¹⁶ Căci ce ştii tu, nevastă, dacă îţi vei mântui^(A) bărbatul? Sau ce ştii tu, bărbate, dacă îţi vei mântui nevasta?

²² Am fost slab cu cei^(A) slabi, ca să câştig pe cei slabi. M-am făcut tuturor^(B) totul, ca^(C), oricum, să mântuiesc pe unii din ei.

¹⁶ Fii cu luare-aminte^(A) asupra ta însuţi şi asupra învăţăturii pe care o dai altora; stăruieşte în aceste lucruri, căci, dacă vei face aşa, te^(B) vei mântui pe tine însuţi şi pe^(C) cei ce te ascultă.

²⁰ să ştiţi că cine întoarce pe un păcătos de la rătăcirea căii lui va^(A) mântui un suflet de la moarte şi va^(B) acoperi o sumedenie de păcate.