Add parallel Print Page Options

Înştiinţarea neamurilor

11 Întreb dar: „S-au poticnit ei ca să cadă? Nicidecum! Ci, prin(A) alunecarea lor, s-a făcut cu putinţă mântuirea neamurilor, ca să facă pe Israel gelos; 12 dacă, deci, alunecarea lor a fost o bogăţie pentru lume şi paguba lor a fost o bogăţie pentru neamuri, ce va fi plinătatea întoarcerii lor? 13 V-o spun vouă, neamurilor, întrucât sunt(B) apostol al neamurilor, îmi slăvesc slujba mea, 14 şi caut, ca, dacă este cu putinţă, să stârnesc gelozia celor din neamul meu şi să(C) mântuiesc pe unii din ei. 15 Căci, dacă lepădarea lor a adus împăcarea lumii, ce va fi primirea lor din nou, decât viaţă din morţi? 16 Iar dacă cele dintâi roade(D) sunt sfinte, şi plămădeala este sfântă şi dacă rădăcina este sfântă, şi ramurile sunt sfinte. 17 Iar dacă unele(E) din ramuri au fost tăiate şi dacă tu(F), care erai dintr-un măslin sălbatic, ai fost altoit în locul lor şi ai fost făcut părtaş rădăcinii şi grăsimii măslinului, 18 nu(G) te făli faţă de ramuri. Dacă te făleşti, să ştii că nu tu ţii rădăcina, ci rădăcina te ţine pe tine. 19 Dar vei zice: ‘Ramurile au fost tăiate, ca să fiu altoit eu’. 20 Adevărat: au fost tăiate din pricina necredinţei lor, şi tu stai în picioare prin credinţă: Nu(H) te îngâmfa dar, ci teme-te(I)! 21 Căci dacă n-a cruţat Dumnezeu ramurile fireşti, nu te va cruţa nici pe tine. 22 Uită-te dar la bunătatea şi asprimea lui Dumnezeu: asprime faţă de cei ce au căzut şi bunătate faţă de tine, dacă(J) nu încetezi să rămâi în bunătatea aceasta; altminteri, vei fi tăiat şi(K) tu. 23 Şi chiar ei, dacă(L) nu stăruie în necredinţă, vor fi altoiţi, căci Dumnezeu poate să-i altoiască iarăşi. 24 Fiindcă, dacă tu, care ai fost tăiat dintr-un măslin care din fire era sălbatic, ai fost altoit, împotriva firii tale, într-un măslin bun, cu cât mai mult vor fi altoiţi ei, care sunt ramuri fireşti în măslinul lor?

Read full chapter