M’Cheyne Bible Reading Plan
Chivotul este aşezat în Casa Domnului
8 Atunci Solomon a convocat la Ierusalim sfatul bătrânilor lui Israel[a], toate căpeteniile seminţiilor şi conducătorii clanurilor israelite ca să mute Chivotul Legământului cu Domnul din Cetatea lui David, adică din Sion. 2 Toţi bărbaţii lui Israel s-au adunat la regele Solomon cu prilejul sărbătorii din luna Etanim[b], adică luna a şaptea. 3 După ce au venit toţi cei din sfatul bătrânilor lui Israel, preoţii au ridicat Chivotul. 4 Preoţii şi leviţii au mutat Chivotul Domnului, Cortul Întâlnirii şi toate obiectele sfinte care erau în cort. 5 Regele Solomon şi toată adunarea lui Israel, care se adunase înaintea lui, au stat împreună înaintea Chivotului şi au jertfit atât de multe oi şi vite, încât n-au putut fi numărate sau socotite. 6 Preoţii au adus Chivotul Legământului cu Domnul la locul lui, în sanctuarul interior[c] al Casei, adică în Locul Preasfânt, sub aripile heruvimilor. 7 Heruvimii aveau aripile întinse deasupra locului unde se afla Chivotul, astfel încât heruvimii acopereau atât Chivotul, cât şi drugii acestuia. 8 Drugilor li se dăduse o asemenea lungime, încât să li se vadă capetele din Locul Sfânt care era în faţa sanctuarului interior, dar să nu se vadă de afară; ei sunt acolo şi astăzi. 9 În Chivot nu se mai aflau decât cele două table de piatră puse de Moise la Horeb, atunci când Domnul a încheiat legământ cu israeliţii, după ce aceştia au ieşit din ţara Egiptului. 10 Când preoţii au ieşit din Locul Sfânt, norul a acoperit Casa Domnului. 11 Preoţii n-au putut rămâne să-şi îndeplinească slujba din cauza norului, căci slava Domnului umpluse Casa Domnului.
12 Atunci Solomon a zis: „Domnul a spus că va locui în negură. 13 Eu am zidit o Casă măreaţă pentru Tine, un loc unde vei locui pe vecie!“ 14 Apoi regele s-a întors cu faţa spre întreaga adunare a lui Israel şi a binecuvântat-o. Întreaga adunare a lui Israel stătea în picioare. 15 El a zis:
„Binecuvântat să fie Domnul, Dumnezeul lui Israel, Care a împlinit prin puterea Sa ceea ce i-a promis tatălui meu, David, când a zis: 16 «Din ziua în care l-am scos pe poporul Meu, Israel, din Egipt, nu am ales nici o cetate din toate seminţiile lui Israel ca să-Mi zidesc acolo o Casă pentru Numele Meu, ci l-am ales pe David ca să domnească peste poporul Meu, Israel.» 17 Tatăl meu, David, avea de gând să zidească o Casă pentru Numele Domnului, Dumnezeul lui Israel. 18 Dar Domnul i-a zis tatălui meu, David: «Tu te-ai gândit să zideşti o Casă Numelui Meu şi este bine că te-ai gândit în felul acesta! 19 Totuşi, nu tu vei zidi Casa, ci fiul tău; cel ce ţi s-a născut va zidi o Casă Numelui Meu.» 20 Domnul a împlinit ceea ce a promis. Eu m-am ridicat în locul tatălui meu, David, m-am aşezat pe tronul lui Israel, aşa cum a promis Domnul, şi am zidit Casa pentru Numele Domnului, Dumnezeul lui Israel. 21 Am pregătit acolo un loc pentru Chivotul în care se află legământul Domnului, pe care l-a încheiat cu strămoşii noştri după ce i-a scos din ţara Egiptului.“
Rugăciunea lui Solomon
22 După aceea, Solomon s-a aşezat înaintea altarului Domnului şi, stând în prezenţa întregii adunări a lui Israel, şi-a întins mâinile spre cer 23 şi a zis:
„Doamne, Dumnezeul lui Israel, nu este nici un dumnezeu asemenea Ţie, nici sus în ceruri, nici jos pe pământ: Tu păstrezi legământul şi îndurarea[d] faţă de slujitorii Tăi, care umblă înaintea Ta din toată inima lor! 24 Tu Ţi-ai ţinut promisiunea faţă de robul Tău, tatăl meu, David; ce ai spus cu gura Ta, ai împlinit cu mâna Ta, cum se vede astăzi. 25 Doamne, Dumnezeul lui Israel, împlineşte ce ai promis robului Tău, tatăl meu, David, când ai zis: «Nu vei fi lipsit niciodată de un urmaş care să stea înaintea Mea pe tronul lui Israel, dacă fiii tăi vor veghea la calea lor şi vor umbla înaintea Mea tot aşa cum ai umblat şi tu.» 26 Acum, Dumnezeul lui Israel, împlinească-se promisiunea pe care ai făcut-o robului Tău David, tatăl meu.
27 Dar va locui într-adevăr Dumnezeu pe pământ? Iată că nici chiar cerurile şi cerurile cerurilor nu Te pot cuprinde, cu atât mai puţin Casa aceasta pe care am zidit-o eu! 28 Doamne, Dumnezeul meu, ia aminte la rugăciunea slujitorului Tău şi la cererea lui! Ascultă strigătul şi rugăciunea pe care Ţi-o face slujitorul Tău astăzi! 29 Fie ca ochii Tăi să vegheze zi şi noapte asupra acestei Case, asupra locului despre care ai zis: «Acolo va fi Numele Meu!» Ascultă rugăciunea pe care Ţi-o face slujitorul Tău cu privire la acest loc. 30 Ascultă cererea slujitorului Tău şi a poporului Tău, Israel, când se va ruga înspre acest loc. Ascultă din tărâmul locuinţei Tale, din ceruri, ascultă şi iartă.
31 Când va păcătui cineva împotriva semenului său şi va fi obligat apoi să facă un jurământ, când va veni să jure înaintea altarului din Casa aceasta, 32 ascultă din ceruri, lucrează şi judecă-i pe slujitorii Tăi, condamnându-l pe cel nelegiuit, aruncând asupra capului lui faptele lui, şi îndreptăţindu-l pe cel drept, răsplătindu-i potrivit cu dreptatea lui!
33 Când poporul Tău, Israel, fiind biruit de duşman pentru că a păcătuit împotriva Ta, se va întoarce la Tine, va da slavă Numelui Tău, Ţi se va ruga şi va căuta bunăvoinţa Ta în Casa aceasta, 34 ascultă din ceruri, iartă păcatul poporului Tău, Israel, şi adu-l înapoi în ţara pe care le-ai dat-o strămoşilor lui!
35 Când cerul va fi închis şi nu va mai fi ploaie pentru că au păcătuit împotriva Ta, iar ei se vor ruga înspre acest loc, vor da slavă Numelui Tău şi se vor întoarce de la păcatul lor pentru că i-ai pedepsit, 36 ascultă din ceruri şi iartă păcatul slujitorilor Tăi şi al poporului Tău, Israel. Învaţă-i calea cea bună pe care trebuie să meargă şi trimite ploaie peste ţara Ta, pe care i-ai dat-o ca moştenire poporului Tău! 37 Când va fi în ţară foamete, molimă, filoxeră, mană, lăcuste sau omizi, când duşmanul lor le va asedia cetăţile, orice urgie sau boală ar veni, 38 dacă cineva din popor sau dacă tot poporul Tău, Israel, va face rugăciuni şi cereri, recunoscându-şi fiecare întinarea inimii lui şi va întinde mâinile spre Casa aceasta, 39 ascultă din ceruri, tărâmul locuinţei Tale, şi iartă-l! Lucrează şi răsplăteşte-i fiecăruia după faptele lui, Tu Care cunoşti inima fiecăruia, căci numai Tu cunoşti inimile tuturor oamenilor. 40 Astfel, ei se vor teme de Tine în tot timpul cât vor trăi în ţara pe care le-ai dat-o strămoşilor noştri.
41 De asemenea, când străinul, care nu este din poporul Tău, Israel, va veni dintr-o ţară îndepărtată datorită Numelui Tău, 42 căci oamenii vor auzi despre Numele Tău cel mare, despre mâna Ta cea tare şi despre braţul Tău cel întins, deci când va veni şi se va ruga înspre această Casă, 43 ascultă din ceruri, tărâmul locuinţei Tale, şi dă-i acelui străin tot ceea ce-Ţi va cere, pentru ca toate popoarele pământului să-Ţi cunoască Numele, să se teamă de Tine aşa cum se teme poporul Tău, Israel, şi să ştie că Numele Tău este chemat peste această Casă, pe care am zidit-o eu.
44 Când poporul Tău va merge la război împotriva duşmanului său, acolo unde îl vei trimite, şi se va ruga Domnului cu mâinile îndreptate înspre cetatea pe care ai ales-o Tu şi înspre Casa pe care am zidit-o pentru Numele Tău, 45 ascultă din ceruri rugăciunea lor şi cererea lor şi fă-le dreptate.
46 Când vor păcătui împotriva Ta – căci nu este om care să nu păcătuiască – şi, mâniindu-Te pe ei, îi vei da pe mâna duşmanilor lor care îi vor duce captivi într-o ţară vrăjmaşă, îndepărtată sau apropiată, 47 dacă acolo, în ţara în care au fost luaţi captivi, îşi vor cerceta inimile, dacă se vor întoarce la Tine şi vor căuta bunăvoinţa Ta în ţara celor ce i-au luat captivi, spunând: «Am păcătuit, am greşit şi am săvârşit răul!», 48 dacă de acolo, din ţara duşmanilor lor care i-au luat captivi, se vor întoarce la Tine din toată inima lor şi din tot sufletul lor, dacă Ţi se vor ruga cu mâinile îndreptate înspre ţara lor, pe care le-ai dat-o strămoşilor lor, înspre cetatea pe care Tu ai ales-o şi înspre Casa pe care am zidit-o eu pentru Numele Tău, 49 atunci ascultă din ceruri, tărâmul locuinţei Tale, rugăciunea lor şi cererea lor şi fă-le dreptate. 50 Iartă poporul Tău, cel ce a păcătuit faţă de Tine! Iartă toate fărădelegile pe care le-au săvârşit împotriva Ta şi fă să găsească îndurare la cei ce i-au luat captivi, ca să le arate milă; 51 căci ei sunt poporul Tău şi moştenirea Ta, poporul pe care l-ai scos din Egipt, din mijlocul cuptorului de fier!
52 Fie ca ochii Tăi să fie deschişi la cererea slujitorului Tău şi la cererea poporului Tău, Israel, ca să-i asculţi ori de câte ori vor striga către Tine după ajutor, 53 căci Tu, Stăpâne Doamne, i-ai pus deoparte dintre toate popoarele pământului pentru a fi moştenirea Ta, după cum i-ai spus robului Tău Moise când i-ai scos pe strămoşii noştri din Egipt!“
54 Când Solomon a terminat de spus toată această rugăciune şi cerere Domnului, s-a ridicat dinaintea altarului Domnului, unde stătuse îngenuncheat, cu mâinile ridicate spre cer 55 şi, stând în picioare, a binecuvântat întreaga adunare a lui Israel cu voce tare, zicând:
56 „Binecuvântat să fie Domnul Care i-a dat odihnă poporului Său, Israel, potrivit cu tot ceea ce a promis. Dintre toate promisiunile bune pe care le-a rostit prin robul Său Moise, nici una n-a rămas neîmplinită. 57 Domnul, Dumnezeul nostru, să fie cu noi aşa cum a fost cu strămoşii noştri; să nu ne părăsească şi să nu ne lase, 58 ci să ne aplece inimile spre El ca să umblăm în toate căile Lui şi să păzim poruncile, legile şi hotărârile Lui, pe care le-a dat strămoşilor noştri. 59 Fie ca aceste cuvinte ale mele, pe care le-am adus înaintea Domnului, să fie zi şi noapte înaintea Domnului, Dumnezeul nostru, pentru a face dreptate slujitorului Său şi poporului Său, Israel, după nevoile zilnice 60 şi pentru ca toate popoarele pământului să ştie că Domnul este Dumnezeu şi că nu este altul. 61 Dar inimile trebuie să vă fie în întregime ale Domnului, Dumnezeul nostru, trăind după hotărârile Lui şi păzind poruncile Lui ca şi astăzi.“
Inaugurarea Casei Domnului
62 Apoi, regele împreună cu tot Israelul au adus jertfe înaintea Domnului. 63 Solomon I-a adus Domnului douăzeci şi două de mii de boi şi o sută douăzeci de mii de oi ca jertfă de pace[e]. Astfel, regele şi tot poporul Israel au sfinţit Casa Domnului. 64 În aceeaşi zi, regele a sfinţit mijlocul curţii, locul din faţa Casei Domnului, întrucât acolo a adus arderile de tot, darurile de mâncare şi grăsimea jertfelor de pace, deoarece altarul de bronz dinaintea Domnului era prea mic pentru a cuprinde arderile de tot, darurile de mâncare şi grăsimea jertfelor de pace.
65 Solomon a ţinut atunci sărbătoarea împreună cu tot Israelul. O mare mulţime de oameni veniţi de la Lebo-Hamat[f] şi până dinspre Râul Egiptului[g] au sărbătorit înaintea Domnului, Dumnezeul nostru, timp de şapte zile şi apoi alte şapte zile, adică paisprezece zile. 66 În ziua a opta[h] Solomon a trimis poporul acasă. Ei l-au binecuvântat pe rege şi au plecat la corturile lor bucuroşi şi cu inimile mulţumite pentru tot binele făcut de Domnul robului Său David şi poporului Său, Israel.
5 Aşadar, fiţi imitatori ai lui Dumnezeu ca nişte copii preaiubiţi 2 şi trăiţi în dragoste, aşa cum şi Cristos ne-a iubit şi S-a dat pe Sine pentru noi, ca un dar şi ca o jertfă de o aromă plăcută lui Dumnezeu. 3 Însă desfrâul şi necurăţia de orice fel sau lăcomia nici n-ar trebui să fie pomenite între voi, aşa cum se cuvine sfinţilor! 4 De asemenea, gesturile neruşinate, vorbirea nesăbuită sau glumele murdare nu sunt potrivite, ci mai degrabă mulţumirile. 5 Să ştiţi sigur că nici un om desfrânat sau necurat sau lacom, care este un idolatru, n-are parte de moştenire în Împărăţia[a] lui Cristos şi a lui Dumnezeu[b].
6 Nimeni să nu vă înşele cu vorbe goale, căci datorită acestor lucruri vine mânia lui Dumnezeu peste cei neascultători. 7 Aşadar, nu vă asociaţi cu ei! 8 Odată eraţi întuneric, dar acum, în Domnul, sunteţi lumină. Trăiţi ca nişte copii ai luminii. 9 Iar rodul luminii este găsit în tot ce este bun, drept şi adevărat. 10 Căutaţi să descoperiţi ceea ce-I este plăcut Domnului. 11 Nu luaţi parte la faptele nefolositoare ale întunericului, ci mai degrabă demascaţi-le, 12 căci este ruşinos şi numai să vorbim despre lucrurile pe care le fac ei în ascuns. 13 Tot ce este demascat de lumină devine vizibil, 14 pentru că lumina face ca totul să se vadă clar. De aceea se spune:
„Trezeşte-te, tu, care dormi,
învie din morţi,
iar Cristos te va lumina!“[c]
15 Fiţi atenţi deci cum trăiţi – nu ca nişte neînţelepţi, ci ca nişte înţelepţi. 16 Folosiţi orice ocazie pe care o aveţi, pentru că zilele sunt rele. 17 Nu fiţi neînţelepţi, ci înţelegeţi care este voia Domnului. 18 Nu vă îmbătaţi cu vin, căci aceasta duce la destrăbălare, ci fiţi plini de Duh. 19 Vorbiţi între voi cu psalmi, imnuri şi cântece duhovniceşti, cântând şi lăudându-L pe Domnul în inima voastră. 20 Mulţumiţi întotdeauna pentru toate lui Dumnezeu Tatăl, în Numele Domnului nostru Isus Cristos.
21 Supuneţi-vă unii altora, în frică de Cristos.
Îndemnuri privind relaţiile din casa creştinului
22 Soţiilor, supuneţi-vă soţilor voştri ca Domnului, 23 pentru că soţul este capul soţiei, aşa cum Cristos este capul Bisericii, trupul al cărui Mântuitor este El. 24 Şi, aşa cum Biserica I se supune lui Cristos, la fel şi soţiile trebuie să li se supună soţilor lor în toate. 25 Soţilor, iubiţi-vă soţiile aşa cum Şi-a iubit Cristos Biserica! El S-a dat pe Sine pentru ea, 26 ca s-o sfinţească curăţind-o prin spălarea cu apă, prin Cuvânt, 27 pentru a Şi-o înfăţişa în toată slava, fără pată, zbârcitură sau altceva de felul acesta, ci sfântă şi fără cusur. 28 La fel trebuie să-şi iubească şi soţii soţiile, şi anume ca pe trupurile lor. Cel care-şi iubeşte soţia se iubeşte pe sine. 29 Fiindcă nimeni nu şi-a urât vreodată trupul, ci îl hrăneşte şi are grijă de el, aşa cum face şi Cristos pentru Biserică. 30 Căci noi suntem mădulare ale trupului Său, („carne din carnea Lui şi os din oasele Lui“[d])[e]. 31 „De aceea bărbatul îşi va lăsa tatăl şi mama şi se va uni cu soţia lui, iar cei doi vor deveni un singur trup.“[f] 32 Taina acesta este mare – mă refer la Cristos şi la Biserică. 33 Totuşi, fiecare dintre voi trebuie să-şi iubească soţia ca pe sine însuşi, iar soţia să-şi respecte soţul.
Profeţie împotriva lui Gog
38 Cuvântul Domnului a venit la mine şi mi-a zis: 2 „Fiul omului, îndreaptă-ţi faţa spre Gog[a], din ţara lui Magog,[b] prinţ conducător[c] al Meşekului şi al Tubalului[d], şi profeţeşte împotriva lui. 3 Spune că aşa vorbeşte Stăpânul Domn: «Iată, sunt împotriva ta, Gog, prinţ conducător al Meşekului şi al Tubalului. 4 Te voi întoarce, îţi voi pune cârlige în fălci şi te voi scoate afară pentru luptă, pe tine şi pe toată oştirea ta, cai şi călăreţi, toţi echipaţi în chip minunat, o mare mulţime cu scut şi pavăză, cu toţii mânuind sabia. 5 Persia, Cuş[e] şi Put[f] vor fi împreună cu ei, cu toţii având scut şi coif. 6 Va mai fi şi Gomer[g] cu toate hoardele lui, precum şi Bet-Togarma[h], din părţile îndepărtate ale nordului, cu toate hoardele ei – împreună cu tine vor fi multe popoare.
7 Pregăteşte-te deci şi fii gata, atât tu, cât şi toată mulţimea adunată în jurul tău! Tu îi vei fi călăuză! 8 După multe zile vei fi pregătit; la sfârşitul anilor vei veni împotriva unei ţări refăcute de pe urma sabiei şi adunată din mai multe popoare pe munţii lui Israel, munţi care fuseseră multă vreme pustii. Ea va fi atunci o ţară scoasă dintre popoare, care locuieşte în siguranţă. 9 Vei înainta şi vei veni ca o furtună devastatoare; vei fi ca un nor care acoperă ţara, tu, împreună cu hoardele tale şi cu toate popoarele cele multe.»
10 Aşa vorbeşte Stăpânul Domn: «În ziua aceea multe gânduri îţi vor trece prin minte şi vei pune la cale un plan rău. 11 Vei zice: ‘Voi înainta împotriva acestei ţări pline de sate nefortificate şi voi ataca nişte oameni liniştiţi, care stau fără griji în locuinţele lor, toţi în locuinţe fără ziduri, fără zăvoare şi fără porţi. 12 Voi prăda ce este de prădat şi voi jefui ce este de jefuit. Îmi voi întoarce mâna împotriva acestor ruine locuite din nou şi împotriva acestui popor adunat dintre neamuri, care are vite şi avuţii şi locuieşte în centrul ţării[i].’ 13 Şeba şi Dedan[j], negustorii din Tarşiş[k] şi toţi leii lui tineri[l] îţi vor zice: ‘Vii să prădezi ce este de prădat? Ţi-ai adunat mulţimea să jefuieşti ce este de jefuit, să-ţi însuşeşti argint şi aur, să iei vite şi avuţii, ca să obţii o pradă mare?’»
14 De aceea profeţeşte, fiul omului, şi spune-i lui Gog că aşa vorbeşte Stăpânul Domn: «Nu-i aşa că te vei pregăti în[m] ziua aceea, când poporul Meu, Israel, va locui în siguranţă? 15 Atunci vei veni din ţinutul tău, din părţile îndepărtate ale nordului, tu şi popoarele cele multe împreună cu tine, toţi călare pe cai, o mare mulţime, o oştire numeroasă. 16 Gog, vei înainta împotriva poporului Meu Israel, ca un nor care acoperă ţara. În zilele de pe urmă te voi aduce împotriva ţării Mele ca să Mă cunoască neamurile, când Mă voi arăta sfânt prin tine înaintea ochilor lor!»
17 Aşa vorbeşte Stăpânul Domn: «Nu eşti tu acela despre care am vorbit în vechime prin slujitorii Mei, profeţii lui Israel? Ei au profeţit atunci ani de-a rândul că te voi aduce împotriva lor. 18 În ziua aceea, în ziua în care Gog va veni împotriva ţării lui Israel, zice Stăpânul Domn, Îmi va izbucni furia aprinsă. 19 În gelozia şi în focul răbufnirii Mele, declar că în ziua aceea va fi un mare cutremur în ţara lui Israel. 20 Peştii mării, păsările cerului, fiarele câmpului, toate creaturile care se târăsc pe pământ şi toţi oamenii de pe faţa pământului se vor cutremura de prezenţa Mea. Atunci munţii se vor răsturna, stâncile vor cădea şi orice zid se va prăbuşi la pământ. 21 Voi chema o sabie împotriva lui Gog pe toţi munţii Mei, zice Stăpânul Domn; sabia fiecărui om va fi împotriva fratelui său. 22 Îl voi judeca prin molimă şi prin vărsare de sânge. Ploaie năprasnică, grindină cât piatra, foc şi pucioasă voi revărsa peste el, peste hoardele lui şi peste multele popoare care vor fi cu el. 23 Îmi voi arăta astfel mărirea şi sfinţenia şi Mă voi face cunoscut în ochii multor neamuri. Şi vor şti că Eu sunt Domnul.»“
Psalmul 89
Un maschil[a] al ezrahitului Etan
1 Voi cânta mereu îndurările Domnului,
din generaţie în generaţie voi face cunoscută credincioşia Ta cu gura mea.
2 Căci zic: „Îndurarea Ta are temelii veşnice
şi în ceruri Ţi-ai întărit credincioşia!“
3 „Am încheiat un legământ cu alesul Meu
şi i-am jurat robului Meu David, zicând:
4 «Îţi voi întări sămânţa[b] pe vecie
şi voi statornici tronul tău de-a lungul generaţiilor!»“Sela
5 Cerurile laudă minunile Tale, Doamne,
precum şi credincioşia Ta în adunarea sfinţilor.
6 Căci, în ceruri, cine se poate asemăna cu Domnul?
Este cineva ca Domnul printre fiii lui Dumnezeu[c]?
7 Dumnezeu este înfricoşător în marea adunare a sfinţilor
şi înspăimântător pentru cei din preajma Lui.
8 Doamne, Dumnezeu al Oştirilor[d], cine este ca Tine?
Doamne, Tu eşti puternic, şi credincioşia Ta Te înconjoară!
9 Tu stăpâneşti semeţia mării;
când i se ridică valurile, Tu i le linişteşti.
10 Tu ai zdrobit Rahabul[e] ca pe un stârv;
cu braţul Tău puternic i-ai împrăştiat pe duşmanii Tăi.
11 Cerurile sunt ale Tale, aşa cum tot al Tău este şi pământul;
Tu ai întemeiat lumea cu tot ce cuprinde ea!
12 Tu ai creat nordul şi sudul.
Taborul şi Hermonul strigă de bucurie la auzirea Numelui Tău.
13 Braţul Tău este tare,
mâna Ta este puternică, dreapta Ta este înălţată.
14 Dreptatea şi judecata sunt temelia tronului Tău;
îndurarea şi credincioşia merg înaintea Ta.
15 Ferice de poporul care pricepe sunetul trâmbiţei
şi care umblă în lumina feţei Tale,
16 care se bucură din pricina Numelui Tău în fiecare zi
şi se laudă cu dreptatea Ta,
17 căci slava puterii lui eşti Tu
şi prin bunăvoinţa Ta ne înalţi puterea[f].
18 Domnul este scutul nostru!
Sfântul lui Israel este împăratul nostru!
19 Atunci ai vorbit printr-o vedenie
şi le-ai spus credincioşilor Tăi:
„I-am dat ajutor unui viteaz,
am ales un tânăr din popor.
20 L-am găsit pe robul Meu David
şi l-am uns cu untdelemnul Meu cel sfânt.
21 Mâna Mea îl va sprijini;
da, braţul Meu îl va întări.
22 Duşmanul nu-i va pretinde tribut
şi nelegiuitul nu-l va înjosi.
23 Îi voi zdrobi pe duşmanii lui dinaintea lui
şi-i voi lovi pe cei ce-l urăsc.
24 Credincioşia şi îndurarea Mea îl vor însoţi;
puterea îi va fi înălţată prin Numele Meu.
25 Voi da în mâna lui marea
şi în dreapta lui râurile.
26 El Mă va numi: «Tatăl meu,
Dumnezeul meu, Stânca mântuirii mele!»
27 Eu îl voi face întâi născut,
cel mai înălţat dintre regii pământului.
28 Îi voi păstra îndurarea Mea pe vecie,
iar legământul Meu cu el va rămâne.
29 Îi voi întări sămânţa[g] pe veci
şi voi întări tronul lui cât vor dăinui cerurile.
30 Dacă fiii lui vor părăsi Legea Mea
şi nu vor trăi după judecăţile Mele,
31 dacă vor încălca decretele Mele
şi nu vor păzi poruncile Mele,
32 atunci le voi pedepsi păcatul cu toiagul
şi vinovăţiile cu lovituri.
33 Nu-mi voi îndepărta însă îndurarea de la el
şi nu-Mi voi trăda credincioşia.
34 Nu-Mi voi încălca legământul
şi nu voi schimba ce Mi-a ieşit de pe buze.
35 Odată ce am jurat pe sfinţenia Mea,
nu-l voi minţi pe David!
36 Veşnică-i va fi sămânţa[h],
iar tronul lui va ţine cât va fi soarele înaintea Mea;
37 va fi întărit pe veci precum luna,
martorul cel credincios de pe cer.“Sela
38 Dar Tu l-ai respins, l-ai îndepărtat,
te-ai mâniat pe unsul Tău.
39 Ai nesocotit legământul cu robul Tău,
i-ai pângărit coroana în ţărână,
40 i-ai dărâmat toate zidurile,
i-ai prefăcut fortificaţiile în ruine,
41 l-au jefuit toţi trecătorii
şi a ajuns de batjocura vecinilor.
42 Ai înălţat dreapta duşmanilor lui
şi i-ai înveselit pe toţi potrivnicii lui.
43 De asemenea, ai făcut ca tăişul sabiei lui să dea înapoi
şi nu l-ai sprijinit în luptă.
44 I-ai pus capăt strălucirii,
iar tronul i l-ai azvârlit la pământ.
45 I-ai scurtat zilele tinereţii sale
şi l-ai acoperit cu ruşine.Sela
46 Doamne, până când? Vei sta ascuns pentru totdeauna?
Până când va mai arde mânia Ta ca un foc?
47 Adu-Ţi aminte cât de scurtă este viaţa mea
şi pentru ce deşertăciune i-ai creat pe toţi oamenii!
48 Este oare vreun om care să poată trăi şi să nu vadă moartea
sau care să-şi scape sufletul din gheara Locuinţei Morţilor?Sela
49 Stăpâne, unde sunt îndurările Tale de la început,
pe care, în credincioşia Ta, i le-ai promis prin jurământ lui David?
50 Stăpâne, adu-Ţi aminte de batjocura îndurată de robul Tău,
pe care o port în piept din partea multor popoare,
51 batjocura cu care m-au ocărât duşmanii Tăi, Doamne,
cu care au ocărât până şi paşii unsului Tău!
52 Binecuvântat să fie Domnul în veci!
Amin! Amin!
Nouă Traducere În Limba Română (Holy Bible, New Romanian Translation) Copyright © 2006 by Biblica, Inc.® Used by permission. All rights reserved worldwide.