Font Size
Psalmii 106
Nouă Traducere În Limba Română
Psalmii 106
Nouă Traducere În Limba Română
Psalmul 106
1 Lăudaţi-L pe Domnul!
Daţi mulţumire Domnului, căci este bun!
Îndurarea Lui ţine pe vecie![a]
2 Cine poate spune toate isprăvile Domnului?
Cine poate vesti toată lauda Sa?
3 Ferice de cei care păzesc ce este drept
şi care înfăptuiesc dreptatea tot timpul.
4 Adu-Ţi aminte de mine, Doamne, în bunăvoinţa Ta faţă de poporul Tău!
Apropie-Te de mine cu mântuirea Ta,
5 ca să văd bunăstarea aleşilor Tăi,
să mă bucur de bucuria poporului Tău
şi să Te laud împreună cu moştenirea Ta.
6 Noi am păcătuit ca şi strămoşii noştri,
am săvârşit nelegiuire, am făcut rău.
7 În timp ce erau în Egipt, strămoşii noştri
nu au luat aminte la minunile Tale;
nu au ţinut minte mulţimea îndurărilor Tale
şi s-au răzvrătit când au ajuns la mare, la Marea Roşie[b].
8 El i-a izbăvit din pricina Numelui Său,
ca să-Şi descopere puterea Sa.
9 A mustrat Marea Roşie şi aceasta s-a uscat;
apoi i-a condus prin adâncuri sterpe ca pustia.
10 I-a izbăvit din mâna celui ce-i ura
şi i-a răscumpărat din mâna duşmanului.
11 Apele i-au acoperit pe potrivnicii lor,
fără ca vreunul din ei să scape.
12 Atunci I-au crezut cuvintele
şi I-au cântat laudă.
13 Dar au uitat curând lucrările Lui;
ei nu I-au aşteptat sfatul.
14 Li s-au aprins poftele în pustie
şi L-au ispitit pe Dumnezeu în pustietăţi.
15 El le-a dat ce ceruseră,
dar a trimis o boală nimicitoare peste ei.
16 Unii din tabără au fost geloşi pe Moise
şi pe Aaron, cel sfinţit Domnului.
17 Pământul s-a deschis, l-a înghiţit pe Datan
şi a acoperit ceata lui Abiram.
18 Focul le-a consumat ceata;
flăcările i-au mistuit pe cei răi.
19 La Horeb şi-au făcut un viţel
şi s-au închinat chipului turnat.
20 Au schimbat Slava lor
cu chipul unui bou care mănâncă iarbă.
21 L-au uitat pe Dumnezeu, Izbăvitorul lor,
pe Cel Ce făcuse mari lucrări în Egipt,
22 pe Cel Ce înfăptuise minuni în ţara lui Ham
şi lucruri înfricoşătoare la Marea Roşie.
23 Astfel El a spus că o să-i nimicească,
însă Moise, alesul Său,
a stat în spărtură înaintea Lui,
ca să-I abată mânia de la nimicire.
24 Apoi au respins ţara cea plăcută;
ei nu au crezut în promisiunea Lui.
25 Au cârtit în corturile lor
şi nu au ascultat de glasul Domnului.
26 Atunci, El a jurat solemn
că îi va face să cadă în pustie,
27 că le va face urmaşii să cadă printre neamuri
şi-i va împrăştia printre popoare.
28 S-au alipit de Baal-Peor
şi au mâncat jertfe închinate morţilor[c].
29 L-au mâniat prin faptele lor,
astfel încât o urgie a izbucnit printre ei.
30 Dar s-a ridicat Fineas, a făcut judecată
şi urgia s-a oprit.
31 Lucrul acesta i-a fost socotit dreptate,
din generaţie în generaţie, pe vecie.
32 L-au mâniat pe Dumnezeu şi la apele Meriba,
iar din pricina lor i-a mers rău şi lui Moise.
33 Căci s-au răzvrătit împotriva Duhului Său,
iar Moise a vorbit necugetat cu buzele lui.[d]
34 Ei nu au nimicit popoarele
despre care le spusese Domnul,
35 ci s-au amestecat cu neamurile
şi s-au deprins cu faptele acestora.
36 Au slujit idolilor lor,
iar aceştia au devenit o cursă pentru ei.
37 Şi-au jertfit fiii şi fiicele
în cinstea demonilor.
38 Au vărsat sânge nevinovat,
sângele fiilor şi al fiicelor lor,
jertfindu-i idolilor din Canaan,
şi au spurcat ţara din pricina sângelui.
39 S-au întinat prin faptele lor,
s-au desfrânat prin lucrările lor.
40 Atunci s-a aprins mânia Domnului împotriva poporului Său
şi Şi-a urât moştenirea.
41 I-a dat pe mâna neamurilor
şi astfel cei ce îi urau au stăpânit peste ei.
42 Duşmanii lor i-au asuprit
şi au fost umiliţi sub mâna lor.
43 El i-a scăpat de multe ori,
dar ei se răzvrăteau prin planurile lor.
S-au nenorocit prin nelegiuirea lor.
44 El a privit la strâmtorarea lor
când le-a auzit strigătele.
45 Din pricina lor Şi-a adus aminte de legământul Lui.
I s-a făcut milă de ei din pricina marii Sale îndurări
46 şi a făcut ca aceştia să capete milă
din partea tuturor celor ce-i luaseră captivi.
47 Doamne, Dumnezeul nostru, izbăveşte-ne!
Strânge-ne dintre neamuri
ca să lăudăm Numele Tău cel sfânt
şi să ne fălim aducându-Ţi laudă.
48 Binecuvântat să fie Domnul, Dumnezeul lui Israel,
din veşnicie în veşnicie!
Tot poporul să zică: „Amin!“
Laudă Domnului!
Footnotes
- Psalmii 106:1 Sau: Dragostea Lui este veşnică!
- Psalmii 106:7 Ebr.: Yam Suf (lit.: Marea Trestiilor sau Marea Algelor - vezi Iona 2:5, unde acelaşi termen ebraic, suf, are sensul de alge). Denumirea de Marea Roşie a fost introdusă în traducerile moderne prin LXX şi VUL; în VT însă, sintagma ebraică denumea actualul Golf Aqaba, la sud de Elat. Chiar şi astăzi localnicii numesc Golful Aqaba Yam Suf; vezi 1 Regi 9:26
- Psalmii 106:28 Cu referire probabil la idoli
- Psalmii 106:33 Sau: Căci i-au întărâtat duhul (lui Moise) / iar el a vorbit necugetat cu buzele lui.
Psalm 106
New International Version
Psalm 106
New International Version
Psalm 106(A)
2 Who can proclaim the mighty acts(E) of the Lord
or fully declare his praise?
3 Blessed are those who act justly,(F)
who always do what is right.(G)
4 Remember me,(H) Lord, when you show favor(I) to your people,
come to my aid(J) when you save them,
5 that I may enjoy the prosperity(K) of your chosen ones,(L)
that I may share in the joy(M) of your nation
and join your inheritance(N) in giving praise.
6 We have sinned,(O) even as our ancestors(P) did;
we have done wrong and acted wickedly.(Q)
7 When our ancestors were in Egypt,
they gave no thought(R) to your miracles;
they did not remember(S) your many kindnesses,
and they rebelled by the sea,(T) the Red Sea.[b]
8 Yet he saved them(U) for his name’s sake,(V)
to make his mighty power(W) known.
9 He rebuked(X) the Red Sea, and it dried up;(Y)
he led them through(Z) the depths as through a desert.
10 He saved them(AA) from the hand of the foe;(AB)
from the hand of the enemy he redeemed them.(AC)
11 The waters covered(AD) their adversaries;
not one of them survived.
12 Then they believed his promises
and sang his praise.(AE)
13 But they soon forgot(AF) what he had done
and did not wait for his plan to unfold.(AG)
14 In the desert(AH) they gave in to their craving;
in the wilderness(AI) they put God to the test.(AJ)
15 So he gave them(AK) what they asked for,
but sent a wasting disease(AL) among them.
16 In the camp they grew envious(AM) of Moses
and of Aaron, who was consecrated to the Lord.
17 The earth opened(AN) up and swallowed Dathan;(AO)
it buried the company of Abiram.(AP)
18 Fire blazed(AQ) among their followers;
a flame consumed the wicked.
19 At Horeb they made a calf(AR)
and worshiped an idol cast from metal.
20 They exchanged their glorious God(AS)
for an image of a bull, which eats grass.
21 They forgot the God(AT) who saved them,
who had done great things(AU) in Egypt,
22 miracles in the land of Ham(AV)
and awesome deeds(AW) by the Red Sea.
23 So he said he would destroy(AX) them—
had not Moses, his chosen one,
stood in the breach(AY) before him
to keep his wrath from destroying them.
24 Then they despised(AZ) the pleasant land;(BA)
they did not believe(BB) his promise.
25 They grumbled(BC) in their tents
and did not obey the Lord.
26 So he swore(BD) to them with uplifted hand
that he would make them fall in the wilderness,(BE)
27 make their descendants fall among the nations
and scatter(BF) them throughout the lands.
28 They yoked themselves to the Baal of Peor(BG)
and ate sacrifices offered to lifeless gods;
29 they aroused the Lord’s anger(BH) by their wicked deeds,(BI)
and a plague(BJ) broke out among them.
30 But Phinehas(BK) stood up and intervened,
and the plague was checked.(BL)
31 This was credited to him(BM) as righteousness
for endless generations(BN) to come.
32 By the waters of Meribah(BO) they angered the Lord,
and trouble came to Moses because of them;
33 for they rebelled(BP) against the Spirit(BQ) of God,
and rash words came from Moses’ lips.[c](BR)
34 They did not destroy(BS) the peoples
as the Lord had commanded(BT) them,
35 but they mingled(BU) with the nations
and adopted their customs.
36 They worshiped their idols,(BV)
which became a snare(BW) to them.
37 They sacrificed their sons(BX)
and their daughters to false gods.(BY)
38 They shed innocent blood,
the blood of their sons(BZ) and daughters,
whom they sacrificed to the idols of Canaan,
and the land was desecrated by their blood.
39 They defiled themselves(CA) by what they did;
by their deeds they prostituted(CB) themselves.
40 Therefore the Lord was angry(CC) with his people
and abhorred his inheritance.(CD)
41 He gave them into the hands(CE) of the nations,
and their foes ruled over them.
42 Their enemies oppressed(CF) them
and subjected them to their power.
43 Many times he delivered them,(CG)
but they were bent on rebellion(CH)
and they wasted away in their sin.
44 Yet he took note of their distress
when he heard their cry;(CI)
45 for their sake he remembered his covenant(CJ)
and out of his great love(CK) he relented.(CL)
46 He caused all who held them captive
to show them mercy.(CM)
47 Save us,(CN) Lord our God,
and gather us(CO) from the nations,
that we may give thanks(CP) to your holy name(CQ)
and glory in your praise.
48 Praise be to the Lord, the God of Israel,
from everlasting to everlasting.
Let all the people say, “Amen!”(CR)
Praise the Lord.
Footnotes
- Psalm 106:1 Hebrew Hallelu Yah; also in verse 48
- Psalm 106:7 Or the Sea of Reeds; also in verses 9 and 22
- Psalm 106:33 Or against his spirit, / and rash words came from his lips
Nouă Traducere În Limba Română (NTLR)
Nouă Traducere În Limba Română (Holy Bible, New Romanian Translation) Copyright © 2006 by Biblica, Inc.® Used by permission. All rights reserved worldwide.
New International Version (NIV) 
Holy Bible, New International Version®, NIV® Copyright ©1973, 1978, 1984, 2011 by Biblica, Inc.® Used by permission. All rights reserved worldwide.
NIV Reverse Interlinear Bible: English to Hebrew and English to Greek. Copyright © 2019 by Zondervan.