchapbal li Jesús

14  Cuib cutan chic ma̱ nacuulac xkˈehil li ninkˈe re xjulticanquil li reliqueb laj Israel saˈ li tenamit Egipto. Pascua nayeman re li ninkˈe aˈan. Aˈan ajcuiˈ xkˈehil li ninkˈe nak nequeˈxcuaˈ li caxlan cua chi ma̱cˈaˈ xchˈamal. Saˈ eb li cutan aˈan eb lix be̱nil aj tij ut eb laj tzˈi̱b yo̱queb chixsicˈbal chanru nak teˈxyoˈob a̱tin chirix li Jesús re nak teˈxqˈue chi camsi̱c. Ut queˈxye chi ribileb rib: ―Incˈaˈ takachap li Jesús nak yo̱k li ninkˈe xban nak teˈpokˈ li tenamit kiqˈuin ut teˈoc chi pletic, chanqueb.

Nak quiyuleˈ li sununquil ban saˈ xjolom li Jesús xban jun li ixk

Li Jesús cuan aran Betania saˈ rochoch laj Simón li saklep rix. Chunchu saˈ me̱x nak quichal jun li ixk. Cuan chak jun chˈina botella sununquil ban riqˈuin. Lix naˈaj li ban aˈan yi̱banbil riqˈuin cha̱bil pec alabastro xcˈabaˈ ut li sununquil ban aˈan nardo xcˈabaˈ ut kˈaxal terto xtzˈak. Li ixk quixtok xcux li chˈina botella ut quixqˈue li ban saˈ xjolom li Jesús. Cuan li queˈjoskˈoˈ ut queˈxye chi ribileb rib: ―¿Cˈaˈut nak xsach li sununquil ban aˈan chi ma̱cˈaˈ rajbal? Xru raj xcˈayiman chi numenak oxib ciento denarios (Q150) ut xkajeqˈui raj reheb li nebaˈ, chanqueb. Ut queˈoc chixcuechˈinquil li ixk. Ut li Jesús quixye reheb: ―¿Cˈaˈut nak yo̱quex chixchˈiˈchˈiˈinquil li ixk? Canabomak xcuechˈinquil xban nak us li xba̱nu cue. Li nebaˈ junelic cuanqueb saˈ e̱ya̱nk. Yalak jokˈe naru te̱tenkˈaheb. Abanan la̱in moco cua̱nkin ta junelic e̱riqˈuin. Li ixk aˈin xba̱nu li joˈ qˈuial xru xba̱nunquil. Ma̱jiˈ nincam abanan ac xinixban re lin mukbal. Relic chi ya̱l tinye e̱re nak ta̱yema̱nk resil li colba‑ib yalak bar, ta̱yema̱nk ajcuiˈ resil li cˈaˈru xba̱nu li ixk aˈin re xjulticanquil aˈan, chan. 10 Ut laj Judas Iscariote, xcomoneb li cablaju, co̱ riqˈuineb lix be̱nil aj tij chixyebal reheb nak tixkˈaxtesi li Jesús saˈ rukˈeb. 11 Ut eb laj tij nak queˈrabi aˈan cˈajoˈ nak queˈsahoˈ saˈ xchˈo̱leb ut queˈxyechiˈi xtumin. Ut laj Judas quixsicˈ xya̱lal chanru nak tixkˈaxtesi li Jesús saˈ rukˈeb.

Xticlajic chak li Lokˈoni̱nc re Xjulticanquil lix Camic li Jesucristo

12 Saˈ li xbe̱n cutan re li ninkˈe nak nequeˈxcuaˈ li caxlan cua chi ma̱cˈaˈ xchˈamal, nequeˈxmayeja jun li carner. Li ninkˈe aˈan re xjulticanquil li reliqueb laj Israel saˈ li tenamit Egipto. Eb lix tzolom queˈxye re li Jesús: ―¿Bar ta̱cuaj takacauresi chak li naˈajej re ta̱tzaca cuiˈ li mayejanbil xul? chanqueb. 13 Li Jesús quixye reheb cuib lix tzolom: ―Ayukex saˈ li tenamit. Aran te̱cˈul jun li cui̱nk yo̱ chak chixcˈambal jun cuc xhaˈ. Te̱ta̱ke aˈan. 14 Bar ta̱oc aˈan aran ajcuiˈ tex‑oc la̱ex. Ut te̱ye re laj e̱chal cab, “Chan laj tzolonel, ¿bar len cuan li naˈajej ta̱cuaˈak cuiˈ rochbeneb lix tzolom?” chaˈkex re. 15 Ut aˈan tixcˈut che̱ru jun nimla naˈajej takecˈ saˈ xcaˈ tasalil li cab. Ac yi̱banbil li naˈajej. Ut aran toxe̱cauresi li ninkˈe chokˈ ke, chan li Jesús. 16 Queˈco̱eb saˈ li tenamit ut qui‑uxman joˈ quixye li Jesús. Ut aran queˈxcauresi li ninkˈe. 17 Nak qui‑ecuu, quicuulac li Jesús rochbeneb lix tzolom. 18 Nak ac yo̱queb chi cuaˈac saˈ li me̱x, li Jesús quixye reheb lix tzolom, ―Relic chi ya̱l tinye e̱re nak jun e̱re la̱ex ta̱kˈaxtesi̱nk cue saˈ rukˈeb li xicˈ nequeˈiloc cue, chan. 19 Ut eb aˈan queˈrahoˈ saˈ xchˈo̱leb ut eb li junju̱nk queˈoc chixyebal re li Jesús: ―¿Ma la̱in ta biˈ tinkˈaxtesi̱nk a̱cue, Ka̱cuaˈ? chanqueb. 20 Ut li Jesús quichakˈoc ut quixye reheb: ―Li ta̱kˈaxtesi̱nk cue, aˈan jun e̱re la̱ex li yo̱ chixtzˈabal lix caxlan cua cuochben saˈ li secˈ. 21 Relic chi ya̱l la̱in li Cˈajolbej tincˈul li cˈaˈru tzˈi̱banbil chak retalil chicuix. Abanan raylal cuan saˈ xbe̱n li cui̱nk li ta̱kˈaxtesi̱nk cue. Kˈaxal us raj chokˈ re li cui̱nk aˈan nak incˈaˈ ta quiyoˈla.― 22 Ut nak yo̱queb chi cuaˈac, li Jesús quixchap li caxlan cua. Quixbantioxi chiru li Dios, quixjachi, tojoˈnak quixjeqˈui reheb lix tzolom. Ut quixye reheb: ―Cuaˈinkex. Aˈan aˈin intzˈejcual.― 23 Ut quixchap ajcuiˈ li secˈ re ucˈac ut quixbantioxi chiru li Dios, tojoˈnak quixqˈue reheb ut chixjunileb queˈucˈac. 24 Ut li Jesús quixye reheb: ―Aˈan aˈin lin quiqˈuel li ta̱hoyekˈ saˈ xcˈabaˈeb chixjunileb ut aˈan ta̱xakaba̱nk xcuanquil li Acˈ Contrato. 25 Relic chi ya̱l tinye e̱re nak incˈaˈ chic tincuucˈ lix yaˈal ru li uva toj ta̱cuulak xkˈehil nak tincuucˈ cuiˈchic saˈ lix nimajcual cuanquilal li Dios, chan li Jesús.

Li Jesús quixye nak ta̱tzˈekta̱na̱k xbaneb lix tzolom

26 Ut nak ac xeˈrakeˈ xbichanquil jun li bich, queˈco̱eb saˈ li tzu̱l Olivos. 27 Ut li Jesús quixye reheb: ―Che̱junilex la̱ex ta̱chˈina̱k le̱ chˈo̱l ut tine̱canab injunes chiru a kˈojyi̱n aˈin xban nak joˈcaˈin tzˈi̱banbil retalil xbaneb li profeta: Tincanab chi camsi̱c laj ilol reheb li carner ut eb li carner teˈxchaˈchaˈi ribeb. 28 Ut nak acak xincuacli cuiˈchic chi yoˈyo saˈ xya̱nkeb li camenak, la̱in xbe̱n cua tinxic che̱ru aran Galilea.― 29 Ut laj Pedro quixye re: ―Usta chixjunileb tateˈxcanab abanan la̱in incˈaˈ tatincanab.― 30 Ut li Jesús quichakˈoc ut quixye re: ―Relic chi ya̱l tinye a̱cue nak toj ma̱jiˈ naya̱bac xcaˈ sut li tzoˈ xul nak la̱at ac xaye oxib sut nak incˈaˈ nacanau cuu.― 31 Ut laj Pedro quixye cuiˈchic chi cau: ―Ma̱ jokˈe tinye nak incˈaˈ ninnau a̱cuu usta tineˈxcamsi a̱cuochben, chan. Ut joˈcan queˈxye chixjunileb lix tzolom.

Nak quitijoc chak li Jesús aran Getsemaní

32 Li Jesús quicuulac rochbeneb lix tzolom saˈ li naˈajej Getsemaní xcˈabaˈ. Li Jesús quixye reheb lix tzolom: ―Cana̱kex arin. Xic cue chi tijoc la̱in.― 33 Ut quixcˈam oxib lix tzolom chirix. Aˈaneb laj Pedro, laj Jacobo ut laj Juan. Ut cˈajoˈ nak qui‑oc chi yotˈecˈ xchˈo̱l li Jesús. 34 Quixye reheb lix tzolom: ―Cuan jun raylal saˈ inchˈo̱l yo̱ chinyotˈbal. La̱in nacuecˈa nak incˈaˈ chic tincuy. Cana̱kex arin ut yoˈlenkex.― 35 Ut li Jesús quibe̱c chic caˈchˈin ut quixcuikˈib rib saˈ chˈochˈ ut qui‑oc chi tijoc ut quixtzˈa̱ma re li Ka̱cuaˈ Dios ut quixye: ―Cui ta tixqˈue rib, incˈaˈ raj tincˈul li raylal aˈin.― 36 Ut quixye ajcuiˈ: ―At inYucuaˈ, la̱in ninnau nak chixjunil naru xba̱nunquil cha̱cuu. Cui ta naru incˈaˈ raj tincˈul li raylal aˈin. Abanan chi‑uxma̱nk li cˈaˈru nacacuaj la̱at ut ma̱cuaˈ li nacuaj la̱in.― 37 Ut nak quisukˈi chak li Jesús, quixtauheb chi cua̱rc lix tzolom. Ut quixye re laj Pedro: ―At Simón, ¿ma yo̱quex chi cua̱rc? ¿Ma incˈaˈ xru xexyoˈlec jun o̱rak cuochben? 38 Chexyoˈlek ut chextijok re nak incˈaˈ te̱qˈue e̱rib chi a̱le̱c. La̱ex nequeraj raj xba̱nunquil li us, abanan e̱junes incˈaˈ texru̱k.― 39 Ut li Jesús co̱ cuiˈchic chi tijoc ut quixtzˈa̱ma cuiˈchic saˈ lix tij nak incˈaˈ raj tixcˈul li raylal. 40 Ut nak quisukˈi cuiˈchic li Jesús quixtauheb cuiˈchic chi cua̱rc lix tzolom xban nak ma̱ caˈchˈin lix cuaraheb. Ut eb aˈan incˈaˈ chic nequeˈxtau cˈaˈru teˈxye. 41 Ut quisukˈi cuiˈchic saˈ rox sut, coxtauheb cuiˈchic chi cua̱rc ut quixye reheb: ―¿Ma toj yo̱quex ajcuiˈ chi cua̱rc? Tzˈakalak li hila̱nc xeba̱nu. Ac xtau xkˈehil nak la̱in li Cˈajolbej tinkˈaxtesi̱k saˈ rukˈeb laj ma̱c. 42 Cuaclinkex anakcuan, ut yoˈkeb chixcˈulbal li yo̱ chi cha̱lc chi kˈaxtesi̱nc cue, chan.

Nak queˈxcˈam chi pre̱xil li Jesús

43 Toj yo̱ ajcuiˈ chi a̱tinac li Jesús riqˈuineb lix tzolom nak quicuulac laj Judas. Aˈan jun reheb li cablaju. Nabal queˈchal rochben laj Judas taklanbileb chak xbaneb li xbe̱nil aj tij ut xbaneb laj tzˈi̱b. Taklanbileb ajcuiˈ xbaneb laj cˈamol be saˈ li rochoch li Dios. Cuanqueb xchˈi̱chˈ ut cuanqueb xcheˈ. 44 Ut laj Judas quixye reheb nak tixqˈue jun retalil chanru nak tixkˈaxtesi li Jesús. Ac quixye reheb: ―Li ani tincuutzˈ ru, aˈan li te̱chap ut te̱cˈam.― 45 Ut nak quicuulac laj Judas quijiloc chixcˈatk, ut quixye: ―At Ka̱cuaˈ,― ut quirutzˈ ru. 46 Ut eb aˈan queˈxchap li Jesús re nak teˈxcˈam riqˈuin laj rakol a̱tin. 47 Ut jun reheb li rochben li Jesús quirisi chak lix chˈi̱chˈ ut quixchˈot lix xic lix mo̱s li xyucuaˈileb aj tij. 48 Ut li Jesús quixye reheb li tenamit: ―¿Ma la̱in ta biˈ aj e̱lkˈ nak xexchal chinchapbal riqˈuin cheˈ ut riqˈuin chˈi̱chˈ? 49 Rajlal cutan cuanquin saˈ e̱ya̱nk che̱tzolbal saˈ rochoch li Dios ut incˈaˈ quine̱chap. Abanan xcˈulman chi joˈcaˈin re nak ta̱tzˈaklok ru li tzˈi̱banbil saˈ li Santil Hu,― chan li Jesús. 50 Ut chixjunileb lix tzolom queˈe̱lelic ut queˈxcanab xjunes li Jesús saˈ rukˈeb li xicˈ nequeˈiloc re. 51 Jun li al yo̱ chi ta̱ke̱nc re li Jesús lanlo saˈ xtˈicr. Aˈan queˈxchap raj. 52 Abanan aˈan quie̱lelic chiruheb. Quicana lix tˈicr saˈ rukˈeb ut quie̱lelic chi tˈustˈu.

Queˈxtzˈil a̱tin chirix li Jesús nak cuan chiru lix yucuaˈileb aj tij

53 Tojoˈnak queˈxcˈam li Jesús riqˈuin lix yucuaˈileb aj tij ut queˈchˈutla chixjunileb lix be̱nil aj tij. Ut queˈchˈutla ajcuiˈ eb laj cˈamol be saˈ rochoch li Dios ut eb laj tzˈi̱b. 54 Ut laj Pedro chi najt yo̱ chixta̱kenquil li Jesús ut quicuulac toj chi ruˈuj neba̱l saˈ rochoch lix yucuaˈil eb aj tij ut aran quicˈojla chire xam chi kˈixi̱nc rochbeneb laj cˈacˈalenel. 55 Eb li xbe̱nil aj tij ut li nequeˈtzˈiloc a̱tin yo̱queb chixsicˈbal chanru nak teˈxyoˈob junak a̱tin chirix li Jesús re nak teˈxqˈue chi camsi̱c. Abanan incˈaˈ queˈxtau. 56 Nabal li queˈyoˈoban ticˈtiˈ chirix ut incˈaˈ natukla ru li ra̱tineb xban nak jalan jala̱nk nequeˈxye li junju̱nk. 57 Cuan li queˈxakli chixyebal li yoˈobanbil a̱tin chirix. 58 Ut queˈxye: ―La̱o quikabi nak quixye, “La̱in tinjucˈ li rochoch li Dios li yi̱banbil xbaneb li cui̱nk, ut la̱in chiru oxib cutan tinyi̱b jun chic, aban ma̱cuaˈ yi̱banbil xbaneb li cui̱nk.” Joˈcan quixye li cui̱nk aˈin, chanqueb. 59 Abanan incˈaˈ nachˈola ru li ra̱tineb xban nak jalan jala̱nk nequeˈxye li junju̱nk. 60 Ut li xyucuaˈileb aj tij quixakli saˈ xya̱nkeb ut quixye re li Jesús, ―¿Ma ma̱cˈaˈ nacaye la̱at chirix li yo̱queb chixyebal cha̱cuix?― 61 Ut li Jesús ma̱ jun a̱tin quixye. Ut li xyucuaˈileb aj tij quixpatzˈ cuiˈchic re li Jesús ut quixye re: ―¿Ma la̱at li Cristo li Ralal li nimajcual Dios? chan re. 62 Ut li Jesús quixye: ―La̱in. Ut saˈ jun cutan tine̱ril la̱in li Cˈajolbej nak cˈojcˈo̱kin saˈ xnim ukˈ li nimajcual Dios ut te̱ril ajcuiˈ nak yo̱kin chak chi cha̱lc saˈ li chok saˈ choxa, chan. 63 Nak quirabi li quixye li Jesús, li xyucuaˈil eb aj tij quixpej li rakˈ xban xjoskˈil ut quixye: ―¿Cˈaˈ chic ru aj e nak toj teˈxye ke cˈaˈru xma̱c? 64 Ac xerabi nak xjuntakˈe̱ta rib riqˈuin li Dios. ¿Cˈaˈru nequeye? ¿Ma cuan xma̱c malaj ut incˈaˈ? chan. Ut chixjunileb queˈxye nak cuan xma̱c re camsi̱c. 65 Cuan li yo̱queb chi chu̱ba̱nc re ut cuan ajcuiˈ queˈtzˈapoc re li ru li Jesús riqˈuin tˈicr re nak incˈaˈ ta̱ilok, ut queˈxsacˈ ut queˈxye re: ―Ye ke ani xsacˈoc a̱cue, chanqueb. Tojoˈnak queˈxkˈaxtesi saˈ rukˈeb laj cˈacˈalenel pre̱x ut eb aˈan queˈxsacˈ cuiˈchic.

Laj Pedro quixye nak incˈaˈ naxnau ru li Jesús

66 Ut nak cuan laj Pedro takˈa chi ruˈuj neba̱l, quicuulac jun li ixk, xmo̱s li xyucuaˈil eb aj tij. 67 Ut li ixk aˈan quiril laj Pedro nak yo̱ chi kˈixi̱nc chire li xam. Quixcaˈya ut quixye re: ―La̱at xat‑ochbenin re li Jesús aj Nazaret, chan re laj Pedro. 68 Ut nak quichakˈoc laj Pedro, quiticˈtiˈic ut quixye: ―¿Ani nacaye? La̱in incˈaˈ ninnau ru ani li nacaye.― Ut laj Pedro qui‑el chire li oqueba̱l ut li tzoˈ xul quiya̱bac. 69 Ut li ixk nak quiril cuiˈchic laj Pedro, qui‑oc chixyebal reheb li cuanqueb aran: ―Li cui̱nk aˈin, aˈan jun reheb lix tzolom li Jesús, chan. 70 Ut laj Pedro quiticˈtiˈic cuiˈchic. Ut ac junpa̱t na chic nak eb li cuanqueb aran queˈxye cuiˈchic re laj Pedro: ―Ya̱l. La̱at xcomoneb xban nak la̱ cua̱tinoba̱l nacˈutuc re nak la̱at aj Galilea.― 71 Ut laj Pedro qui‑oc chi majecua̱nc ut quixye: ―Cutan saken chiru li Dios nak incˈaˈ ninnau ru li cui̱nk li nequeye. Cui ticˈtiˈ li yo̱quin chixyebal, chinixtzˈekta̱na̱k li Dios, chan. 72 Tojoˈnak quiya̱bac cuiˈchic xcaˈ sut li tzoˈ xul. Ut quinak saˈ xchˈo̱l laj Pedro li a̱tin quiyeheˈ re xban li Jesús, “Nak toj ma̱jiˈ naya̱bac xcaˈ sut li tzoˈ xul, la̱at ac xaye oxib sut nak incˈaˈ nacanau cuu”. Nak quijulticoˈ re laj Pedro li a̱tin aˈin, cˈajoˈ nak quirahoˈ saˈ xchˈo̱l ut qui‑oc chi ya̱bac.