Naşterea lui Isus Hristos

2 În vremea aceea, a ieşit o poruncă de la Cezar August să se înscrie toată lumea. ² Înscrierea aceasta^(A) s-a făcut întâia dată pe când era dregător în Siria Quirinius. ³ Toţi se duceau să se înscrie, fiecare în cetatea lui. ⁴ Iosif s-a suit şi el din Galileea, din cetatea Nazaret, ca să se ducă în Iudeea, în cetatea^(B) lui David, numită Betleem, pentru că^(C) era din casa şi din seminţia lui David, ⁵ să se înscrie împreună cu Maria, logodnica^(D) lui, care era însărcinată. ⁶ Pe când erau ei acolo, s-a împlinit vremea când trebuia să nască Maria. ⁷ Şi a^(E) născut pe Fiul ei cel întâi născut, L-a înfăşat în scutece şi L-a culcat într-o iesle, pentru că în casa de poposire nu era loc pentru ei.

Păstorii din Betleem

⁸ În ţinutul acela, erau nişte păstori care stăteau afară, în câmp, şi făceau de strajă noaptea împrejurul turmei lor. ⁹ Şi iată că un înger al Domnului s-a înfăţişat înaintea lor, şi slava Domnului a strălucit împrejurul lor. Ei^(F) s-au înfricoşat foarte tare. ¹⁰ Dar îngerul le-a zis: „Nu vă temeţi, căci vă aduc o veste bună, care va fi o mare bucurie pentru^(G) tot norodul: ¹¹ astăzi^(H), în cetatea lui David, vi s-a născut un Mântuitor^(I), care^(J) este Hristos, Domnul. ¹² Iată semnul după care-L veţi cunoaşte: veţi găsi un Prunc înfăşat în scutece şi culcat într-o iesle.” ¹³ Şi^(K) deodată, împreună cu îngerul s-a unit o mulţime de oaste cerească, lăudând pe Dumnezeu şi zicând: ¹⁴ „Slavă^(L) lui Dumnezeu în locurile preaînalte şi pace^(M) pe pământ între oamenii plăcuţi^(N) Lui”. ¹⁵ După ce au plecat îngerii de la ei, ca să se întoarcă în cer, păstorii au zis unii către alţii: „Haidem să mergem până la Betleem şi să vedem ce ni s-a spus şi ce ne-a făcut cunoscut Domnul”. ¹⁶ S-au dus în grabă şi au găsit pe Maria, pe Iosif şi Pruncul culcat în iesle. ¹⁷ După ce L-au văzut, au istorisit ce li se spusese despre Prunc. ¹⁸ Toţi cei ce i-au auzit s-au mirat de cele ce le spuneau păstorii. ¹⁹ Maria^(O) păstra toate cuvintele acelea şi se gândea la ele în inima ei. ²⁰ Şi păstorii s-au întors, slăvind şi lăudând pe Dumnezeu pentru toate cele ce auziseră şi văzuseră şi care erau întocmai cum li se spusese.

Isus adus în Templu

²¹ Când^(P) a venit ziua a opta, în care trebuia tăiat împrejur Pruncul, I-au pus numele ISUS^(Q), nume care fusese spus de înger înainte ca să fi fost El zămislit în pântece. ²² Şi, când s-au împlinit zilele^(R) pentru curăţirea lor, după Legea lui Moise, Iosif şi Maria au adus Pruncul la Ierusalim, ca să-L înfăţişeze înaintea Domnului, ²³ după cum este scris în Legea Domnului: „Orice^(S) întâi născut de parte bărbătească va fi închinat Domnului”, ²⁴ şi ca să aducă jertfă: o pereche de turturele sau doi pui de porumbei, după cum^(T) este poruncit în Legea Domnului.

Cântarea lui Simeon

²⁵ Şi iată că în Ierusalim era un om numit Simeon. Omul acesta ducea o viaţă sfântă şi era cu frica lui Dumnezeu. El aştepta^(U) mângâierea lui Israel, şi Duhul Sfânt era peste el. ²⁶ Duhul Sfânt îl înştiinţase că nu va muri înainte ca să vadă^(V) pe Hristosul Domnului. ²⁷ El a venit în Templu mânat de^(W) Duhul. Şi, când au adus părinţii înăuntru pe Pruncul Isus, ca să împlinească cu privire la El ce poruncea Legea, ²⁸ Simeon L-a luat în braţe, a binecuvântat pe Dumnezeu şi a zis: ²⁹ „Acum^(X), sloboade în pace pe robul Tău, Stăpâne, după cuvântul Tău. ³⁰ Căci au văzut^(Y) ochii mei mântuirea Ta, ³¹ pe care ai pregătit-o să fie, înaintea tuturor popoarelor, ³² lumina^(Z) care să lumineze neamurile şi slava poporului Tău Israel.” ³³ Tatăl şi mama Lui se mirau de lucrurile care se spuneau despre El. ³⁴ Simeon i-a binecuvântat şi a zis Mariei, mama Lui: „Iată, Copilul acesta este rânduit spre prăbuşirea^(AA) şi ridicarea multora în Israel, şi să fie un semn^(AB), care va stârni împotrivire. ³⁵ Chiar^(AC) sufletul tău va fi străpuns de o sabie, ca să se descopere gândurile multor inimi.” ³⁶ Mai era acolo şi o prorociţă, Ana, fata lui Fanuel, din seminţia lui Aşer. Ea era foarte înaintată în vârstă şi trăise cu bărbatul ei şapte ani după fecioria ei. ³⁷ Rămasă văduvă şi fiind în vârstă de optzeci şi patru de ani, Ana nu se depărta de Templu şi zi^(AD) şi noapte slujea lui Dumnezeu cu post şi cu rugăciuni. ³⁸ A venit şi ea în acelaşi ceas şi a început să laude pe Dumnezeu şi să vorbească despre Isus tuturor celor ce aşteptau^(AE) mântuirea Ierusalimului.

Întoarcerea la Nazaret

³⁹ După ce au împlinit tot ce poruncea Legea Domnului, Iosif şi Maria s-au întors în Galileea, în cetatea lor Nazaret. ⁴⁰ Iar^(AF) Pruncul creştea şi se întărea; era plin de înţelepciune, şi harul lui Dumnezeu era peste El.

Isus în Templu la vârsta de doisprezece ani

⁴¹ Părinţii lui Isus se duceau la Ierusalim în^(AG) fiecare an, la Praznicul Paştelor. ⁴² Când a fost El de doisprezece ani, s-au suit la Ierusalim, după obiceiul Praznicului. ⁴³ Apoi, după ce au trecut zilele Praznicului, pe când se întorceau acasă, băiatul Isus a rămas în Ierusalim. Părinţii Lui n-au băgat de seamă lucrul acesta. ⁴⁴ Au crezut că este cu tovarăşii lor de călătorie şi au mers cale de o zi şi L-au căutat printre rudele şi cunoscuţii lor. ⁴⁵ Dar nu L-au găsit şi s-au întors la Ierusalim să-L caute. ⁴⁶ După trei zile, L-au găsit în Templu, şezând în mijlocul învăţătorilor, ascultându-i şi punându-le întrebări. ⁴⁷ Toţi care-L auzeau rămâneau uimiţi^(AH) de priceperea şi răspunsurile Lui. ⁴⁸ Când L-au văzut părinţii Lui, au rămas înmărmuriţi; şi mama Lui I-a zis: „Fiule, pentru ce Te-ai purtat aşa cu noi? Iată că tatăl Tău şi eu Te-am căutat cu îngrijorare.” ⁴⁹ El le-a zis: „De ce M-aţi căutat? Oare nu ştiaţi că trebuie să fiu în^(AI) casa Tatălui Meu?” ⁵⁰ Dar ei^(AJ) n-au înţeles spusele Lui. ⁵¹ Apoi, S-a pogorât împreună cu ei, a venit la Nazaret şi le era supus. Mamă-Sa păstra^(AK) toate cuvintele acestea în inima ei. ⁵² Şi Isus creştea^(AL) în înţelepciune, în statură şi era tot mai plăcut înaintea lui Dumnezeu şi înaintea oamenilor.