Luke 22
English Standard Version
The Plot to Kill Jesus
22 (A)Now the Feast of Unleavened Bread drew near, which is called (B)the Passover. 2 And the chief priests and the scribes (C)were seeking how to put him to death, for they feared the people.
Judas to Betray Jesus
3 (D)Then (E)Satan entered into (F)Judas called Iscariot, who was of the number of the twelve. 4 He went away and conferred with the chief priests and (G)officers how he might betray him to them. 5 And they were glad, and agreed to give him money. 6 So he consented and sought an opportunity to (H)betray him to them in the absence of a crowd.
The Passover with the Disciples
7 (I)Then came (J)the day of Unleavened Bread, on which the Passover lamb had to be sacrificed. 8 So Jesus[a] sent Peter and John, saying, “Go and prepare the Passover for us, that we may eat it.” 9 They said to him, “Where will you have us prepare it?” 10 He said to them, “Behold, when you have entered the city, a man carrying a jar of water will meet you. Follow him into the house that he enters 11 and tell the master of the house, (K)‘The Teacher says to you, Where is (L)the guest room, where I may eat the Passover with my disciples?’ 12 And he will show you (M)a large upper room furnished; prepare it there.” 13 And they went and found it (N)just as he had told them, and they prepared the Passover.
Institution of the Lord's Supper
14 (O)And when the hour came, he reclined at table, and the apostles with him. 15 And he said to them, “I have earnestly desired to eat this Passover with you before I suffer. 16 For I tell you I will not eat it[b] (P)until it is fulfilled in the kingdom of God.” 17 And he took a cup, and (Q)when he had given thanks he said, “Take this, and divide it among yourselves. 18 (R)For I tell you that from now on I will not drink of the fruit of the vine (S)until the kingdom of God comes.” 19 (T)And he took bread, and (U)when he had given thanks, he broke it and gave it to them, saying, (V)“This is my body, which is given for you. Do this in remembrance of me.” 20 And likewise the cup after they had eaten, saying, (W)“This cup that is poured out for you is (X)the new (Y)covenant in my blood.[c] 21 (Z)But behold, the hand of him who betrays me is (AA)with me on the table. 22 For the Son of Man goes (AB)as it has been determined, but woe to that man by whom he is betrayed!” 23 And they began to question one another, which of them it could be who was going to do this.
Who Is the Greatest?
24 (AC)A dispute also arose among them, as to which of them was to be regarded as the greatest. 25 (AD)And he said to them, “The kings of the Gentiles (AE)exercise lordship over them, and those in authority over them are called benefactors. 26 (AF)But not so with you. Rather, let (AG)the greatest among you become as the youngest, and the leader as one who serves. 27 For who is the greater, (AH)one who reclines at table or one who serves? Is it not the one who reclines at table? But (AI)I am among you as the one who serves.
28 “You are those who have stayed with me (AJ)in my trials, 29 and (AK)I assign to you, as my Father assigned to me, a kingdom, 30 (AL)that you may eat and drink at my table in my kingdom and (AM)sit on thrones judging (AN)the twelve tribes of Israel.
Jesus Foretells Peter's Denial
31 “Simon, Simon, behold, (AO)Satan demanded to have you,[d] (AP)that he might sift you like wheat, 32 but (AQ)I have prayed for you that your faith may not fail. And when you have turned again, (AR)strengthen your brothers.” 33 Peter[e] said to him, “Lord, I am ready to go with you both (AS)to prison and (AT)to death.” 34 (AU)Jesus[f] said, “I tell you, Peter, the rooster will not crow this day, until you deny three times that you know me.”
Scripture Must Be Fulfilled in Jesus
35 And he said to them, (AV)“When I sent you out with no moneybag or knapsack or sandals, did you lack anything?” They said, “Nothing.” 36 He said to them, “But now let the one who has a moneybag take it, and likewise a knapsack. And let the one who has no sword sell his cloak and buy one. 37 For I tell you that (AW)this Scripture must be fulfilled in me: (AX)‘And he was numbered with the transgressors.’ For (AY)what is written about me has its fulfillment.” 38 And they said, “Look, Lord, here are two (AZ)swords.” And he said to them, (BA)“It is enough.”
Jesus Prays on the Mount of Olives
39 (BB)And he came out and went, (BC)as was his custom, to (BD)the Mount of Olives, and the disciples followed him. 40 (BE)And when he came to (BF)the place, he said to them, (BG)“Pray that you may not (BH)enter into temptation.” 41 And he withdrew from them about a stone's throw, and (BI)knelt down and prayed, 42 saying, (BJ)“Father, if you are willing, remove (BK)this cup from me. (BL)Nevertheless, not my will, but yours, be done.” 43 And there appeared to him (BM)an angel from heaven, strengthening him. 44 And (BN)being in agony he prayed more earnestly; and his sweat became like great drops of blood falling down to the ground.[g] 45 And when he rose from prayer, he came to the disciples and found them sleeping for sorrow, 46 and he said to them, “Why are you sleeping? Rise and (BO)pray that you may not enter into temptation.”
Betrayal and Arrest of Jesus
47 (BP)While he was still speaking, there came a crowd, and the man called (BQ)Judas, one of the twelve, was leading them. He drew near to Jesus to kiss him, 48 but Jesus said to him, “Judas, would you betray the Son of Man with a kiss?” 49 And when those who were around him saw what would follow, they said, “Lord, shall we strike (BR)with the sword?” 50 And one of them struck the servant[h] of the high priest and cut off his right ear. 51 But Jesus said, “No more of this!” And he touched his ear and healed him. 52 Then Jesus said to the chief priests and (BS)officers of the temple and elders, who had come out against him, “Have you come out as against a robber, with swords and clubs? 53 When (BT)I was with you day after day in the temple, you did not lay hands on me. But this is (BU)your hour, and (BV)the power of darkness.”
Peter Denies Jesus
54 (BW)Then they seized him and led him away, bringing him into the high priest's house, (BX)and Peter was following at a distance. 55 (BY)And when they had kindled a fire in the middle of (BZ)the courtyard and sat down together, Peter sat down among them. 56 Then a servant girl, seeing him as he sat in the light and looking closely at him, said, “This man also was with him.” 57 But he denied it, saying, “Woman, I do not know him.” 58 And a little later someone else saw him and said, “You also are one of them.” But Peter said, “Man, I am not.” 59 And after an interval of about an hour still another (CA)insisted, saying, “Certainly this man also was with him, for he too is a Galilean.” 60 But Peter said, “Man, I do not know what you are talking about.” And immediately, while he was still speaking, the rooster crowed. 61 And the Lord turned and (CB)looked at Peter. And Peter remembered the saying of the Lord, how he had said to him, (CC)“Before the rooster crows today, you will (CD)deny me three times.” 62 And he went out and wept bitterly.
Jesus Is Mocked
63 (CE)Now the men who were holding Jesus in custody were mocking him as they beat him. 64 (CF)They also blindfolded him and kept asking him, (CG)“Prophesy! (CH)Who is it that struck you?” 65 And they said many other things against him, (CI)blaspheming him.
Jesus Before the Council
66 (CJ)When day came, (CK)the assembly of the elders of the people gathered together, both chief priests and scribes. And they led him away to their (CL)council, and they (CM)said, 67 (CN)“If you are (CO)the Christ, tell us.” But he said to them, “If I tell you, you will not believe, 68 and if I ask you, you will not answer. 69 But from now on the Son of Man shall be seated (CP)at the right hand of the power of God.” 70 So they all said, “Are you (CQ)the Son of God, then?” And he said to them, (CR)“You say that I am.” 71 Then they said, “What further testimony do we need? We have heard it ourselves from his own lips.”
Footnotes
- Luke 22:8 Greek he
- Luke 22:16 Some manuscripts never eat it again
- Luke 22:20 Some manuscripts omit, in whole or in part, verses 19b-20 (which is given… in my blood)
- Luke 22:31 The Greek word for you (twice in this verse) is plural; in verse 32, all four instances are singular
- Luke 22:33 Greek He
- Luke 22:34 Greek He
- Luke 22:44 Some manuscripts omit verses 43 and 44
- Luke 22:50 Or bondservant
Luca 22
Cornilescu 1924 - Revised 2010, 2014
Sfat împotriva lui Isus
22 Praznicul Azimilor, numit Paştele, se(A) apropia. 2 Preoţii cei mai de seamă şi cărturarii căutau(B) un mijloc cum să omoare pe Isus; căci se temeau de norod. 3 Dar(C) Satana a intrat în Iuda, zis şi Iscarioteanul, care era din numărul celor doisprezece. 4 Iuda s-a dus să se înţeleagă cu preoţii cei mai de seamă şi cu căpeteniile străjerilor Templului cum să-L dea în mâinile lor. 5 Ei s-au bucurat şi au căzut(D) la învoială să-i dea bani. 6 După ce le-a făgăduit că li-L va da în mâini, Iuda căuta un prilej nimerit să dea pe Isus în mâinile lor, fără ştirea norodului.
Prăznuirea Paştelor
7 Ziua(E) Praznicului Azimilor, în care trebuiau jertfite Paştele, a venit. 8 Şi Isus a trimis pe Petru şi pe Ioan şi le-a zis: „Duceţi-vă de pregătiţi-ne Paştele, ca să mâncăm”. 9 „Unde voieşti să pregătim?” L-au întrebat ei. 10 El le-a răspuns: „Iată, când veţi intra în cetate, vă va ieşi înainte un om, ducând un urcior cu apă; mergeţi după el în casa în care va intra 11 şi spuneţi stăpânului casei: ‘Învăţătorul îţi zice: «Unde este odaia pentru oaspeţi, în care să mănânc Paştele cu ucenicii Mei?»’ 12 Şi are să vă arate o odaie mare de sus, aşternută gata: acolo să pregătiţi Paştele.” 13 Ei au plecat şi au găsit aşa cum le spusese El. Şi au pregătit Paştele. 14 Când(F) a sosit ceasul, Isus a şezut la masă cu cei doisprezece apostoli. 15 El le-a zis: „Am dorit mult să mănânc Paştele acestea cu voi înainte de patima Mea; 16 căci vă spun că, de acum încolo, nu le voi mai mânca până(G) la împlinirea lor în Împărăţia lui Dumnezeu.” 17 Şi a luat un pahar, a mulţumit lui Dumnezeu şi a zis: „Luaţi paharul acesta şi împărţiţi-l între voi, 18 pentru că vă spun(H) că nu voi mai bea de acum încolo din rodul viţei, până când va veni Împărăţia lui Dumnezeu.” 19 Apoi(I), a luat pâine şi, după ce a mulţumit lui Dumnezeu, a frânt-o şi le-a dat-o zicând: „Acesta este trupul Meu, care se dă pentru voi; să faceţi lucrul acesta(J) spre pomenirea Mea”. 20 Tot astfel, după ce au mâncat, a luat paharul şi li l-a dat, zicând: „Acest(K) pahar este legământul cel nou, făcut în sângele Meu, care se varsă pentru voi”.
Descoperirea vânzătorului
21 „Dar(L) iată că mâna vânzătorului Meu este cu Mine la masa aceasta. 22 Negreşit(M), Fiul omului Se duce după cum(N) este rânduit. Dar vai de omul acela prin care este vândut El!” 23 Şi(O) au început să se întrebe unii pe alţii cine din ei să fie acela care va face lucrul acesta.
Care este cel mai mare?
24 Între apostoli s-a(P) iscat şi o ceartă, ca să ştie care din ei avea să fie socotit ca cel mai mare? 25 Isus le-a(Q) zis: „Împăraţii neamurilor domnesc peste ele şi, celor ce le stăpânesc, li se dă numele de binefăcători. 26 Voi(R) să nu fiţi aşa. Ci(S) cel mai mare dintre voi să fie ca cel mai mic şi cel ce cârmuieşte, ca cel ce slujeşte. 27 Căci(T) care este mai mare: cine stă la masă sau cine slujeşte la masă? Nu cine stă la masă? Şi Eu(U) totuşi sunt în mijlocul vostru ca cel ce slujeşte la masă. 28 Voi sunteţi aceia care aţi rămas necontenit cu Mine în încercările(V) Mele. 29 De aceea vă(W) pregătesc Împărăţia, după cum Tatăl Meu Mi-a pregătit-o Mie, 30 ca(X) să mâncaţi şi să beţi la masa Mea în Împărăţia Mea, şi să(Y) şedeţi pe scaune de domnie, ca să judecaţi pe cele douăsprezece seminţii ale lui Israel.”
Înştiinţarea lui Petru
31 Domnul a zis: „Simone, Simone, Satana(Z) v-a cerut să vă cearnă(AA) ca grâul. 32 Dar Eu(AB) M-am rugat pentru tine, ca să nu se piardă credinţa ta şi, după ce te(AC) vei întoarce la Dumnezeu, să întăreşti pe fraţii tăi.” 33 „Doamne”, I-a zis Petru, „cu Tine sunt gata să merg chiar şi în temniţă şi la moarte”. 34 Şi(AD) Isus i-a zis: „Petre, îţi spun că nu va cânta astăzi cocoşul, până te vei lepăda de trei ori că nu Mă cunoşti”. 35 Apoi(AE), le-a mai zis: „Când v-am trimis fără pungă, fără traistă şi fără încălţăminte, aţi dus voi lipsă de ceva?” „De nimic”, I-au răspuns ei. 36 Şi El le-a zis: „Acum, dimpotrivă, cine are o pungă s-o ia; cine are o traistă de asemenea s-o ia şi cine n-are sabie să-şi vândă haina şi să-şi cumpere o sabie. 37 Căci vă spun că trebuie să se împlinească cu Mine aceste cuvinte scrise: ‘El(AF) a fost pus în numărul celor fărădelege’. Şi lucrurile privitoare la Mine sunt gata să se împlinească.” 38 „Doamne”, I-au zis ei, „iată aici două săbii”. Şi El le-a zis: „Destul!”
Ghetsimani
39 După ce(AG) a ieşit afară, S-a(AH) dus, ca de obicei, în Muntele Măslinilor. Ucenicii Lui au mers după El. 40 Când(AI) a ajuns la locul acela, le-a zis: „Rugaţi-vă, ca să nu cădeţi în ispită”. 41 Apoi(AJ), S-a depărtat de ei ca la o aruncătură de piatră, a îngenuncheat şi a început să Se roage, 42 zicând: „Tată, dacă voieşti, depărtează paharul acesta de la Mine! Totuşi facă-se nu(AK) voia Mea, ci a Ta.” 43 Atunci I s-a arătat un înger(AL) din cer, ca să-L întărească. 44 A(AM) ajuns într-un chin ca de moarte şi a început să Se roage şi mai fierbinte; şi sudoarea I se făcuse ca nişte picături mari de sânge, care cădeau pe pământ. 45 După ce S-a rugat, S-a sculat şi a venit la ucenici; i-a găsit adormiţi de întristare 46 şi le-a zis: „Pentru ce dormiţi? Sculaţi-vă şi rugaţi-vă(AN), ca să nu cădeţi în ispită.”
Prinderea lui Isus
47 Pe când grăia El încă, iată(AO) că a venit o gloată. Şi cel ce se chema Iuda, unul din cei doisprezece, mergea în fruntea lor. El s-a apropiat de Isus, ca să-L sărute. 48 Şi Isus i-a zis: „Iudo, cu o sărutare vinzi tu pe Fiul omului?” 49 Cei ce erau cu Isus au văzut ce avea să se întâmple şi au zis: „Doamne, să lovim cu sabia?” 50 Şi unul(AP) din ei a lovit pe robul marelui preot şi i-a tăiat urechea dreaptă. 51 Dar Isus a luat cuvântul şi a zis: „Lăsaţi-i! Până aici!”Şi S-a atins de urechea omului aceluia şi l-a vindecat. 52 Isus(AQ) a zis apoi preoţilor celor mai de seamă, căpeteniilor străjerilor Templului şi bătrânilor, care veniseră împotriva Lui: „Aţi ieşit după Mine ca după un tâlhar, cu săbii şi cu ciomege? 53 În toate zilele eram cu voi în Templu, şi n-aţi pus mâna pe Mine. Dar(AR) acesta este ceasul vostru şi puterea întunericului.”
Tăgăduirea lui Petru
54 După ce(AS) au pus mâna pe Isus, L-au dus şi L-au băgat în casa marelui preot. Petru mergea(AT) după El de departe. 55 Au(AU) aprins un foc în mijlocul curţii şi au şezut jos. Petru s-a aşezat şi el printre ei. 56 O slujnică l-a văzut cum şedea la para focului, s-a uitat ţintă la el şi a zis: „Şi omul acesta era cu El.” 57 Dar Petru s-a lepădat şi a zis: „Femeie, nu-L cunosc”. 58 Peste(AV) puţin, l-a văzut un altul şi a zis: „Şi tu eşti unul din oamenii aceia”. Iar Petru a zis: „Omule, nu sunt dintre ei”. 59 Cam(AW) după un ceas, un altul întărea acelaşi lucru şi zicea: „Nu mai încape îndoială că şi omul acesta era cu El, căci este galileean.” 60 Petru a răspuns: „Omule, nu ştiu ce zici”. Chiar în clipa aceea, pe când vorbea el încă, a cântat cocoşul. 61 Domnul S-a întors şi S-a uitat ţintă la Petru. Şi(AX) Petru şi-a adus aminte de vorba pe care i-o spusese Domnul: „Înainte(AY) ca să cânte cocoşul, te vei lepăda de Mine de trei ori”. 62 Şi a ieşit afară şi a plâns cu amar.
Isus înaintea Sinedriului. Osândirea
63 Oamenii(AZ) care păzeau pe Isus Îl batjocoreau şi-L băteau. 64 L-au legat la ochi, Îl loveau peste faţă şi-L întrebau, zicând: „Proroceşte, cine Te-a lovit?” 65 Şi rosteau împotriva Lui multe alte batjocuri. 66 Când(BA) s-a făcut ziuă, bătrânii norodului, preoţii cei mai de seamă şi cărturarii s-au(BB) adunat împreună şi au adus pe Isus în Soborul lor. Ei I-au zis: 67 „Dacă(BC) eşti Tu Hristosul, spune-ne!” Isus le-a răspuns: „Dacă vă voi spune, nu veţi crede 68 şi dacă vă voi întreba, nu-Mi veţi răspunde, nici nu-Mi veţi da drumul. 69 De acum(BD) încolo, Fiul omului va şedea la dreapta puterii lui Dumnezeu.” 70 Toţi au zis: „Eşti Tu dar Fiul lui Dumnezeu?” Şi El le-a răspuns: „Aşa cum o spuneţi(BE); da, sunt”. 71 Atunci(BF), ei au zis: „Ce nevoie mai avem de mărturie? Noi înşine am auzit-o din gura Lui.”
The ESV® Bible (The Holy Bible, English Standard Version®), © 2001 by Crossway, a publishing ministry of Good News Publishers. ESV Text Edition: 2025.
Copyright of the Cornilescu Bible © 1924 belongs to British and Foreign Bible Society. Copyright © 2010, 2014 of the revised edition in Romanian language belongs to the Interconfessional Bible Society of Romania, with the approval of the British and Foreign Bible Society.
