M’Cheyne Bible Reading Plan
Tek ri Pablo xcˈojeˈ pa tinamit Corinto
18 Y yacˈariˈ tek ri Pablo xuyaˈ ca ri tinamit Atenas, y xbe ri pa tinamit Corinto. 2 Chiriˈ cˈo cˈa jun achi israelita ri Aquila rubiˈ, y riyaˈ alaxnek pa jun tinamit ri cˈo pa rucuenta ri Ponto. Riyaˈ rachibilan ri Priscila ri rixjayil, xa cˈa jubaˈ queˈapon ri pa Corinto, ye elenak cˈa pe pan Italia, ri xecˈojeˈ wi. Xeˈel cˈa pe ri pa ruwachˈulef riˈ, ruma ri Claudio ri aj kˈatbel tzij chiriˈ xubij cˈa chi ri winek israelitas queˈel el ri pa tinamit Roma. Y ri Pablo xapon cˈa chiquitzˈetic. 3 Y ruma chi xa can junan cˈa quisamaj chi ye oxiˈ, ri Pablo xcˈojeˈ cˈa ka quiqˈui. Chi oxiˈ ye aj banoy jay riqˈui tziek, y junan cˈa xesamej. 4 Yacˈa ri pa tak uxlanibel kˈij, ri Pablo nibe cˈa chupan ri jay ri kas nicˈut wi ri ruchˈabel ri Dios, y can nutij cˈa rukˈij riche (rixin) chi nucˈut ri ruchˈabel ri Dios chiquiwech ri winek israelitas y chiquiwech ri ma ye israelitas ta, riche (rixin) chi nikˈax chiquiwech.
5 Y tek ri Silas y ri Timoteo ye tzolijnek chic pe ri pa Macedonia y yecˈo chic riqˈui ri Pablo pa Corinto, yacˈariˈ tek ri Pablo más xujech riˈ chutzijoxic ri ruchˈabel ri Dios. Y can majun nrewaj ta cˈa chiquiwech ri israelitas ri yecˈo chiriˈ, xa can nukˈalajsaj chi ri Jesús can ya wi riˈ ri Cristo. 6 Pero ri israelitas riˈ can ma nika ta cˈa chiquiwech ri nubij ri Pablo, y qˈuiy cˈa itzel tak tzij ri yequibilaˈ. Rumariˈ ri Pablo xutotaj (xuquiraj) ri rutziak, riche (rixin) chi queriˈ tiquetamaj chi ma utz ta ri xquiben. Y xubij cˈa chukaˈ chique: Yix cˈa riyix cˈo imac wi xquixbeka pa rucˈayewal. Riyin xinel yan cˈa chuwech, ruma can xinyaˈ ri rutzijol chiwe. Y re wacami yixinyaˈ cˈa ca, riche (rixin) chi yibe quiqˈui ri winek ri xa ma ye israelitas ta, xchaˈ chique.
7 Y can yacˈariˈ xel pe ri Pablo chiriˈ chupan ri jay ri kas nicˈut wi ri ruchˈabel ri Dios, y xbe chrachoch ri jun achi ri Justo rubiˈ. Ri achi riˈ can nuxibij riˈ chi nimacun chuwech ri Dios, y ri rachoch, can riqˈui cˈa apo ri jay ri kas nicˈut wi ri ruchˈabel ri Dios cˈo wi. 8 Y cˈo cˈa chukaˈ jun achi ri Crispo rubiˈ, jun achi ri can principal wi ri chiriˈ chupan ri jay ri kas nicˈut wi ri ruchˈabel ri Dios. Riyaˈ xunimaj cˈa ri Ajaf Jesucristo ye rachibilan ri ye aj pa rachoch. Y yecˈo cˈa chukaˈ nicˈaj chic winek aj chiriˈ pa Corinto, xeniman ri Jesucristo tek xquicˈaxaj ri ruchˈabel ri Dios. Y can xeban cˈa chukaˈ bautizar. 9 Y ri Ajaf xchˈo cˈa riqˈui ri Pablo pa jun chakˈaˈ, xucˈut cˈa riˈ chuwech pa jun achiˈel achicˈ, y xubij cˈa chare: Man cˈa taxibij ta awiˈ y ma tatanabaˈ ta rubixic ri nuchˈabel chique ri winek. 10 Y riyin cˈa ri xquichajin awuche (awixin) waweˈ, can majun ri xtacˈulwachij ta pa quikˈaˈ ri winek. Ruma re waweˈ pa tinamit Corinto ye qˈuiy winek ri can ye wuche (wixin) chic riyin, ruma can xquinquinimaj wi, xchaˈ ri Ajaf.
11 Rumariˈ jun junaˈ riqˈui nicˈaj ri xcˈojeˈ ka ri Pablo ri chiriˈ pa Corinto, y riyaˈ can nucˈut wi cˈa ri ruchˈabel ri Dios chiquiwech.
12 Y chupan ri tiempo riˈ, ya cˈa ri jun achi ri Galión rubiˈ ri aj kˈatbel tzij chiriˈ pa ruwachˈulef Acaya, ri acuchi (achique) cˈo wi ri Corinto. Y ya tiempo riˈ tek ri israelitas xquimol quiˈ riche (rixin) chi xeyacatej chrij ri Pablo. Xbequichapaˈ pe, xquicˈuaj pa kˈatbel tzij, 13 y xbequibij cˈa chare ri Galión: Re jun achi reˈ can nutij cˈa rukˈij chi nubij chique ri winek chi rajawaxic chi tiquiyaˈ rukˈij ri Dios, pero xa man achiˈel ta rubanic ri nubij ri ley riche (rixin) ri Moisés.
14 Y tek ri Pablo xrajoˈ xchˈo apo, xa ya cˈa ri Galión ri xchˈo pe nabey, y xubij cˈa chique ri israelitas riˈ: Ma tibij ta chic pe chuwe. Ruma xa ta camic o jun ta chic ruwech mac rubanon ca re jun achi reˈ, riyin can rucˈamon chi yixinwacˈaxaj. Pero xa ma que ta riˈ. 15 Ruma ri rumac re achi reˈ xa chiwech ka riyix. Xa chrij chˈabel, chrij ri iley y chrij ri biˈaj Jesús. Riyin ma nwajoˈ ta cˈa nben ruchojmil reˈ. Xa tichojmirisaj ka chiwech riyix, xchaˈ.
16 Y xerelesaj pe chiriˈ pa kˈatbel tzij. 17 Can yacˈariˈ tek ri winek xquichop ri Sóstenes chuwech ri Galión ri aj kˈatbel tzij y xquichˈey. Ri Sóstenes cˈa riˈ jun principal chiriˈ chupan ri jay ri kas nicˈut wi ri ruchˈabel ri Dios. Pero ri Galión can xuben chi achiˈel xa ma xutzˈet ta ri xbanatej.
18 Y ri Pablo qˈuiy cˈa kˈij ri xcˈojeˈ na ka ri chiriˈ quiqˈui ri kachˈalal pa Corinto, ri tinamit ri cˈo pa rucuenta ri Acaya, pero xapon cˈa jun kˈij tek cˈo chi xbe el. Y tek chˈonak chic cˈa ca chique ri kachˈalal, riyaˈ xoc cˈa el pa jun barco riche (rixin) chi xbe cˈa pa ruwachˈulef Siria ye rachibilan cˈa el ri Priscila y ri Aquila. Yacˈa ri Pablo cˈo ri rutzujun (rusujun) chare ri Dios. Rumariˈ tek xeˈapon pa Cencrea, ri tinamit ri cˈo chi yeˈoc wi el pa barco, ri Pablo xusocaj ri rusmal tak ruwiˈ y coˈol xuben cˈa chare, riche (rixin) chi retal chi riyaˈ xuqˈuis yan pa ruwiˈ ri rutzujun (rusujun) chare ri Dios chi nuben. 19 Y tek xekˈax jucˈan chic ruchiˈ yaˈ, xeˈapon cˈa ri pa tinamit Efeso. Ri Pablo xeruyaˈ ca ri Priscila y ri Aquila, y xbe chupan ri jay ri kas nicˈut wi ri ruchˈabel ri Dios. Junan cˈa niquichˈob rij ri ruchˈabel ri Jesucristo quiqˈui ri israelitas. 20 Y ri israelitas riˈ xquibij cˈa chare chi ticˈojeˈ ka jubaˈ quiqˈui chiriˈ pan Efeso, pero riyaˈ ma xrajoˈ ta. 21 Xa xubij cˈa ca chique chi can nicˈatzin chi cˈo pa Jerusalem ri kˈij riche (rixin) ri nimakˈij ri petenak. Pero xquitzolin chic pe jun bey iwuqˈui, wi queriˈ nrajoˈ ri Dios, xchaˈ. Y tek chˈonak chic cˈa ca chique quinojel, xuyaˈ cˈa ca ri tinamit Efeso y xoc chic el pa barco.
Ri Pablo xtzolin pan Antioquía y chiriˈ xel wi pe riche (rixin) chi xbe pa rox mul chubanic rusamaj ri Dios
22 Tek xbeka cˈa ri pa Cesarea, xa can choj cˈa xbe ri pa Jerusalem. Y tek ye ruyaˈon chic ca rutzil tak quiwech ri kachˈalal ri niquimol quiˈ pa rubiˈ ri Dios ri chiriˈ, riyaˈ xbe cˈa pan Antioquía. 23 Y xcˈojeˈ na cˈa el jubaˈ ri chiriˈ pan Antioquía. Cˈacˈariˈ xtzolin chic jun bey chucukubaxic quicˈuˈx ri kachˈalal ri yecˈo pa tak tinamit ri yecˈo pa rucuenta ri Galacia y ri yecˈo chukaˈ pa rucuenta ri Frigia.
Ri Apolos nutzijoj ri ruchˈabel ri Dios pa tinamit Efeso
24 Y ri chiriˈ pa tinamit Efeso ri tiempo riˈ, xapon cˈa jun achi israelita ri Apolos rubiˈ, jun achi aj pa tinamit Alejandría. Y can jabel cˈa retaman ri ruchˈabel ri Dios ri tzˈibatal ca, y jabel chukaˈ retaman nichˈo chiquiwech ri winek, rumariˈ jabel rubixic nuben chare. 25 Y can jabel wi rutijoxic banon chupan ri bey riche (rixin) ri Ajaf Jesús. Y can riqˈui cˈa ronojel ránima nutzijoj ri ruchˈabel ri Ajaf chique ri winek. Can jabel wi yerutijoj. Xa yacˈa riyaˈ xaxu (xaxe wi) ri bautismo riche (rixin) ri Juan ri Bautista ri retaman. 26 Y can ma nuxibij ta cˈa riˈ chi nutzijoj chique ri winek ri pa jay ri kas nicˈut wi ri ruchˈabel ri Dios. Y ri Priscila y ri Aquila xquicˈaxaj cˈa. Y riyeˈ pa ruyonil cˈa xechˈo riqˈui, y más xquikˈalajsaj chuwech ri achique rubanic ri bey riche (rixin) ri Dios. 27 Y can ruraybel wi cˈa riyaˈ chi nibe pa ruwachˈulef Acaya. Rumariˈ tek ri kachˈalal ri yecˈo pan Efeso xquibij cˈa chare chi utz ri nuchˈob, y xquiben chukaˈ el jun wuj riche (rixin) chi nuyaˈ chique ri can ye nimanel wi riche (rixin) ri Jesús ri yecˈo pan Acaya. Ri wuj riˈ nubij cˈa chi tiquicˈuluˈ ri Apolos. Y tek ri Apolos xapon, can sibilaj xucukubaˈ quicˈuˈx ri ye nimanel ri yecˈo chiriˈ, ri can samajnek chic ri rutzil ri Dios ri pa tak cánima riche (rixin) chi quiniman y ye colotajnek chic. 28 Y ri Apolos can chiquiwech cˈa quinojel tek xukˈalajsaj chi ri israelitas ri ma quiniman ta ri Jesucristo, xa ma ya ta ri yetajin chubanic. Y ri israelitas riˈ majun cˈa niquibij, ruma ri Apolos can nucusaj cˈa ri ruchˈabel ri Dios ri ye tzˈibatal ca, riche (rixin) chi nubij chique chi ri Jesús can ya wi riˈ ri Cristo.
Tek ri Jesús xubij yan apo ri xtiban chare ri rachoch ri Dios
13 Y tek ri Jesús ntel cˈa pe ri pa rachoch ri Dios, jun chique ri rudiscípulos xubij cˈa chare: Tijonel, tatzuˈ re nimaˈk tak jay riche (rixin) re rachoch ri Dios, y re nimaˈk tak abej re ye ucusan chare, xchaˈ.
2 Y ri Jesús xubij chare ri rudiscípulo: Riyit can yeˈatzuˈ cˈa chi re jay reˈ can ye jabel y ye nimaˈk, pero xtapon na jun kˈij tek xa can xquewulex y majun chic ri xtipaˈeˈ ta ca. Ronojel re nimaˈk tak abej re ye ucusan chique re jay reˈ, xa can xquewulex cˈa pe. Can majun cˈa abej ri xticˈojeˈ ta ca achiˈel la rubanon wacami, xchaˈ chare.
Ri xquebanatej yan tek can cˈa ma jane niqˈuis ta re tiempo re kachapon
3 Y tek ri Jesús xapon cˈa pa ruwiˈ ri juyuˈ Olivos, xtzˈuyeˈ cˈa ka ri acuchi (achique) jabel niquitzuˈ wi pe ri rachoch ri Dios, y yacˈariˈ tek ri Pedro, ri Jacobo, ri Juan y ri Andrés xejel cˈa apo riqˈui ri Jesús y xquicˈutuj cˈa chare: 4 Tabij cˈa chake, ¿ajan (jampeˈ) cˈa xticˈulwachitej ri xabij yan ka chrij ri rachoch ri Dios? ¿Y achique cˈa retal nibanatej tek xa yecˈulwachitej yan riˈ? xechaˈ chare.
5 Y xpe ri Jesús quecˈareˈ ri xuchop rubixic chique: Can jabel cˈa tichajij iwiˈ riche (rixin) chi ma xquixkˈolotej ta. 6 Ruma can ye qˈuiy ri xquepe y xtiquibilaˈ: Yin cˈa riyin ri Cristo, xquechaˈ. Y sibilaj ye qˈuiy ri xquekˈolotej pa quikˈaˈ.
7 Y tek xtiwacˈaxalaˈ cˈa chi yecˈo ruwachˈulef ri cˈo chˈaˈoj ntajin chiquicojol y xtiwacˈaxalaˈ rutzijol chi cˈo chukaˈ chˈaˈoj ri xquepe, man cˈa tisach ta icˈuˈx, ruma ronojel riˈ xa can cˈo cˈa chi yebanatej na. Pero xa ma ya ta riˈ ri ruqˈuisbel tak kˈij chare re ruwachˈulef. 8 Jun tinamit xtiyacatej cˈa el chi nberubanaˈ chˈaˈoj riqˈui jun chic tinamit. Yecˈo cˈa chukaˈ nimaˈk tak ruwachˈulef ri xqueyacatej el chi nbequibanaˈ chˈaˈoj quiqˈui nicˈaj chic nimaˈk tak ruwachˈulef. Xquepe silonel xabachique lugar chare re ruwachˈulef y xquepe chukaˈ wayjal y qˈuiy cˈa chukaˈ quiwech chˈaˈoj xquepe chiquicojol ri winek. Y riˈ xa cˈariˈ ri nabey tak tijoj pokonal y xquepe chic cˈa nicˈaj chic quiwech tijoj pokonal.
9 Pero riyix can jabel cˈa tichajij ka iwiˈ. Ruma xa can yecˈo cˈa ri xquixjacho pa quikˈaˈ ri achiˈaˈ ri pa moc (comon) yekˈato tzij. Y chukaˈ xquixquichˈey pa tak jay ri kas nicˈut wi ri ruchˈabel ri Dios. Y xquixucˈuex cˈa chiquiwech aj kˈatbel tak tzij; xquixucˈuex chiquiwech reyes y nicˈaj chic aj kˈatbel tak tzij. Y xa wuma cˈa riyin tek xticˈulwachij queriˈ, pero xa can xquixcowin cˈa xquinikˈalajsaj chiquiwech riyeˈ. 10 Y can rajawaxic chi nitzijox na nabey ri lokˈolaj chˈabel ri niyaˈo colotajic pa ronojel ruwachˈulef, cˈacˈariˈ xtoka ri ruqˈuisbel kˈij chare re ruwachˈulef. 11 Yacˈa tek xquixucˈuex riche (rixin) chi yixbejach pa quikˈaˈ ri aj kˈatbel tak tzij, ma tichˈujirisaj ta iwiˈ chuchˈobic achique chi chˈabel ri xtibij. Riyix xaxu (xaxe wi) cˈa tibij ri achique chi chˈabel ri xtuyaˈ ri Dios chiwe, ruma xa can ma yix ta chic riyix ri xquixchˈo chupan ri hora riˈ, xa can ya chic ri Lokˈolaj Espíritu ri xtichˈo. 12 Ruma xtibanatej cˈa chukaˈ, chi wi yecˈo ta caˈiˈ achiˈaˈ cachˈalal quiˈ, jun chique riyeˈ xtiyacatej y xtujech ri rachˈalal pa camic. Chukaˈ can yecˈo wi tataˈaj ri xqueyacatej chiquij ri calcˈual. Ri alcˈualaxelaˈ xqueyacatej chukaˈ chiquij ri quiteˈ quitataˈ y xquequiyaˈ pa camic. 13 Xa can xquixetzelex wi cˈa cuma quinojel, ruma icukuban icˈuˈx wuqˈui riyin. Yacˈa ri ma xtutzolij ta riˈ chrij y xtucochˈ ronojel cˈa pa ruqˈuisbel, yacˈariˈ ri xticolotej.
14 Y chukaˈ can xtapon wi cˈa ri kˈij tek xquebanatej ri xajan chupan ri lokˈolaj lugar ri xa ma rucˈamon ta chi nibanatej chiriˈ. Can achiˈel ri tzˈibatal ca ruma ri Daniel, jun chique ri profetas ri xekˈalajsan ri ruchˈabel ri Dios ojer ca. Ri nitzˈeto cˈa ri tzˈibatal ca, tikˈax cˈa chuwech ri nutzˈet. Riche (rixin) chi queriˈ tek xtitzˈet chi can ya chic riˈ ri nibanatej, ri yixcˈo pa Judea xa can quixanmej cˈa el y tiwewaj iwiˈ ri pa tak juyuˈ. 15 Ri cˈo cˈa pa ruwiˈ ri rachoch tek xtibanatej ronojel riˈ, ma tika ta pe riche (rixin) chi ntoc pa rachoch riche (rixin) chi cˈo na ri nberucˈamaˈ pe. Xa choj queriˈ tanmej el. 16 Ri nisamej cˈa pa juyuˈ, ma tibe ta chic chrachoch chucˈamaric ri ruchaqueta. Xa choj chukaˈ queriˈ tanmej el. 17 Yacˈa ri ixokiˈ ri coyoben chic alanen, y ri ixokiˈ ri xa cˈa yetzˈuman na ri tak cal, juyiˈ oc quiwech tek xtapon ri kˈij riˈ. 18 Rumacˈariˈ xa ticˈutuj chare ri Dios chi ronojel riˈ man ta xtibanatej pa rukˈijul ri job, riche (rixin) chi queriˈ ma nitij ta más pokon tek yixanmej. 19 Ruma tek xtapon cˈa ri kˈij riˈ, can xtikˈax ruwiˈ ri tijoj pokonal ri xtipe, jun tijoj pokonal ri majun bey cˈulwachitajnek ta pa ruwiˈ re ruwachˈulef, janiˈ chi tiempo ri winakirsan wi pe ruma ri Dios. Y chukaˈ ri jun tijoj pokonal riˈ majun bey chic cˈa xticˈulwachitej ta. 20 Y wi xa ta ri Ajaf Dios man ta nuben chi xa kˈatatel ri kˈij riche (rixin) ri tijoj pokonal riˈ, quinojel ta yecom. Pero ruma ri rutzil Riyaˈ pa quiwiˈ ri ye ruchaˈon chic, can xtuben wi chi xa kˈatatel ri kˈij riˈ.
21 Chupan ri kˈij riˈ, wi yecˈo cˈa ri yebin chiwe: Titzuˈ, ya cˈa Cristo reˈ. O wi niquibij chiwe: Titzuˈ, ya cˈa Cristo laˈ, man cˈa tinimaj ta ri niquibij chiwe. 22 Ruma can yecˈo cˈa ri xquebecˈulun pe y xtiquibilaˈ cˈa chi ye riyeˈ ri Cristo. Yacˈa riyix man cˈa queˈinimaj ta, ruma xa ye kˈolonel. Y yacˈa chukaˈ tiempo riˈ tek xquebecˈulun pe ri xquebin chi ye profetas ri niquibij chi niquikˈalajsaj ri ruchˈabel ri Dios. Yacˈa riyix man cˈa queˈinimaj ta, ruma xa ye kˈolonel chukaˈ. Y xquequibanalaˈ cˈa milagros ri majun bey ye tzˈeton ta, ruma nicajoˈ chi yenimex y yecˈo ri xquekˈolotej pa quikˈaˈ. Y wi xa ta yecowin, riyeˈ yequikˈol ta chukaˈ ri ye chaˈon chic ruma ri Dios. 23 Pero riyix man cˈa quixkˈolotej ta pa quikˈaˈ, xa can tichajij cˈa iwiˈ, xa rumacˈariˈ xinbij yan ca chiwe ronojel ri xquebanatej.
Ri xquebanatej tek xa nipe yan ri Jesús
24 Chupan ri kˈij tek kˈaxnek chic ri tijoj pokonal riˈ, xtibanatej cˈa chi ri kˈij xtikˈekumatej y ri icˈ chukaˈ ma xtitzuˈun ta chic. 25 Ri chˈumilaˈ xquetzak cˈa el chuwech ri caj. Can ronojel wi cˈa ri nimalaj tak uchukˈaˈ ri yecˈo chicaj xquesilon na. 26 Y yacˈariˈ tek xquinquitzˈet riyin ri Cˈajolaxel ri xinalex chicojol, chi yin petenak pa sutzˈ, riqˈui chic nimalaj wuchukˈaˈ y riqˈui chukaˈ jun nimalaj nukˈij nucˈojlen. 27 Y yacˈariˈ tek riyin xquentek ri nuˈángeles chiquimolic ri ye nuchaˈon chic. Can xquequimol wi cˈa pe re quereˈ pa relebel kˈij y re quereˈ pa rukajbel kˈij, re quereˈ pa jotol y re quereˈ chukaˈ pa xulan. Can xquequimol wi cˈa pe chi ronojel ruwachˈulef; nitiquir pe pa jun ruchiˈ re caj, cˈa la jun chic ruchiˈ.
28 Can ticˈamaˈ cˈa inaˈoj chrij ri juwiˈ cheˈ ri higo rubiˈ. Tek can yeraxer cˈa pe ri rukˈaˈ y niquichop yeqˈuiy pe ri ruxak, etaman cˈa riˈ chi ya xa nikˈax yan rukˈijul ri sakˈij. 29 Y quecˈariˈ tek xtitzˈet chi yecˈulwachitej chic ronojel ri xinbij yan ka, tiwetamaj cˈa riˈ chi xa noka yan ri ruqˈuisbel tak kˈij. Xa can nakaj chic cˈo wi pe. 30 Y tiwacˈaxaj cˈa jabel re xtinbij chiwe re wacami: Ronojel riˈ xticˈulwachitej, tek ri winek riche (rixin) re tiempo re kachapon, cˈa ma jane queqˈuis ta chuwech re ruwachˈulef. 31 Y re ruwachˈulef y ri caj xa xquekˈax. Yacˈa ri nuchˈabel can ma xtiqˈuis ta chak que ta riˈ, xa can xtibanatej na wi ri nubij.
32 Yacˈa ri kˈij y ri hora tek riyin xquipe, majun achique etamayon ta. Ni xa ta ri ángeles ri yecˈo chilaˈ chicaj ma quetaman ta ajan (jampeˈ) tek xquipe chic jun bey. Queriˈ chukaˈ riyin ri Cˈajolaxel ma wetaman ta. Xa can xu (xe) wi cˈa ri Nataˈ ri etamayon riˈ.
33 Riyix xa can tichajij cˈa apo jabel ri icˈaslen. Can tiwoyobej cˈa, y tibanaˈ chukaˈ orar, ruma xa ma iwetaman ta ajan (jampeˈ) xtapon ri rukˈijul tek xquipe chic jun bey. 34 Achiˈel tek jun achi nuyaˈ ca ri rachoch y nibe nej cˈa pa jun chic tinamit. Riyaˈ can nuchilabej cˈa ca ri rusamaj chique ri ye rumozos. Can nuyalaˈ cˈa ca quisamaj chiquijujunal; y chare ri chajinel can nubij cˈa ca chi can troyobej apo. 35 Can quecˈariˈ tibanaˈ riyix, can quiniwoyobej apo. Achiˈel ri achi chajinel, ruma ma retaman ta ajan (jampeˈ) xtoka ri rajaf ri jay, riyaˈ cˈo chi noyoben apo. Ruma ri rajaf ri jay riqˈui jubaˈ xa noka tek ntoc pe ri akˈaˈ, o ya ri pa nicˈaj akˈaˈ, o tek yesiqˈuin pe ri ecˈ tek xa nipe yan rusekeric o ri nimakˈaˈ yan. Rumariˈ riyix can quiniwoyobej apo. 36 Ruma riyin can nwajoˈ chi yiniwoyobej ta apo, y man ta yixwer, ruma can ma xtinyaˈ ta na rutzijol tek xquipe. 37 Y can achiˈel ri nbij chiwe riyix chi quiniwoyobej apo, can queriˈ chukaˈ nbij chique quinojel, xchaˈ ri Jesús chique ri rudiscípulos.
Copyright 1996 Wycliffe. This translation may be quoted in any form (written, visual, electronic or audio) up to and inclusive of five hundred (500) verses without the express written permission of the publisher, providing the verses quoted do not amount to a complete book of the Bible nor do the verses quoted account for more than 25 percent (25%) or more of the total text of the work in which they are quoted. by Wycliffe Bible Translators International