Levitic 26-27

Cornilescu 1924 - Revised 2010, 2014

Binecuvântarea

26 Să nu vă faceţi idoli^(A), să nu vă ridicaţi nici chip cioplit, nici stâlp de aducere-aminte; să nu puneţi în ţara voastră nicio piatră împodobită cu chipuri, ca să vă închinaţi înaintea ei; căci Eu sunt Domnul, Dumnezeul vostru. ² Să păziţi Sabatele^(B) Mele şi să cinstiţi Locaşul Meu cel Sfânt. Eu sunt Domnul. ³ Dacă^(C) veţi urma legile Mele, dacă veţi păzi poruncile Mele şi le veţi împlini, ⁴ vă voi trimite^(D) ploi la vreme, pământul^(E) îşi va da roadele şi pomii de pe câmp îşi vor da rodul. ⁵ Abia veţi treiera^(F) grâul şi veţi începe culesul viei, şi culesul viei va ţine până la semănătură; veţi avea pâine^(G) din^(H) belşug, veţi mânca şi vă veţi sătura şi veţi locui fără frică în ţara voastră. ⁶ Voi^(I) da pace în ţară şi nimeni nu vă va tulbura^(J) somnul; voi face să piară din ţară fiarele^(K) sălbatice şi sabia^(L) nu va trece prin ţara voastră. ⁷ Veţi urmări pe vrăjmaşii voştri, şi ei vor cădea ucişi de sabie înaintea voastră. ⁸ Cinci^(M) dintre voi vor urmări o sută şi o sută dintre voi vor urmări zece mii, şi vrăjmaşii voştri vor cădea ucişi de sabie înaintea voastră. ⁹ Eu Mă voi întoarce^(N) spre voi, vă voi^(O) face să creşteţi, vă voi înmulţi şi Îmi voi ţine legământul Meu cu voi. ¹⁰ Veţi mânca^(P) din roadele cele vechi şi veţi scoate afară pe cele vechi, ca să faceţi loc celor noi. ¹¹ Voi^(Q) aşeza Locaşul Meu în mijlocul vostru şi sufletul Meu nu^(R) vă va urî. ¹² Voi^(S) umbla în mijlocul vostru; Eu^(T) voi fi Dumnezeul vostru şi voi veţi fi poporul Meu. ¹³ Eu^(U) sunt Domnul, Dumnezeul vostru, care v-am scos din ţara Egiptului, care v-am scos din^(V) robie; Eu am rupt legăturile jugului vostru şi v-am făcut să mergeţi cu capul ridicat.

Blestemul

¹⁴ Dar^(W), dacă nu Mă ascultaţi şi nu împliniţi toate aceste porunci, ¹⁵ dacă nesocotiţi^(X) legile Mele şi dacă sufletul vostru urăşte rânduielile Mele, aşa încât să nu împliniţi toate poruncile Mele şi să rupeţi legământul Meu, ¹⁶ iată ce vă voi face atunci. Voi trimite peste voi groaza^(Y), lingoarea^(Z) şi frigurile, care vor face să vi se stingă^(AA) ochii şi să piară viaţa din voi. Sămânţa^(AB) o veţi semăna în zadar, căci o vor mânca vrăjmaşii voştri. ¹⁷ Îmi^(AC) voi întoarce Faţa împotriva voastră şi veţi fi^(AD) bătuţi şi veţi fugi dinaintea vrăjmaşilor voştri; cei ce vă urăsc^(AE) vă vor subjuga şi veţi fugi^(AF) fără să fiţi urmăriţi chiar. ¹⁸ Dacă, cu toate acestea, nu Mă veţi asculta, vă voi pedepsi de şapte ori^(AG) mai mult pentru păcatele voastre. ¹⁹ Voi frânge mândria^(AH) puterii voastre, voi face^(AI) ca deasupra voastră cerul să fie de fier şi pământul, de aramă. ²⁰ Vi se va istovi puterea^(AJ) fără folos: pământul^(AK) vostru nu-şi va da roadele şi pomii de pe pământ nu-şi vor da rodul. ²¹ Dacă şi după aceasta vă veţi împotrivi şi nu veţi voi să Mă ascultaţi, vă voi lovi de şapte ori mai mult pentru păcatele voastre. ²² Voi trimite^(AL) împotriva voastră fiarele de pe câmp, care vă vor lăsa fără copii, vă vor nimici vitele şi vă vor împuţina; aşa că vă vor rămâne drumurile^(AM) pustii. ²³ Dacă pedepsele acestea nu vă vor^(AN) îndrepta şi dacă vă veţi împotrivi Mie, ²⁴ Mă voi^(AO) împotrivi şi Eu vouă şi vă voi lovi de şapte ori mai mult pentru păcatele voastre. ²⁵ Voi face^(AP) să vină împotriva voastră sabie, care va răzbuna călcarea legământului Meu, şi, când vă veţi strânge în cetăţile voastre, voi trimite^(AQ) ciuma în mijlocul vostru şi veţi fi daţi în mâinile vrăjmaşului. ²⁶ Când vă voi^(AR) trimite lipsă de pâine, zece femei vă vor coace pâine într-un singur cuptor şi vi se va da pâinea cu cântarul; veţi mânca^(AS), dar nu vă veţi sătura. ²⁷ Dacă, cu^(AT) toate acestea, nu Mă veţi asculta şi dacă vă veţi împotrivi Mie, ²⁸ Mă voi împotrivi şi Eu vouă^(AU) cu mânie şi vă voi pedepsi de şapte ori mai mult pentru păcatele voastre. ²⁹ Veţi mânca^(AV) până şi carnea fiilor voştri, veţi mânca până şi carnea fiicelor voastre. ³⁰ Vă voi nimici^(AW) înălţimile pentru jertfă, vă voi dărâma stâlpii închinaţi soarelui, voi arunca^(AX) trupurile voastre moarte peste trupurile moarte ale idolilor voştri şi sufletul Meu^(AY) vă va urî. ³¹ Vă voi lăsa cetăţile^(AZ) pustii, vă voi pustii locaşurile^(BA) sfinte şi nu voi mai mirosi mirosul plăcut al tămâii voastre. ³² Voi pustii^(BB) ţara, aşa că vrăjmaşii voştri care o vor locui vor rămâne încremeniţi^(BC) văzând-o. ³³ Vă voi^(BD) împrăştia printre neamuri şi voi scoate sabia după voi. Ţara voastră va fi pustiită şi cetăţile voastre vor rămâne pustii. ³⁴ Atunci, ţara^(BE) se va bucura de Sabatele ei tot timpul cât va fi pustiită şi cât veţi fi în ţara vrăjmaşilor voştri; atunci, ţara se va odihni şi se va bucura de Sabatele ei. ³⁵ Tot timpul cât va fi pustiită va avea odihna pe care n-o avusese în anii^(BF) voştri de Sabat, când o locuiaţi. ³⁶ În inima acelora dintre voi care vor mai rămâne în viaţă în ţara vrăjmaşilor lor, voi băga^(BG) frica şi îi va urmări până şi foşnetul^(BH) unei frunze suflate de vânt; vor fugi ca de sabie şi vor cădea fără să fie urmăriţi. ³⁷ Se vor prăvăli unii^(BI) peste alţii ca înaintea sabiei, fără să fie urmăriţi. Nu veţi^(BJ) putea să staţi în picioare în faţa vrăjmaşilor voştri; ³⁸ veţi pieri printre neamuri şi vă va mânca ţara vrăjmaşilor voştri. ³⁹ Iar pe aceia dintre voi care vor mai rămâne în viaţă îi va apuca durerea^(BK) pentru fărădelegile lor, în ţara vrăjmaşilor lor; îi va apuca durerea şi pentru fărădelegile părinţilor lor.

Primirea din nou

⁴⁰ Îşi^(BL) vor mărturisi fărădelegile lor şi fărădelegile părinţilor lor, călcările de Lege pe care le-au săvârşit faţă de Mine şi împotrivirea cu care Mi s-au împotrivit, păcate din pricina cărora ⁴¹ şi Eu M-am împotrivit lor şi i-am dus în ţara vrăjmaşilor lor. Şi atunci, inima lor netăiată împrejur^(BM) se va smeri^(BN) şi vor plăti datoria fărădelegilor lor. ⁴² Atunci Îmi voi^(BO) aduce aminte de legământul Meu cu Iacov, Îmi voi aduce aminte de legământul Meu cu Isaac şi de legământul Meu cu Avraam şi Îmi voi aduce aminte de^(BP) ţară. ⁴³ Ţara însă va^(BQ) trebui să fie părăsită de ei şi se va bucura de Sabatele ei în timpul când va rămâne pustiită departe de ei; şi ei vor plăti datoria fărădelegilor lor pentru că au nesocotit^(BR) poruncile Mele şi pentru că sufletul lor a urât legile Mele. ⁴⁴ Dar, şi când vor fi în ţara vrăjmaşilor lor, nu-i voi lepăda^(BS) de tot şi nu-i voi urî până acolo încât să-i nimicesc de tot şi să rup legământul Meu cu ei, căci Eu sunt Domnul, Dumnezeul lor. ⁴⁵ Ci Îmi voi aduce aminte^(BT), spre binele lor, de vechiul legământ prin^(BU) care i-am scos din ţara Egiptului în^(BV) faţa neamurilor, ca să fiu Dumnezeul lor. Eu sunt Domnul’.” ⁴⁶ Acestea^(BW) sunt rânduielile, poruncile şi legile pe care le-a statornicit Domnul între El şi copiii lui Israel, pe muntele Sinai^(BX), prin Moise.

Juruinţele

27 Domnul a vorbit lui Moise şi a zis:

„Vorbeşte copiilor lui Israel şi spune-le: ² ‘Când se^(BY) vor face juruinţe Domnului, dacă e vorba de oameni, ei să fie ai Domnului, după preţuirea ta. ³ Iar preţuirea pe care o vei face unui bărbat, de la douăzeci până la şaizeci de ani, să fie de cincizeci de sicli de argint, după^(BZ) siclul Sfântului Locaş: ⁴ dacă este femeie, preţuirea să fie de treizeci de sicli. ⁵ De la cinci până la douăzeci de ani, preţuirea să fie de douăzeci de sicli pentru un băiat şi de zece sicli pentru o fată. ⁶ De la o lună până la cinci ani, preţuirea să fie de cinci sicli de argint pentru un băiat şi de trei sicli de argint pentru o fată. ⁷ De la şaizeci de ani în sus, preţuirea să fie de cincisprezece sicli pentru un bărbat şi de zece sicli pentru o femeie. ⁸ Dacă cel ce a făcut juruinţa este prea sărac ca să plătească preţuirea aceasta făcută de tine, să-l aducă la preot, să-l preţuiască, şi preotul să facă o preţuire potrivit cu mijloacele omului aceluia. ⁹ Dacă este vorba de dobitoacele care pot fi aduse ca jertfă Domnului, orice dobitoc care se va da Domnului va fi ceva sfânt. ¹⁰ Să nu-l schimbe şi să nu pună unul rău în locul unuia bun, nici unul bun în locul unuia rău; dacă s-ar întâmpla să se înlocuiască un dobitoc cu altul, şi unul, şi celălalt vor fi sfinţi. ¹¹ Dacă este vorba de dobitoacele necurate, care nu pot fi aduse ca jertfă Domnului, să aducă dobitocul la preot, ¹² care-i va face preţuirea după cum va fi bun sau rău şi va rămâne la preţuirea preotului. ¹³ Dacă^(CA) vrea să-l răscumpere, să mai adauge o cincime la preţuirea lui.

Predarea lucrurilor

¹⁴ Dacă cineva îşi închină Domnului casa, hărăzind-o Domnului ca un dar sfânt, preotul să-i facă preţuirea după cum va fi, bună sau rea, şi să rămână la preţuirea făcută de preot. ¹⁵ Dacă^(CB) cel ce şi-a închinat Domnului casa vrea s-o răscumpere, să adauge o cincime la preţul preţuirii ei, şi va fi a lui. ¹⁶ Dacă cineva închină Domnului un ogor din moşia lui, preţuirea ta să fie după câtimea de sămânţă pe care o dă, şi anume cincizeci de sicli de argint pentru un omer de sămânţă de orz. ¹⁷ Dacă îşi închină Domnului ogorul, cu începere chiar din anul de veselie, să rămână la preţuirea ta, ¹⁸ dar, dacă îşi închină Domnului ogorul după anul de veselie, atunci preotul să-i socotească^(CC) preţul după numărul anilor care mai rămân până la anul de veselie şi să-l scadă din preţuirea ta. ¹⁹ Dacă^(CD) cel ce şi-a închinat Domnului ogorul vrea să-l răscumpere, atunci să mai adauge o cincime la argintul preţuit de tine, şi ogorul să rămână al lui. ²⁰ Dacă nu-şi răscumpără ogorul, şi-l vinde altui om, nu va mai putea fi răscumpărat. ²¹ Şi când va ieşi cumpărătorul din el la anul de veselie^(CE), ogorul acela să fie închinat^(CF) Domnului, ca ogor hărăzit Lui; să fie moşia^(CG) preotului. ²² Dacă cineva închină Domnului un ogor cumpărat de el, care nu face parte din moşia^(CH) lui, ²³ preotul^(CI) să-i socotească preţul după cât face preţuirea până la anul de veselie şi omul acela să plătească în aceeaşi zi preţul hotărât de tine, ca lucru închinat Domnului. ²⁴ În anul de^(CJ) veselie, ogorul să se întoarcă la acela de la care fusese cumpărat şi din moşia căruia făcea parte. ²⁵ Toate preţuirile să se facă în sicli Sfântului Locaş: siclul are douăzeci de ghere^(CK).

Ce nu se poate închina

²⁶ Nimeni nu va putea să închine Domnului pe întâiul^(CL) născut din vita lui, care chiar este al Domnului ca întâi născut; fie bou, fie miel este al Domnului. ²⁷ Dacă este vorba însă de un dobitoc necurat, să-l răscumpere cu preţul preţuit de tine, mai adăugând^(CM) încă o cincime; dacă nu este răscumpărat, să fie vândut după preţuirea ta. ²⁸ Tot^(CN) ce va dărui un om Domnului prin făgăduinţă din ce are nu va putea nici să se vândă, nici să se răscumpere: fie om, fie dobitoc, fie un ogor din moşia lui; tot ce va fi dăruit Domnului prin făgăduinţă va fi un lucru preasfânt, pentru Domnul. ²⁹ Niciun^(CO) om închinat Domnului prin făgăduinţă nu va putea fi răscumpărat, ci va fi omorât.

Zeciuielile

³⁰ Orice^(CP) zeciuială din pământ, fie din roadele pământului, fie din rodul pomilor, este a Domnului; este un lucru închinat Domnului. ³¹ Dacă vrea cineva să răscumpere ceva din zeciuiala lui, să mai adauge o^(CQ) cincime. ³² Orice zeciuială din cirezi şi din turme, din tot ce trece^(CR) sub toiag, să fie o zeciuială închinată Domnului. ³³ Să nu se cerceteze dacă dobitocul este bun sau rău şi să nu^(CS) se schimbe; dacă se înlocuieşte un dobitoc cu un altul, şi unul, şi celălalt vor fi sfinţi şi nu vor putea fi răscumpăraţi’.” ³⁴ Acestea^(CT) sunt poruncile pe care le-a dat lui Moise Domnul pentru copiii lui Israel, pe muntele Sinai.