Proverbele 10:1-18:5
Cornilescu 1924 - Revised 2010, 2014
Binecuvântarea dreptăţii, blestemul păcatului
10 Pildele lui Solomon.
Un fiu(A) înţelept este bucuria tatălui,
dar un fiu nebun este mâhnirea mamei sale.
2 Comorile câştigate pe nedrept nu(B) folosesc,
dar(C) neprihănirea izbăveşte de la moarte.
3 Domnul(D) nu lasă pe cel neprihănit să sufere de foame,
dar îndepărtează pofta celor răi.
4 Cine lucrează cu o mână(E) leneşă sărăceşte,
dar mâna(F) celor harnici îmbogăţeşte.
5 Cine strânge vara este un om chibzuit,
cine doarme în timpul seceratului este un om(G) care face ruşine.
6 Pe capul celui neprihănit sunt binecuvântări,
dar gura(H) celor răi ascunde silnicie.
7 Pomenirea(I) celui neprihănit este binecuvântată,
dar numele celor răi putrezeşte.
8 Cine are o inimă înţeleaptă primeşte învăţăturile,
dar(J) cine are o gură nesocotită se prăpădeşte singur.
9 Cine(K) umblă fără prihană umblă fără teamă,
dar cine apucă pe căi strâmbe se dă singur de gol.
10 Cine(L) clipeşte din ochi este o pricină de întristare
şi(M) cine are o gură nesocotită se prăpădeşte singur.
11 Gura(N) celui neprihănit este un izvor de viaţă,
dar gura(O) celor răi ascunde silnicie.
12 Ura stârneşte certuri,
dar dragostea(P) acoperă toate greşelile.
13 Pe buzele omului priceput se află înţelepciunea,
dar nuiaua(Q) este pentru spatele celui fără minte.
14 Înţelepţii păstrează ştiinţa,
dar gura(R) nebunului este o pieire apropiată.
15 Averea(S) este o cetate întărită pentru cel bogat,
dar prăpădirea celor nenorociţi este sărăcia lor.
16 Cel neprihănit îşi întrebuinţează câştigul pentru viaţă,
iar cel rău îşi întrebuinţează venitul pentru păcat.
17 Cine îşi aduce aminte de certare apucă pe calea vieţii,
dar cel ce uită mustrarea apucă pe căi greşite.
18 Cine ascunde ura are buze mincinoase,
şi cine(T) răspândeşte bârfelile este un nebun.
19 Cine vorbeşte(U) mult nu se poate să nu păcătuiască,
dar cel(V) ce-şi ţine buzele este un om chibzuit.
20 Limba celui neprihănit este argint ales;
inima celor răi este puţin lucru.
21 Buzele celui neprihănit înviorează pe mulţi oameni,
dar nebunii mor fiindcă n-au judecată.
22 Binecuvântarea(W) Domnului îmbogăţeşte
şi El nu lasă să fie urmată de niciun necaz.
23 Pentru cel nebun este(X) o plăcere să facă răul,
dar pentru cel înţelept este o plăcere să lucreze cu pricepere.
24 Celui rău, de(Y) ce se teme aceea i se întâmplă,
dar celor neprihăniţi(Z) li se împlineşte dorinţa.
25 Cum trece vârtejul, aşa(AA) piere cel rău,
dar cel(AB) neprihănit are temelii veşnice.
26 Cum este oţetul pentru dinţi şi fumul pentru ochi,
aşa este leneşul pentru cel ce-l trimite.
27 Frica(AC) de Domnul lungeşte zilele,
dar anii(AD) celui rău sunt scurtaţi.
28 Aşteptarea(AE) celor neprihăniţi nu va fi decât bucurie,
dar(AF) nădejdea celor răi va pieri.
29 Calea Domnului este un zid de apărare pentru cel nevinovat,
dar este o topenie pentru cei ce fac răul.
30 Cel neprihănit(AG) nu se va clătina niciodată,
dar cei răi nu vor locui în ţară.
31 Gura(AH) celui neprihănit scoate înţelepciune,
dar limba stricată va fi nimicită.
32 Buzele celui neprihănit ştiu să vorbească lucruri plăcute,
dar gura celor răi spune răutăţi.
11 Cumpăna(AI) înşelătoare este urâtă Domnului,
dar cântăreala dreaptă Îi este plăcută.
2 Când(AJ) vine mândria, vine şi ruşinea,
dar înţelepciunea este cu cei smeriţi.
3 Neprihănirea(AK) oamenilor cinstiţi îi cârmuieşte fără teamă,
dar vicleniile celor stricaţi le aduc pieirea.
4 În ziua mâniei, bogăţia nu(AL) slujeşte la nimic,
dar neprihănirea(AM) izbăveşte de la moarte.
5 Nevinovăţia omului fără prihană îi netezeşte calea,
dar cel rău(AN) cade prin însăşi răutatea lui.
6 Nevinovăţia oamenilor fără prihană îi scapă,
dar cei răi sunt prinşi de răutatea lor.
7 La(AO) moartea celui rău, îi piere nădejdea,
şi aşteptarea oamenilor nelegiuiţi este nimicită.
8 Cel neprihănit(AP) este scăpat din strâmtorare,
şi cel rău îi ia locul.
9 Cu gura lui, omul nelegiuit(AQ) pierde pe aproapele său,
dar cei neprihăniţi sunt scăpaţi prin ştiinţă.
10 Când le merge bine(AR) celor neprihăniţi, toată cetatea se bucură
şi, când pier cei răi, toţi strigă de veselie.
11 Cetatea(AS) se înalţă prin binecuvântarea oamenilor fără prihană,
dar este surpată prin gura celor răi.
12 Cine defaimă pe aproapele său este fără minte,
dar omul cu pricepere primeşte şi tace.
13 Cine umblă cu bârfeli(AT) dă pe faţă lucruri ascunse,
dar sufletul credincios ţine ce i s-a încredinţat.
14 Când(AU) nu este chibzuinţă, poporul cade,
dar biruinţa vine prin marele număr de sfetnici.
15 Cui se pune chezaş pentru altul, îi merge rău(AV),
dar cine se teme să se pună chezaş este liniştit.
16 O femeie(AW) plăcută capătă cinste,
şi cei asupritori capătă bogăţie.
17 Omul(AX) milostiv îşi face bine sufletului său,
dar omul fără milă îşi tulbură însăşi carnea lui.
18 Cel rău dobândeşte un câştig înşelător,
dar cel(AY) ce seamănă neprihănirea are o adevărată plată.
19 Adevărata neprihănire duce la viaţă,
dar cel ce urmăreşte răul găseşte moartea.
20 Cei cu inima stricată sunt o scârbă înaintea Domnului,
dar cei ce umblă fără prihană Îi sunt plăcuţi.
21 Hotărât: cel rău nu va rămâne(AZ) nepedepsit,
dar sămânţa(BA) celor neprihăniţi va fi scăpată.
22 Femeia frumoasă şi fără minte este
ca un inel de aur pus în râtul unui porc.
23 Dorinţa celor neprihăniţi este numai bine,
dar aşteptarea celor răi este numai mânie(BB).
24 Unul care dă cu mâna largă(BC) ajunge mai bogat;
şi altul care economiseşte prea mult nu face decât să sărăcească.
25 Sufletul(BD) binefăcător va fi săturat,
şi(BE) cel ce udă pe alţii va fi udat şi el.
26 Cine(BF) opreşte grâul este blestemat de popor,
dar pe capul celui ce-l vinde vine binecuvântarea(BG).
27 Cine urmăreşte binele îşi câştigă bunăvoinţă,
dar(BH) cine urmăreşte răul este atins de el.
28 Cine(BI) se încrede în bogăţii va cădea,
dar cei neprihăniţi vor înverzi ca(BJ) frunzişul.
29 Cine îşi tulbură casa va moşteni vânt(BK),
şi nebunul va fi robul omului înţelept!
30 Rodul celui neprihănit este un pom de viaţă,
şi cel(BL) înţelept câştigă suflete.
31 Iată(BM), cel neprihănit este răsplătit pe pământ;
cu cât mai mult cel rău şi păcătos!
12 Cine iubeşte certarea iubeşte ştiinţa;
dar cine urăşte mustrarea este prost.
2 Omul de bine(BN) capătă bunăvoinţa Domnului,
dar Domnul osândeşte pe cel plin de răutate.
3 Omul nu se întăreşte prin răutate,
dar rădăcina(BO) celor neprihăniţi nu se va clătina.
4 O femeie(BP) cinstită este cununa bărbatului ei,
dar cea care-i face ruşine este ca(BQ) putregaiul în oasele lui.
5 Gândurile celor neprihăniţi nu sunt decât dreptate,
dar sfaturile celor răi nu sunt decât înşelăciune.
6 Cuvintele(BR) celor răi sunt nişte curse ca să verse sânge,
dar(BS) gura celor fără prihană îi izbăveşte.
7 Cei răi(BT) sunt răsturnaţi şi nu mai sunt,
dar casa celor neprihăniţi rămâne în picioare!
8 Un om este preţuit după măsura priceperii lui,
dar(BU) cel cu inima stricată este dispreţuit.
9 Mai(BV) bine să fii într-o stare smerită şi să ai o slugă,
decât(BW) să faci pe fudulul şi să n-ai ce mânca.
10 Cel neprihănit se îndură de vite,
dar inima celui rău este fără milă.
11 Cine-şi(BX) lucrează ogorul va avea belşug de pâine,
dar cine umblă după lucruri de nimic este(BY) fără minte.
12 Cel rău pofteşte prada celor nelegiuiţi,
dar rădăcina celor neprihăniţi rodeşte.
13 În păcătuirea cu buzele este(BZ) o cursă primejdioasă,
dar(CA) cel neprihănit scapă din bucluc.
14 Prin rodul(CB) gurii te saturi de bunătăţi,
şi(CC) fiecare primeşte după lucrul mâinilor lui.
15 Calea nebunului este fără prihană în(CD) ochii lui,
dar înţeleptul ascultă sfaturile.
16 Nebunul(CE) îndată îşi dă pe faţă mânia,
dar înţeleptul ascunde ocara.
17 Cine(CF) spune adevărul face o mărturisire dreaptă,
dar martorul mincinos vorbeşte înşelăciune.
18 Cine vorbeşte(CG) în chip uşuratic răneşte ca străpungerea unei săbii,
dar(CH) limba înţelepţilor aduce vindecare.
19 Buza care spune adevărul este întărită pe vecie,
dar limba mincinoasă nu stă decât o clipă.
20 Înşelătoria este în inima celor ce cugetă răul,
dar bucuria este pentru cei ce sfătuiesc la pace.
21 Nicio nenorocire nu se întâmplă celui neprihănit,
dar cei răi sunt năpădiţi de rele.
22 Buzele mincinoase sunt urâte(CI) Domnului,
dar cei ce lucrează cu adevăr îi sunt plăcuţi.
23 Omul(CJ) înţelept îţi ascunde ştiinţa,
dar inima nebunilor vesteşte nebunia.
24 Mâna(CK) celor harnici va stăpâni,
dar mâna leneşă va plăti bir.
25 Neliniştea(CL) din inima omului îl doboară,
dar o vorbă(CM) bună îl înveseleşte.
26 Cel neprihănit arată prietenului său calea cea bună,
dar calea celor răi îi duce în rătăcire.
27 Leneşul nu-şi frige vânatul,
dar comoara de preţ a unui om este munca.
28 Pe cărarea neprihănirii este viaţa
şi pe drumul însemnat de ea nu este moarte.
13 Un fiu înţelept ascultă învăţătura tatălui său,
dar(CN) batjocoritorul n-ascultă mustrarea.
2 Prin rodul gurii(CO) ai parte de bine,
dar cei stricaţi au parte de silnicie.
3 Cine-şi(CP) păzeşte gura îşi păzeşte sufletul;
cine-şi deschide buzele mari aleargă spre pieirea lui.
4 Leneşul(CQ) doreşte mult, şi totuşi n-are nimic,
dar cei harnici se satură.
5 Cel neprihănit urăşte cuvintele mincinoase,
dar cel rău se face urât şi se acoperă de ruşine.
6 Neprihănirea(CR) păzeşte pe cel nevinovat,
dar răutatea aduce pierzarea păcătosului.
7 Unul(CS) face pe bogatul, şi n-are nimic,
altul face pe săracul, şi are totuşi mari avuţii.
8 Omul cu bogăţia lui îşi răscumpără viaţa,
dar săracul n-ascultă mustrarea.
9 Lumina(CT) celor neprihăniţi arde voioasă,
dar candela celor răi se stinge.
10 Prin mândrie se aţâţă numai certuri,
dar înţelepciunea este cu cel ce ascultă sfaturile.
11 Bogăţia(CU) câştigată fără trudă scade,
dar ce se strânge încetul cu încetul creşte.
12 O nădejde amânată îmbolnăveşte inima,
dar o dorinţă(CV) împlinită este un pom de viaţă.
13 Cine nesocoteşte(CW) Cuvântul Domnului se pierde,
dar cine se teme de poruncă este răsplătit.
14 Învăţătura(CX) înţeleptului este un izvor de viaţă,
ca să abată pe om din cursele(CY) morţii.
15 O minte sănătoasă câştigă bunăvoinţă,
dar calea celor stricaţi este pietroasă.
16 Orice(CZ) om chibzuit lucrează cu cunoştinţă,
dar nebunul îşi dă la iveală nebunia.
17 Un sol rău cade în nenorocire,
dar un sol credincios(DA) aduce tămăduire.
18 Sărăcia şi ruşinea sunt partea celui ce leapădă certarea,
dar cel(DB) ce ia seama la mustrare este pus în cinste.
19 Împlinirea unei dorinţe(DC) este dulce sufletului,
dar celor nebuni le este urât să se lase de rău.
20 Cine umblă cu înţelepţii se face înţelept,
dar cui îi place să se însoţească cu nebunii o duce rău.
21 Nenorocirea urmăreşte pe cei(DD) ce păcătuiesc,
dar cei neprihăniţi vor fi răsplătiţi cu fericire.
22 Omul de bine lasă moştenitori pe copiii copiilor săi,
dar bogăţiile(DE) păcătosului sunt păstrate pentru cel neprihănit.
23 Ogorul pe care-l desţeleneşte săracul dă o hrană(DF) îmbelşugată,
dar mulţi pier din pricina nedreptăţii lor.
24 Cine(DG) cruţă nuiaua urăşte pe fiul său,
dar cine-l iubeşte îl pedepseşte îndată.
25 Cel(DH) neprihănit mănâncă până se satură,
dar pântecele celor răi duce lipsă.
14 Femeia(DI) înţeleaptă îşi zideşte(DJ) casa,
iar femeia nebună o dărâmă cu înseşi mâinile ei.
2 Cine umblă cu neprihănire se teme de Domnul,
dar(DK) cine apucă pe căi strâmbe Îl nesocoteşte.
3 În gura nebunului este o nuia pentru mândria lui,
dar(DL) pe înţelepţi îi păzesc buzele lor.
4 Unde nu sunt boi, ieslea rămâne goală,
dar puterea boilor aduce belşug de roade.
5 Un martor(DM) credincios nu minte,
dar un martor mincinos spune minciuni.
6 Batjocoritorul caută înţelepciunea şi n-o găseşte,
dar pentru omul priceput(DN) ştiinţa este lucru uşor.
7 Depărtează-te de nebun,
căci nu pe buzele lui vei găsi ştiinţa.
8 Înţelepciunea omului chibzuit îl face să vadă pe ce cale să meargă,
dar nebunia celor nesocotiţi îi înşală pe ei înşişi.
9 Cei(DO) nesocotiţi glumesc cu păcatul,
dar între cei fără prihană este bunăvoinţă.
10 Inima îşi cunoaşte necazurile
şi niciun străin nu se poate amesteca în bucuria ei.
11 Casa(DP) celor răi va fi nimicită,
dar cortul celor fără prihană va înflori.
12 Multe căi pot(DQ) părea bune omului,
dar la(DR) urmă se văd că duc la moarte.
13 De multe ori, chiar în mijlocul râsului inima poate fi mâhnită
şi bucuria poate sfârşi(DS) prin necaz.
14 Cel cu inima rătăcită se satură(DT) de căile lui
şi omul de bine se satură şi el de ce este în el.
15 Omul lesne crezător crede orice vorbă,
dar omul chibzuit ia seama bine cum merge.
16 Înţeleptul(DU) se teme şi se abate de la rău,
dar nesocotitul este îngâmfat şi fără frică.
17 Cine este iute la mânie face prostii,
şi omul plin de răutate se face urât.
18 Cei proşti au parte de nebunie,
dar oamenii chibzuiţi sunt încununaţi cu ştiinţă.
19 Cei răi se pleacă înaintea celor buni
şi cei nelegiuiţi, înaintea porţilor celui neprihănit.
20 Săracul(DV) este urât chiar şi de prietenul său,
dar bogatul are foarte mulţi prieteni.
21 Cine dispreţuieşte pe aproapele său face un păcat,
dar(DW) ferice de cine are milă de cei nenorociţi.
22 În adevăr, cei ce gândesc răul se rătăcesc,
dar cei ce gândesc binele lucrează cu bunătate şi credincioşie.
23 Oriunde se munceşte este şi câştig,
dar oriunde numai se vorbeşte, este lipsă.
24 Bogăţia este o cunună pentru cei înţelepţi,
dar cei nesocotiţi n-au altceva decât nebunie.
25 Martorul(DX) care spune adevărul scapă suflete,
dar cel înşelător spune minciuni.
26 Cine se teme de Domnul are un sprijin tare în El
şi copiii lui au un loc de adăpost la El.
27 Frica(DY) de Domnul este un izvor de viaţă,
ea ne fereşte de cursele morţii.
28 Mulţimea poporului este slava împăratului,
lipsa poporului este pieirea voievodului.
29 Cine(DZ) este încet la mânie are multă pricepere,
dar cine se aprinde iute face multe prostii.
30 O inimă liniştită este viaţa trupului,
dar pizma(EA) este putrezirea(EB) oaselor.
31 Cine(EC) asupreşte pe sărac batjocoreşte pe Ziditorul(ED) său,
dar cine are milă de cel lipsit cinsteşte pe Ziditorul său.
32 Cel rău este doborât de răutatea lui,
dar cel neprihănit(EE) chiar şi la moarte trage nădejde.
33 Înţelepciunea se odihneşte într-o inimă pricepută,
dar în(EF) mijlocul celor nesocotiţi ea se dă de gol.
34 Neprihănirea înalţă pe un popor,
dar păcatul este ruşinea popoarelor.
35 Un împărat are plăcere(EG) de un slujitor chibzuit,
dar pe cel de ocară, îl atinge mânia lui.
15 Un răspuns(EH) blând potoleşte mânia,
dar o vorbă(EI) aspră aţâţă mânia.
2 Limba înţelepţilor dă ştiinţă plăcută,
dar gura(EJ) nesocotiţilor împroaşcă nebunie.
3 Ochii Domnului sunt în(EK) orice loc,
ei văd pe cei răi şi pe cei buni.
4 Limba dulce este un pom de viaţă,
dar limba stricată zdrobeşte sufletul.
5 Nesocotitul(EL) dispreţuieşte învăţătura tatălui său,
dar(EM) cine ia seama la mustrare ajunge înţelept.
6 În casa celui neprihănit este mare belşug,
dar în câştigurile celui rău este tulburare.
7 Buzele înţelepţilor seamănă ştiinţa,
dar inima celor nesocotiţi este stricată.
8 Jertfa(EN) celor răi este o scârbă înaintea Domnului,
dar rugăciunea celor fără prihană Îi este plăcută.
9 Calea celui rău este urâtă Domnului,
dar El iubeşte pe cel ce umblă(EO) după neprihănire.
10 Cine părăseşte cărarea este aspru(EP) pedepsit,
şi cine(EQ) urăşte mustrarea va muri.
11 Locuinţa morţilor(ER) şi Adâncul sunt cunoscute Domnului,
cu cât mai mult inimile(ES) oamenilor!
12 Batjocoritorului(ET) nu-i place să fie mustrat,
de aceea nu se duce la cei înţelepţi.
13 O inimă(EU) veselă înseninează faţa,
dar, când(EV) inima este tristă, duhul este mâhnit.
14 Inima celor pricepuţi caută ştiinţa,
dar gura nesocotiţilor găseşte plăcere în nebunie.
15 Toate zilele celui nenorocit sunt rele,
dar(EW) cel cu inima mulţumită are un ospăţ necurmat.
16 Mai(EX) bine puţin cu frică de Domnul,
decât o mare bogăţie cu tulburare!
17 Mai(EY) bine un prânz de verdeţuri şi dragoste,
decât un bou îngrăşat şi ură.
18 Un om(EZ) iute la mânie stârneşte certuri,
dar cine este încet la mânie potoleşte neînţelegerile.
19 Drumul(FA) leneşului este ca un hăţiş de spini,
dar cărarea celor fără prihană este netezită.
20 Un fiu(FB) înţelept este bucuria tatălui său,
dar un om nesocotit dispreţuieşte pe mamă-sa.
21 Nebunia(FC) este o bucurie pentru cel fără minte,
dar(FD) un om priceput merge pe drumul cel drept.
22 Planurile nu izbutesc când(FE) lipseşte o adunare care să chibzuiască,
dar izbutesc când sunt mulţi sfetnici.
23 Omul are bucurie să dea un răspuns cu gura lui.
Şi ce bună este o(FF) vorbă spusă la vreme potrivită!
24 Pentru cel înţelept, cărarea(FG) vieţii duce în sus,
ca să-l abată de la Locuinţa morţilor, care este jos.
25 Domnul surpă casa(FH) celor mândri,
dar întăreşte hotarele(FI) văduvei.
26 Gândurile(FJ) rele sunt urâte Domnului,
dar(FK) cuvintele prietenoase sunt curate înaintea Lui.
27 Cel(FL) lacom de câştig îşi tulbură casa,
dar cel ce urăşte mita va trăi.
28 Inima celui neprihănit se gândeşte(FM) ce să răspundă,
dar gura celor răi împroaşcă răutăţi.
29 Domnul Se depărtează(FN) de cei răi,
dar ascultă rugăciunea(FO) celor neprihăniţi.
30 O privire prietenoasă înveseleşte inima,
o veste bună întăreşte oasele.
31 Urechea(FP) care ia aminte la învăţăturile care duc la viaţă
locuieşte în mijlocul înţelepţilor.
32 Cel ce leapădă certarea îşi dispreţuieşte sufletul,
dar cel ce ascultă mustrarea capătă pricepere.
33 Frica(FQ) de Domnul este şcoala înţelepciunii
şi smerenia merge înaintea(FR) slavei.
16 Planurile(FS) pe care le face inima atârnă de om,
dar(FT) răspunsul pe care-l dă gura vine de la Domnul.
2 Toate căile omului sunt curate în(FU) ochii lui,
dar Cel ce cercetează duhurile este Domnul(FV).
3 Încredinţează-ţi lucrările(FW) în mâna Domnului,
şi îţi vor izbuti planurile.
4 Domnul(FX) a făcut toate pentru o ţintă,
chiar(FY) şi pe cel rău pentru ziua nenorocirii.
5 Orice inimă trufaşă este o scârbă(FZ) înaintea Domnului;
hotărât(GA), ea nu va rămâne nepedepsită.
6 Prin(GB) dragoste şi credincioşie, omul ispăşeşte nelegiuirea
şi prin frica(GC) de Domnul se abate de la rău.
7 Când sunt plăcute Domnului căile cuiva,
îi face prieteni chiar şi pe vrăjmaşii lui.
8 Mai(GD) bine puţin cu dreptate,
decât mari venituri cu strâmbătate.
9 Inima(GE) omului se gândeşte pe ce cale să meargă,
dar(GF) Domnul îi îndreaptă paşii.
10 Hotărâri dumnezeieşti sunt pe buzele împăratului,
gura lui nu trebuie să facă greşeli când judecă.
11 Cântarul(GG) şi cumpăna dreaptă vin de la Domnul;
toate greutăţile de cântărit sunt lucrarea Lui.
12 Împăraţilor le este scârbă să facă rău,
căci prin(GH) neprihănire se întăreşte un scaun de domnie.
13 Buzele(GI) neprihănite sunt plăcute împăraţilor,
şi ei iubesc pe cel ce vorbeşte cu neprihănire.
14 Mânia(GJ) împăratului este un vestitor al morţii,
dar un om înţelept trebuie s-o potolească.
15 Seninătatea feţei împăratului este viaţa
şi bunăvoinţa(GK) lui este ca(GL) o ploaie de primăvară.
16 Cu cât mai mult face câştigarea(GM) înţelepciunii decât a aurului!
Cu cât este mai de dorit câştigarea priceperii decât a argintului!
17 Calea oamenilor fără prihană este să se ferească de rău;
acela îşi păzeşte sufletul, care veghează asupra căii sale.
18 Mândria(GN) merge înaintea pieirii
şi trufia merge înainte căderii.
19 Mai bine să fii smerit cu cei smeriţi,
decât să împarţi prada cu cei mândri.
20 Cine cugetă la Cuvântul Domnului găseşte fericirea
şi cine se încrede(GO) în Domnul este fericit.
21 Cine are o inimă înţeleaptă este numit priceput,
dar dulceaţa buzelor măreşte ştiinţa.
22 Înţelepciunea(GP) este un izvor de viaţă pentru cine o are,
dar pedeapsa nebunilor este nebunia lor.
23 Cine are o inimă(GQ) înţeleaptă îşi arată înţelepciunea când vorbeşte
şi mereu se văd învăţături noi pe buzele lui.
24 Cuvintele prietenoase sunt ca un fagure de miere,
dulci pentru suflet şi sănătoase pentru oase.
25 Multe căi(GR) i se par bune omului,
dar la urmă duc la moarte.
26 Cine(GS) munceşte pentru el munceşte,
căci foamea lui îl îndeamnă la lucru.
27 Omul stricat pregăteşte nenorocirea
şi pe buzele lui este ca un foc aprins.
28 Omul(GT) neastâmpărat stârneşte certuri
şi pârâtorul(GU) dezbină pe cei mai buni prieteni.
29 Omul asupritor amăgeşte(GV) pe aproapele său
şi-l duce pe o cale care nu este bună.
30 Cine închide ochii ca să se dedea la gânduri stricate,
cine-şi muşcă buzele, a şi săvârşit răul.
31 Perii(GW) albi sunt o cunună de cinste,
ea se găseşte pe calea neprihănirii.
32 Cel(GX) încet la mânie preţuieşte mai mult decât un viteaz
şi cine este stăpân pe sine preţuieşte mai mult decât cine cucereşte cetăţi.
33 Se aruncă sorţul în poala hainei,
dar orice hotărâre vine de la Domnul.
17 Mai bine o bucată(GY) de pâine uscată cu pace,
decât o casă plină de cărnuri cu ceartă!
2 Un argat cu minte stăpâneşte peste fiul(GZ) care face ruşine
şi va împărţi moştenirea cu fraţii lui.
3 Tigaia(HA) lămureşte argintul şi cuptorul lămureşte aurul,
dar Cel ce încearcă inimile este Domnul.
4 Cel rău ascultă cu luare-aminte la buza nelegiuită
şi mincinosul pleacă urechea la limba nimicitoare.
5 Cine(HB) îşi bate joc de sărac îşi bate joc de Cel ce l-a făcut;
cine se bucură de o nenorocire nu va rămâne nepedepsit.
6 Copiii copiilor sunt cununa(HC) bătrânilor
şi părinţii sunt slava copiilor lor.
7 Cuvintele alese nu se potrivesc în gura unui nebun;
cu cât mai puţin cuvintele mincinoase, în gura unui om de viţă aleasă!
8 Darurile par o(HD) piatră scumpă în ochii celor ce le primesc:
oriîncotro se întorc, izbândesc.
9 Cine(HE) acoperă o greşeală caută dragostea,
dar(HF) cine o pomeneşte mereu în vorbirile lui dezbină pe prieteni.
10 O mustrare pătrunde mai mult pe omul priceput,
decât o sută de lovituri pe cel nebun.
11 Cel rău nu caută decât răscoală,
dar un sol fără milă va fi trimis împotriva lui.
12 Mai(HG) bine să întâlneşti o ursoaică jefuită de puii ei,
decât un nebun în timpul nebuniei lui.
13 Celui ce întoarce(HH) rău pentru bine
nu-i va părăsi răul casa.
14 Începutul unei certe este ca slobozirea unor ape;
de aceea, curmă(HI) cearta înainte de a se înteţi.
15 Cel(HJ) ce iartă pe vinovat şi cel ce osândeşte pe cel nevinovat
sunt amândoi o scârbă înaintea Domnului.
16 La ce slujeşte argintul în mâna nebunului?
Să cumpere înţelepciunea?… Dar(HK) n-are minte.
17 Prietenul(HL) adevărat iubeşte oricând
şi în nenorocire ajunge ca un frate.
18 Omul(HM) fără minte dă chezăşie,
se pune chezaş pentru aproapele său.
19 Cine iubeşte certurile iubeşte păcatul
şi cine-şi(HN) zideşte poarta prea înaltă îşi caută pieirea.
20 Cel cu inimă prefăcută nu găseşte fericirea
şi cel cu limba(HO) stricată cade în nenorocire.
21 Cine(HP) dă naştere unui nebun va avea întristare
şi tatăl unui nebun nu poate să se bucure.
22 O inimă(HQ) veselă este un bun leac,
dar un(HR) duh mâhnit usucă oasele.
23 Cel rău primeşte daruri pe ascuns
ca să sucească(HS) şi căile dreptăţii.
24 Înţelepciunea(HT) este în faţa omului priceput,
dar ochii nebunului o caută la capătul pământului.
25 Un fiu nebun aduce necaz(HU) tatălui său
şi amărăciune celei ce l-a născut.
26 Nu este bine să osândeşti(HV) pe cel neprihănit la o gloabă,
nici să loveşti pe cei de neam ales din pricina neprihănirii lor.
27 Cine(HW) îşi înfrânează vorbele cunoaşte ştiinţa
şi cine are duhul potolit este un om priceput.
28 Chiar(HX) şi un prost ar trece de înţelept dacă ar tăcea
şi de priceput dacă şi-ar ţine gura.
18 Cel ursuz caută ce-i place lui,
se supără de orice lucru bun.
2 Nebunului nu-i este de învăţătură,
ci vrea să arate ce ştie el.
3 Când vine cel rău, vine şi dispreţul
şi, odată cu ruşinea, vine şi ocara.
4 Cuvintele gurii unui om sunt ca nişte ape(HY) adânci;
izvorul înţelepciunii este ca un şuvoi(HZ) care curge întruna.
5 Nu(IA) este bine să ai în vedere faţa celui rău,
ca să nedreptăţeşti pe cel neprihănit la judecată.
Proverbele 10:1-18:5
Cornilescu 1924 - Revised 2010, 2014
Binecuvântarea dreptăţii, blestemul păcatului
10 Pildele lui Solomon.
Un fiu(A) înţelept este bucuria tatălui,
dar un fiu nebun este mâhnirea mamei sale.
2 Comorile câştigate pe nedrept nu(B) folosesc,
dar(C) neprihănirea izbăveşte de la moarte.
3 Domnul(D) nu lasă pe cel neprihănit să sufere de foame,
dar îndepărtează pofta celor răi.
4 Cine lucrează cu o mână(E) leneşă sărăceşte,
dar mâna(F) celor harnici îmbogăţeşte.
5 Cine strânge vara este un om chibzuit,
cine doarme în timpul seceratului este un om(G) care face ruşine.
6 Pe capul celui neprihănit sunt binecuvântări,
dar gura(H) celor răi ascunde silnicie.
7 Pomenirea(I) celui neprihănit este binecuvântată,
dar numele celor răi putrezeşte.
8 Cine are o inimă înţeleaptă primeşte învăţăturile,
dar(J) cine are o gură nesocotită se prăpădeşte singur.
9 Cine(K) umblă fără prihană umblă fără teamă,
dar cine apucă pe căi strâmbe se dă singur de gol.
10 Cine(L) clipeşte din ochi este o pricină de întristare
şi(M) cine are o gură nesocotită se prăpădeşte singur.
11 Gura(N) celui neprihănit este un izvor de viaţă,
dar gura(O) celor răi ascunde silnicie.
12 Ura stârneşte certuri,
dar dragostea(P) acoperă toate greşelile.
13 Pe buzele omului priceput se află înţelepciunea,
dar nuiaua(Q) este pentru spatele celui fără minte.
14 Înţelepţii păstrează ştiinţa,
dar gura(R) nebunului este o pieire apropiată.
15 Averea(S) este o cetate întărită pentru cel bogat,
dar prăpădirea celor nenorociţi este sărăcia lor.
16 Cel neprihănit îşi întrebuinţează câştigul pentru viaţă,
iar cel rău îşi întrebuinţează venitul pentru păcat.
17 Cine îşi aduce aminte de certare apucă pe calea vieţii,
dar cel ce uită mustrarea apucă pe căi greşite.
18 Cine ascunde ura are buze mincinoase,
şi cine(T) răspândeşte bârfelile este un nebun.
19 Cine vorbeşte(U) mult nu se poate să nu păcătuiască,
dar cel(V) ce-şi ţine buzele este un om chibzuit.
20 Limba celui neprihănit este argint ales;
inima celor răi este puţin lucru.
21 Buzele celui neprihănit înviorează pe mulţi oameni,
dar nebunii mor fiindcă n-au judecată.
22 Binecuvântarea(W) Domnului îmbogăţeşte
şi El nu lasă să fie urmată de niciun necaz.
23 Pentru cel nebun este(X) o plăcere să facă răul,
dar pentru cel înţelept este o plăcere să lucreze cu pricepere.
24 Celui rău, de(Y) ce se teme aceea i se întâmplă,
dar celor neprihăniţi(Z) li se împlineşte dorinţa.
25 Cum trece vârtejul, aşa(AA) piere cel rău,
dar cel(AB) neprihănit are temelii veşnice.
26 Cum este oţetul pentru dinţi şi fumul pentru ochi,
aşa este leneşul pentru cel ce-l trimite.
27 Frica(AC) de Domnul lungeşte zilele,
dar anii(AD) celui rău sunt scurtaţi.
28 Aşteptarea(AE) celor neprihăniţi nu va fi decât bucurie,
dar(AF) nădejdea celor răi va pieri.
29 Calea Domnului este un zid de apărare pentru cel nevinovat,
dar este o topenie pentru cei ce fac răul.
30 Cel neprihănit(AG) nu se va clătina niciodată,
dar cei răi nu vor locui în ţară.
31 Gura(AH) celui neprihănit scoate înţelepciune,
dar limba stricată va fi nimicită.
32 Buzele celui neprihănit ştiu să vorbească lucruri plăcute,
dar gura celor răi spune răutăţi.
11 Cumpăna(AI) înşelătoare este urâtă Domnului,
dar cântăreala dreaptă Îi este plăcută.
2 Când(AJ) vine mândria, vine şi ruşinea,
dar înţelepciunea este cu cei smeriţi.
3 Neprihănirea(AK) oamenilor cinstiţi îi cârmuieşte fără teamă,
dar vicleniile celor stricaţi le aduc pieirea.
4 În ziua mâniei, bogăţia nu(AL) slujeşte la nimic,
dar neprihănirea(AM) izbăveşte de la moarte.
5 Nevinovăţia omului fără prihană îi netezeşte calea,
dar cel rău(AN) cade prin însăşi răutatea lui.
6 Nevinovăţia oamenilor fără prihană îi scapă,
dar cei răi sunt prinşi de răutatea lor.
7 La(AO) moartea celui rău, îi piere nădejdea,
şi aşteptarea oamenilor nelegiuiţi este nimicită.
8 Cel neprihănit(AP) este scăpat din strâmtorare,
şi cel rău îi ia locul.
9 Cu gura lui, omul nelegiuit(AQ) pierde pe aproapele său,
dar cei neprihăniţi sunt scăpaţi prin ştiinţă.
10 Când le merge bine(AR) celor neprihăniţi, toată cetatea se bucură
şi, când pier cei răi, toţi strigă de veselie.
11 Cetatea(AS) se înalţă prin binecuvântarea oamenilor fără prihană,
dar este surpată prin gura celor răi.
12 Cine defaimă pe aproapele său este fără minte,
dar omul cu pricepere primeşte şi tace.
13 Cine umblă cu bârfeli(AT) dă pe faţă lucruri ascunse,
dar sufletul credincios ţine ce i s-a încredinţat.
14 Când(AU) nu este chibzuinţă, poporul cade,
dar biruinţa vine prin marele număr de sfetnici.
15 Cui se pune chezaş pentru altul, îi merge rău(AV),
dar cine se teme să se pună chezaş este liniştit.
16 O femeie(AW) plăcută capătă cinste,
şi cei asupritori capătă bogăţie.
17 Omul(AX) milostiv îşi face bine sufletului său,
dar omul fără milă îşi tulbură însăşi carnea lui.
18 Cel rău dobândeşte un câştig înşelător,
dar cel(AY) ce seamănă neprihănirea are o adevărată plată.
19 Adevărata neprihănire duce la viaţă,
dar cel ce urmăreşte răul găseşte moartea.
20 Cei cu inima stricată sunt o scârbă înaintea Domnului,
dar cei ce umblă fără prihană Îi sunt plăcuţi.
21 Hotărât: cel rău nu va rămâne(AZ) nepedepsit,
dar sămânţa(BA) celor neprihăniţi va fi scăpată.
22 Femeia frumoasă şi fără minte este
ca un inel de aur pus în râtul unui porc.
23 Dorinţa celor neprihăniţi este numai bine,
dar aşteptarea celor răi este numai mânie(BB).
24 Unul care dă cu mâna largă(BC) ajunge mai bogat;
şi altul care economiseşte prea mult nu face decât să sărăcească.
25 Sufletul(BD) binefăcător va fi săturat,
şi(BE) cel ce udă pe alţii va fi udat şi el.
26 Cine(BF) opreşte grâul este blestemat de popor,
dar pe capul celui ce-l vinde vine binecuvântarea(BG).
27 Cine urmăreşte binele îşi câştigă bunăvoinţă,
dar(BH) cine urmăreşte răul este atins de el.
28 Cine(BI) se încrede în bogăţii va cădea,
dar cei neprihăniţi vor înverzi ca(BJ) frunzişul.
29 Cine îşi tulbură casa va moşteni vânt(BK),
şi nebunul va fi robul omului înţelept!
30 Rodul celui neprihănit este un pom de viaţă,
şi cel(BL) înţelept câştigă suflete.
31 Iată(BM), cel neprihănit este răsplătit pe pământ;
cu cât mai mult cel rău şi păcătos!
12 Cine iubeşte certarea iubeşte ştiinţa;
dar cine urăşte mustrarea este prost.
2 Omul de bine(BN) capătă bunăvoinţa Domnului,
dar Domnul osândeşte pe cel plin de răutate.
3 Omul nu se întăreşte prin răutate,
dar rădăcina(BO) celor neprihăniţi nu se va clătina.
4 O femeie(BP) cinstită este cununa bărbatului ei,
dar cea care-i face ruşine este ca(BQ) putregaiul în oasele lui.
5 Gândurile celor neprihăniţi nu sunt decât dreptate,
dar sfaturile celor răi nu sunt decât înşelăciune.
6 Cuvintele(BR) celor răi sunt nişte curse ca să verse sânge,
dar(BS) gura celor fără prihană îi izbăveşte.
7 Cei răi(BT) sunt răsturnaţi şi nu mai sunt,
dar casa celor neprihăniţi rămâne în picioare!
8 Un om este preţuit după măsura priceperii lui,
dar(BU) cel cu inima stricată este dispreţuit.
9 Mai(BV) bine să fii într-o stare smerită şi să ai o slugă,
decât(BW) să faci pe fudulul şi să n-ai ce mânca.
10 Cel neprihănit se îndură de vite,
dar inima celui rău este fără milă.
11 Cine-şi(BX) lucrează ogorul va avea belşug de pâine,
dar cine umblă după lucruri de nimic este(BY) fără minte.
12 Cel rău pofteşte prada celor nelegiuiţi,
dar rădăcina celor neprihăniţi rodeşte.
13 În păcătuirea cu buzele este(BZ) o cursă primejdioasă,
dar(CA) cel neprihănit scapă din bucluc.
14 Prin rodul(CB) gurii te saturi de bunătăţi,
şi(CC) fiecare primeşte după lucrul mâinilor lui.
15 Calea nebunului este fără prihană în(CD) ochii lui,
dar înţeleptul ascultă sfaturile.
16 Nebunul(CE) îndată îşi dă pe faţă mânia,
dar înţeleptul ascunde ocara.
17 Cine(CF) spune adevărul face o mărturisire dreaptă,
dar martorul mincinos vorbeşte înşelăciune.
18 Cine vorbeşte(CG) în chip uşuratic răneşte ca străpungerea unei săbii,
dar(CH) limba înţelepţilor aduce vindecare.
19 Buza care spune adevărul este întărită pe vecie,
dar limba mincinoasă nu stă decât o clipă.
20 Înşelătoria este în inima celor ce cugetă răul,
dar bucuria este pentru cei ce sfătuiesc la pace.
21 Nicio nenorocire nu se întâmplă celui neprihănit,
dar cei răi sunt năpădiţi de rele.
22 Buzele mincinoase sunt urâte(CI) Domnului,
dar cei ce lucrează cu adevăr îi sunt plăcuţi.
23 Omul(CJ) înţelept îţi ascunde ştiinţa,
dar inima nebunilor vesteşte nebunia.
24 Mâna(CK) celor harnici va stăpâni,
dar mâna leneşă va plăti bir.
25 Neliniştea(CL) din inima omului îl doboară,
dar o vorbă(CM) bună îl înveseleşte.
26 Cel neprihănit arată prietenului său calea cea bună,
dar calea celor răi îi duce în rătăcire.
27 Leneşul nu-şi frige vânatul,
dar comoara de preţ a unui om este munca.
28 Pe cărarea neprihănirii este viaţa
şi pe drumul însemnat de ea nu este moarte.
13 Un fiu înţelept ascultă învăţătura tatălui său,
dar(CN) batjocoritorul n-ascultă mustrarea.
2 Prin rodul gurii(CO) ai parte de bine,
dar cei stricaţi au parte de silnicie.
3 Cine-şi(CP) păzeşte gura îşi păzeşte sufletul;
cine-şi deschide buzele mari aleargă spre pieirea lui.
4 Leneşul(CQ) doreşte mult, şi totuşi n-are nimic,
dar cei harnici se satură.
5 Cel neprihănit urăşte cuvintele mincinoase,
dar cel rău se face urât şi se acoperă de ruşine.
6 Neprihănirea(CR) păzeşte pe cel nevinovat,
dar răutatea aduce pierzarea păcătosului.
7 Unul(CS) face pe bogatul, şi n-are nimic,
altul face pe săracul, şi are totuşi mari avuţii.
8 Omul cu bogăţia lui îşi răscumpără viaţa,
dar săracul n-ascultă mustrarea.
9 Lumina(CT) celor neprihăniţi arde voioasă,
dar candela celor răi se stinge.
10 Prin mândrie se aţâţă numai certuri,
dar înţelepciunea este cu cel ce ascultă sfaturile.
11 Bogăţia(CU) câştigată fără trudă scade,
dar ce se strânge încetul cu încetul creşte.
12 O nădejde amânată îmbolnăveşte inima,
dar o dorinţă(CV) împlinită este un pom de viaţă.
13 Cine nesocoteşte(CW) Cuvântul Domnului se pierde,
dar cine se teme de poruncă este răsplătit.
14 Învăţătura(CX) înţeleptului este un izvor de viaţă,
ca să abată pe om din cursele(CY) morţii.
15 O minte sănătoasă câştigă bunăvoinţă,
dar calea celor stricaţi este pietroasă.
16 Orice(CZ) om chibzuit lucrează cu cunoştinţă,
dar nebunul îşi dă la iveală nebunia.
17 Un sol rău cade în nenorocire,
dar un sol credincios(DA) aduce tămăduire.
18 Sărăcia şi ruşinea sunt partea celui ce leapădă certarea,
dar cel(DB) ce ia seama la mustrare este pus în cinste.
19 Împlinirea unei dorinţe(DC) este dulce sufletului,
dar celor nebuni le este urât să se lase de rău.
20 Cine umblă cu înţelepţii se face înţelept,
dar cui îi place să se însoţească cu nebunii o duce rău.
21 Nenorocirea urmăreşte pe cei(DD) ce păcătuiesc,
dar cei neprihăniţi vor fi răsplătiţi cu fericire.
22 Omul de bine lasă moştenitori pe copiii copiilor săi,
dar bogăţiile(DE) păcătosului sunt păstrate pentru cel neprihănit.
23 Ogorul pe care-l desţeleneşte săracul dă o hrană(DF) îmbelşugată,
dar mulţi pier din pricina nedreptăţii lor.
24 Cine(DG) cruţă nuiaua urăşte pe fiul său,
dar cine-l iubeşte îl pedepseşte îndată.
25 Cel(DH) neprihănit mănâncă până se satură,
dar pântecele celor răi duce lipsă.
14 Femeia(DI) înţeleaptă îşi zideşte(DJ) casa,
iar femeia nebună o dărâmă cu înseşi mâinile ei.
2 Cine umblă cu neprihănire se teme de Domnul,
dar(DK) cine apucă pe căi strâmbe Îl nesocoteşte.
3 În gura nebunului este o nuia pentru mândria lui,
dar(DL) pe înţelepţi îi păzesc buzele lor.
4 Unde nu sunt boi, ieslea rămâne goală,
dar puterea boilor aduce belşug de roade.
5 Un martor(DM) credincios nu minte,
dar un martor mincinos spune minciuni.
6 Batjocoritorul caută înţelepciunea şi n-o găseşte,
dar pentru omul priceput(DN) ştiinţa este lucru uşor.
7 Depărtează-te de nebun,
căci nu pe buzele lui vei găsi ştiinţa.
8 Înţelepciunea omului chibzuit îl face să vadă pe ce cale să meargă,
dar nebunia celor nesocotiţi îi înşală pe ei înşişi.
9 Cei(DO) nesocotiţi glumesc cu păcatul,
dar între cei fără prihană este bunăvoinţă.
10 Inima îşi cunoaşte necazurile
şi niciun străin nu se poate amesteca în bucuria ei.
11 Casa(DP) celor răi va fi nimicită,
dar cortul celor fără prihană va înflori.
12 Multe căi pot(DQ) părea bune omului,
dar la(DR) urmă se văd că duc la moarte.
13 De multe ori, chiar în mijlocul râsului inima poate fi mâhnită
şi bucuria poate sfârşi(DS) prin necaz.
14 Cel cu inima rătăcită se satură(DT) de căile lui
şi omul de bine se satură şi el de ce este în el.
15 Omul lesne crezător crede orice vorbă,
dar omul chibzuit ia seama bine cum merge.
16 Înţeleptul(DU) se teme şi se abate de la rău,
dar nesocotitul este îngâmfat şi fără frică.
17 Cine este iute la mânie face prostii,
şi omul plin de răutate se face urât.
18 Cei proşti au parte de nebunie,
dar oamenii chibzuiţi sunt încununaţi cu ştiinţă.
19 Cei răi se pleacă înaintea celor buni
şi cei nelegiuiţi, înaintea porţilor celui neprihănit.
20 Săracul(DV) este urât chiar şi de prietenul său,
dar bogatul are foarte mulţi prieteni.
21 Cine dispreţuieşte pe aproapele său face un păcat,
dar(DW) ferice de cine are milă de cei nenorociţi.
22 În adevăr, cei ce gândesc răul se rătăcesc,
dar cei ce gândesc binele lucrează cu bunătate şi credincioşie.
23 Oriunde se munceşte este şi câştig,
dar oriunde numai se vorbeşte, este lipsă.
24 Bogăţia este o cunună pentru cei înţelepţi,
dar cei nesocotiţi n-au altceva decât nebunie.
25 Martorul(DX) care spune adevărul scapă suflete,
dar cel înşelător spune minciuni.
26 Cine se teme de Domnul are un sprijin tare în El
şi copiii lui au un loc de adăpost la El.
27 Frica(DY) de Domnul este un izvor de viaţă,
ea ne fereşte de cursele morţii.
28 Mulţimea poporului este slava împăratului,
lipsa poporului este pieirea voievodului.
29 Cine(DZ) este încet la mânie are multă pricepere,
dar cine se aprinde iute face multe prostii.
30 O inimă liniştită este viaţa trupului,
dar pizma(EA) este putrezirea(EB) oaselor.
31 Cine(EC) asupreşte pe sărac batjocoreşte pe Ziditorul(ED) său,
dar cine are milă de cel lipsit cinsteşte pe Ziditorul său.
32 Cel rău este doborât de răutatea lui,
dar cel neprihănit(EE) chiar şi la moarte trage nădejde.
33 Înţelepciunea se odihneşte într-o inimă pricepută,
dar în(EF) mijlocul celor nesocotiţi ea se dă de gol.
34 Neprihănirea înalţă pe un popor,
dar păcatul este ruşinea popoarelor.
35 Un împărat are plăcere(EG) de un slujitor chibzuit,
dar pe cel de ocară, îl atinge mânia lui.
15 Un răspuns(EH) blând potoleşte mânia,
dar o vorbă(EI) aspră aţâţă mânia.
2 Limba înţelepţilor dă ştiinţă plăcută,
dar gura(EJ) nesocotiţilor împroaşcă nebunie.
3 Ochii Domnului sunt în(EK) orice loc,
ei văd pe cei răi şi pe cei buni.
4 Limba dulce este un pom de viaţă,
dar limba stricată zdrobeşte sufletul.
5 Nesocotitul(EL) dispreţuieşte învăţătura tatălui său,
dar(EM) cine ia seama la mustrare ajunge înţelept.
6 În casa celui neprihănit este mare belşug,
dar în câştigurile celui rău este tulburare.
7 Buzele înţelepţilor seamănă ştiinţa,
dar inima celor nesocotiţi este stricată.
8 Jertfa(EN) celor răi este o scârbă înaintea Domnului,
dar rugăciunea celor fără prihană Îi este plăcută.
9 Calea celui rău este urâtă Domnului,
dar El iubeşte pe cel ce umblă(EO) după neprihănire.
10 Cine părăseşte cărarea este aspru(EP) pedepsit,
şi cine(EQ) urăşte mustrarea va muri.
11 Locuinţa morţilor(ER) şi Adâncul sunt cunoscute Domnului,
cu cât mai mult inimile(ES) oamenilor!
12 Batjocoritorului(ET) nu-i place să fie mustrat,
de aceea nu se duce la cei înţelepţi.
13 O inimă(EU) veselă înseninează faţa,
dar, când(EV) inima este tristă, duhul este mâhnit.
14 Inima celor pricepuţi caută ştiinţa,
dar gura nesocotiţilor găseşte plăcere în nebunie.
15 Toate zilele celui nenorocit sunt rele,
dar(EW) cel cu inima mulţumită are un ospăţ necurmat.
16 Mai(EX) bine puţin cu frică de Domnul,
decât o mare bogăţie cu tulburare!
17 Mai(EY) bine un prânz de verdeţuri şi dragoste,
decât un bou îngrăşat şi ură.
18 Un om(EZ) iute la mânie stârneşte certuri,
dar cine este încet la mânie potoleşte neînţelegerile.
19 Drumul(FA) leneşului este ca un hăţiş de spini,
dar cărarea celor fără prihană este netezită.
20 Un fiu(FB) înţelept este bucuria tatălui său,
dar un om nesocotit dispreţuieşte pe mamă-sa.
21 Nebunia(FC) este o bucurie pentru cel fără minte,
dar(FD) un om priceput merge pe drumul cel drept.
22 Planurile nu izbutesc când(FE) lipseşte o adunare care să chibzuiască,
dar izbutesc când sunt mulţi sfetnici.
23 Omul are bucurie să dea un răspuns cu gura lui.
Şi ce bună este o(FF) vorbă spusă la vreme potrivită!
24 Pentru cel înţelept, cărarea(FG) vieţii duce în sus,
ca să-l abată de la Locuinţa morţilor, care este jos.
25 Domnul surpă casa(FH) celor mândri,
dar întăreşte hotarele(FI) văduvei.
26 Gândurile(FJ) rele sunt urâte Domnului,
dar(FK) cuvintele prietenoase sunt curate înaintea Lui.
27 Cel(FL) lacom de câştig îşi tulbură casa,
dar cel ce urăşte mita va trăi.
28 Inima celui neprihănit se gândeşte(FM) ce să răspundă,
dar gura celor răi împroaşcă răutăţi.
29 Domnul Se depărtează(FN) de cei răi,
dar ascultă rugăciunea(FO) celor neprihăniţi.
30 O privire prietenoasă înveseleşte inima,
o veste bună întăreşte oasele.
31 Urechea(FP) care ia aminte la învăţăturile care duc la viaţă
locuieşte în mijlocul înţelepţilor.
32 Cel ce leapădă certarea îşi dispreţuieşte sufletul,
dar cel ce ascultă mustrarea capătă pricepere.
33 Frica(FQ) de Domnul este şcoala înţelepciunii
şi smerenia merge înaintea(FR) slavei.
16 Planurile(FS) pe care le face inima atârnă de om,
dar(FT) răspunsul pe care-l dă gura vine de la Domnul.
2 Toate căile omului sunt curate în(FU) ochii lui,
dar Cel ce cercetează duhurile este Domnul(FV).
3 Încredinţează-ţi lucrările(FW) în mâna Domnului,
şi îţi vor izbuti planurile.
4 Domnul(FX) a făcut toate pentru o ţintă,
chiar(FY) şi pe cel rău pentru ziua nenorocirii.
5 Orice inimă trufaşă este o scârbă(FZ) înaintea Domnului;
hotărât(GA), ea nu va rămâne nepedepsită.
6 Prin(GB) dragoste şi credincioşie, omul ispăşeşte nelegiuirea
şi prin frica(GC) de Domnul se abate de la rău.
7 Când sunt plăcute Domnului căile cuiva,
îi face prieteni chiar şi pe vrăjmaşii lui.
8 Mai(GD) bine puţin cu dreptate,
decât mari venituri cu strâmbătate.
9 Inima(GE) omului se gândeşte pe ce cale să meargă,
dar(GF) Domnul îi îndreaptă paşii.
10 Hotărâri dumnezeieşti sunt pe buzele împăratului,
gura lui nu trebuie să facă greşeli când judecă.
11 Cântarul(GG) şi cumpăna dreaptă vin de la Domnul;
toate greutăţile de cântărit sunt lucrarea Lui.
12 Împăraţilor le este scârbă să facă rău,
căci prin(GH) neprihănire se întăreşte un scaun de domnie.
13 Buzele(GI) neprihănite sunt plăcute împăraţilor,
şi ei iubesc pe cel ce vorbeşte cu neprihănire.
14 Mânia(GJ) împăratului este un vestitor al morţii,
dar un om înţelept trebuie s-o potolească.
15 Seninătatea feţei împăratului este viaţa
şi bunăvoinţa(GK) lui este ca(GL) o ploaie de primăvară.
16 Cu cât mai mult face câştigarea(GM) înţelepciunii decât a aurului!
Cu cât este mai de dorit câştigarea priceperii decât a argintului!
17 Calea oamenilor fără prihană este să se ferească de rău;
acela îşi păzeşte sufletul, care veghează asupra căii sale.
18 Mândria(GN) merge înaintea pieirii
şi trufia merge înainte căderii.
19 Mai bine să fii smerit cu cei smeriţi,
decât să împarţi prada cu cei mândri.
20 Cine cugetă la Cuvântul Domnului găseşte fericirea
şi cine se încrede(GO) în Domnul este fericit.
21 Cine are o inimă înţeleaptă este numit priceput,
dar dulceaţa buzelor măreşte ştiinţa.
22 Înţelepciunea(GP) este un izvor de viaţă pentru cine o are,
dar pedeapsa nebunilor este nebunia lor.
23 Cine are o inimă(GQ) înţeleaptă îşi arată înţelepciunea când vorbeşte
şi mereu se văd învăţături noi pe buzele lui.
24 Cuvintele prietenoase sunt ca un fagure de miere,
dulci pentru suflet şi sănătoase pentru oase.
25 Multe căi(GR) i se par bune omului,
dar la urmă duc la moarte.
26 Cine(GS) munceşte pentru el munceşte,
căci foamea lui îl îndeamnă la lucru.
27 Omul stricat pregăteşte nenorocirea
şi pe buzele lui este ca un foc aprins.
28 Omul(GT) neastâmpărat stârneşte certuri
şi pârâtorul(GU) dezbină pe cei mai buni prieteni.
29 Omul asupritor amăgeşte(GV) pe aproapele său
şi-l duce pe o cale care nu este bună.
30 Cine închide ochii ca să se dedea la gânduri stricate,
cine-şi muşcă buzele, a şi săvârşit răul.
31 Perii(GW) albi sunt o cunună de cinste,
ea se găseşte pe calea neprihănirii.
32 Cel(GX) încet la mânie preţuieşte mai mult decât un viteaz
şi cine este stăpân pe sine preţuieşte mai mult decât cine cucereşte cetăţi.
33 Se aruncă sorţul în poala hainei,
dar orice hotărâre vine de la Domnul.
17 Mai bine o bucată(GY) de pâine uscată cu pace,
decât o casă plină de cărnuri cu ceartă!
2 Un argat cu minte stăpâneşte peste fiul(GZ) care face ruşine
şi va împărţi moştenirea cu fraţii lui.
3 Tigaia(HA) lămureşte argintul şi cuptorul lămureşte aurul,
dar Cel ce încearcă inimile este Domnul.
4 Cel rău ascultă cu luare-aminte la buza nelegiuită
şi mincinosul pleacă urechea la limba nimicitoare.
5 Cine(HB) îşi bate joc de sărac îşi bate joc de Cel ce l-a făcut;
cine se bucură de o nenorocire nu va rămâne nepedepsit.
6 Copiii copiilor sunt cununa(HC) bătrânilor
şi părinţii sunt slava copiilor lor.
7 Cuvintele alese nu se potrivesc în gura unui nebun;
cu cât mai puţin cuvintele mincinoase, în gura unui om de viţă aleasă!
8 Darurile par o(HD) piatră scumpă în ochii celor ce le primesc:
oriîncotro se întorc, izbândesc.
9 Cine(HE) acoperă o greşeală caută dragostea,
dar(HF) cine o pomeneşte mereu în vorbirile lui dezbină pe prieteni.
10 O mustrare pătrunde mai mult pe omul priceput,
decât o sută de lovituri pe cel nebun.
11 Cel rău nu caută decât răscoală,
dar un sol fără milă va fi trimis împotriva lui.
12 Mai(HG) bine să întâlneşti o ursoaică jefuită de puii ei,
decât un nebun în timpul nebuniei lui.
13 Celui ce întoarce(HH) rău pentru bine
nu-i va părăsi răul casa.
14 Începutul unei certe este ca slobozirea unor ape;
de aceea, curmă(HI) cearta înainte de a se înteţi.
15 Cel(HJ) ce iartă pe vinovat şi cel ce osândeşte pe cel nevinovat
sunt amândoi o scârbă înaintea Domnului.
16 La ce slujeşte argintul în mâna nebunului?
Să cumpere înţelepciunea?… Dar(HK) n-are minte.
17 Prietenul(HL) adevărat iubeşte oricând
şi în nenorocire ajunge ca un frate.
18 Omul(HM) fără minte dă chezăşie,
se pune chezaş pentru aproapele său.
19 Cine iubeşte certurile iubeşte păcatul
şi cine-şi(HN) zideşte poarta prea înaltă îşi caută pieirea.
20 Cel cu inimă prefăcută nu găseşte fericirea
şi cel cu limba(HO) stricată cade în nenorocire.
21 Cine(HP) dă naştere unui nebun va avea întristare
şi tatăl unui nebun nu poate să se bucure.
22 O inimă(HQ) veselă este un bun leac,
dar un(HR) duh mâhnit usucă oasele.
23 Cel rău primeşte daruri pe ascuns
ca să sucească(HS) şi căile dreptăţii.
24 Înţelepciunea(HT) este în faţa omului priceput,
dar ochii nebunului o caută la capătul pământului.
25 Un fiu nebun aduce necaz(HU) tatălui său
şi amărăciune celei ce l-a născut.
26 Nu este bine să osândeşti(HV) pe cel neprihănit la o gloabă,
nici să loveşti pe cei de neam ales din pricina neprihănirii lor.
27 Cine(HW) îşi înfrânează vorbele cunoaşte ştiinţa
şi cine are duhul potolit este un om priceput.
28 Chiar(HX) şi un prost ar trece de înţelept dacă ar tăcea
şi de priceput dacă şi-ar ţine gura.
18 Cel ursuz caută ce-i place lui,
se supără de orice lucru bun.
2 Nebunului nu-i este de învăţătură,
ci vrea să arate ce ştie el.
3 Când vine cel rău, vine şi dispreţul
şi, odată cu ruşinea, vine şi ocara.
4 Cuvintele gurii unui om sunt ca nişte ape(HY) adânci;
izvorul înţelepciunii este ca un şuvoi(HZ) care curge întruna.
5 Nu(IA) este bine să ai în vedere faţa celui rău,
ca să nedreptăţeşti pe cel neprihănit la judecată.
Copyright of the Cornilescu Bible © 1924 belongs to British and Foreign Bible Society. Copyright © 2010, 2014 of the revised edition in Romanian language belongs to the Interconfessional Bible Society of Romania, with the approval of the British and Foreign Bible Society.
