Binecuvântări în urma ascultării

26 Să nu vă faceţi idoli şi să nu vă ridicaţi nici chip cioplit, nici stâlpi sacri^[a]; să nu aşezaţi chipuri de piatră pe pământul ţării voastre, ca să vă închinaţi înaintea lor, pentru că Eu sunt Domnul, Dumnezeul vostru.

² Să ţineţi Sabatele Mele şi să cinstiţi Lăcaşul Meu. Eu sunt Domnul.

³ Dacă veţi urma hotărârile Mele, dacă veţi păzi poruncile Mele şi le veţi împlini, ⁴ atunci vă voi da ploi la vreme, pământul îşi va da rodul lui şi pomii câmpului îşi vor da roadele lor. ⁵ Secerişul va ţine până la culesul viei, şi culesul viei va ţine până la semănat; veţi mânca pâine din belşug şi veţi trăi în siguranţă în ţară.

⁶ Vă voi da pace în ţară şi astfel vă veţi culca şi nimeni nu vă va înspăimânta; voi nimici fiarele sălbatice din ţară şi sabia nu va trece prin ţara voastră. ⁷ Veţi urmări pe duşmanii voştri şi ei vor cădea înaintea voastră loviţi de sabie. ⁸ Cinci dintre voi vor urmări o sută şi o sută vor urmări zece mii; duşmanii voştri vor cădea înaintea voastră loviţi de sabie.

⁹ Mă voi întoarce spre voi, vă voi face roditori, vă voi înmulţi şi Îmi voi ţine legământul Meu cu voi. ¹⁰ Veţi mânca din recolta cea veche şi va trebui să scoateţi afară recolta cea veche pentru a-i face loc celei noi. ¹¹ Îmi voi aşeza Locuinţa în mijlocul vostru şi nu vă voi urî. ¹² Voi umbla printre voi şi voi fi Dumnezeul vostru, iar voi veţi fi poporul Meu. ¹³ Eu sunt Domnul, Dumnezeul vostru, Care v-am scos din ţara Egiptului ca să nu mai fiţi sclavii egiptenilor. Eu am rupt legăturile jugului vostru şi v-am făcut să mergeţi cu capul ridicat.

Blesteme în urma neascultării

¹⁴ Dar dacă nu Mă veţi asculta şi nu veţi împlini toate aceste porunci, ¹⁵ dacă veţi dispreţui hotărârile Mele şi veţi urî legile Mele până într-acolo, încât nu veţi mai împlini toate poruncile Mele, ci veţi rupe legământul Meu, ¹⁶ iată ce vă voi face: voi aduce groaza peste voi; tifosul şi frigurile vor face să vi se stingă ochii şi să piară viaţa din voi. Vă veţi semăna degeaba sămânţa, căci o vor mânca duşmanii voştri. ¹⁷ Îmi voi întoarce faţa împotriva voastră şi veţi fi biruiţi de duşmanii voştri; cei ce vă urăsc vă vor stăpâni şi veţi fugi chiar şi când nu veţi fi urmăriţi.

¹⁸ Dacă în ciuda acestor lucruri nu Mă veţi asculta, voi continua şi Eu să vă pedepsesc de şapte ori mai mult pentru păcatele voastre. ¹⁹ Voi frânge mândria puterii voastre, vă voi face cerul ca fierul şi pământul ca bronzul. ²⁰ Vi se va risipi puterea fără rost: pământul vostru nu-şi va mai da rodul şi pomii din ţară nu-şi vor mai da roadele.

²¹ Dacă şi după aceasta veţi continua să-Mi fiţi potrivnici şi nu veţi voi să Mă ascultaţi, atunci vă voi lovi de şapte ori mai mult pentru păcatele voastre. ²² Voi trimite fiarele sălbatice împotriva voastră, care vă vor lăsa fără copii şi vă vor nimici vitele; ele vă vor împuţina şi astfel drumurile voastre vor rămâne pustii. ²³ Dacă nici după aceste pedepse nu vă veţi lăsa disciplinaţi de Mine, ci Îmi veţi fi potrivnici, ²⁴ atunci şi Eu vă voi fi potrivnic: vă voi lovi de şapte ori mai mult pentru păcatele voastre. ²⁵ Voi aduce sabia împotriva voastră, care va răzbuna legământul încălcat; dacă vă veţi aduna în cetăţile voastre voi trimite molima printre voi şi veţi fi daţi în mâinile duşmanilor voştri. ²⁶ Când voi aduce lipsă de pâine, zece femei vă vor coace pâine într-un singur cuptor şi vă vor da pâinea cu cântarul; dar, cu toate că o veţi mânca, tot nu vă veţi sătura.

²⁷ Dacă nici după acestea nu Mă veţi asculta, ci Îmi veţi fi potrivnici, ²⁸ atunci şi Eu, în mânia Mea, vă voi fi potrivnic. Eu Însumi vă voi pedepsi de şapte ori mai mult pentru păcatele voastre. ²⁹ Vă veţi hrăni cu carnea fiilor şi a fiicelor voastre. ³⁰ Vă voi nimici locurile înalte şi vă voi dărâma stâlpii închinaţi soarelui; voi arunca trupurile voastre moarte peste trupurile moarte ale idolilor voştri şi Eu Însumi vă voi urî. ³¹ Voi lăsa pustii cetăţile voastre, vă voi pustii sanctuarele şi nu-Mi voi mai găsi plăcere în mireasma jertfelor voastre. ³² Vă voi devasta ţara, astfel încât duşmanii voştri care vor veni să locuiască în ea vor rămâne încremeniţi văzând-o. ³³ Vă voi împrăştia printre neamuri şi voi scoate sabia împotriva voastră; ţara vă va fi pustiită şi cetăţile vă vor rămâne pustii. ³⁴ Astfel ţara se va bucura de Sabatele ei în perioada în care va rămâne pustie, însă voi veţi fi în ţara duşmanilor voştri; ţara se va odihni şi se va bucura de Sabatele ei. ³⁵ Tot timpul cât va fi pustie se va odihni cum nu s-a putut odihni în zilele de Sabat din perioada când locuiaţi în ea.

³⁶ Cât despre cei care vor supravieţui, le voi trimite frica în inimi în ţara duşmanilor lor; foşnetul unei frunze luate de vânt îi va pune pe fugă; vor fugi cum fuge cineva de sabie şi vor cădea, deşi nimeni nu-i va urmări. ³⁷ Se vor prăvăli unii peste alţii ca înaintea sabiei, deşi nimeni nu-i urmăreşte; şi nu veţi avea nici o putere ca să vă împotriviţi duşmanilor voştri. ³⁸ Veţi pieri între neamuri şi ţara duşmanilor voştri vă va mânca. ³⁹ Aceia dintre voi care vor supravieţui se vor stinge în ţara duşmanilor voştri din cauza fărădelegilor lor; se vor stinge şi din cauza fărădelegilor părinţilor lor.

⁴⁰ Dar dacă ei îşi vor mărturisi fărădelegile lor şi fărădelegile părinţilor lor, păcatele pe care le-au săvârşit împotriva Mea şi, de asemenea, felul în care Mi-au fost potrivnici ⁴¹ – păcate din cauza cărora şi Eu le-am fost potrivnic şi i-am dus în ţara duşmanilor lor – dacă inima lor necircumcisă se va smeri şi ei îşi vor recunoaşte vinovăţia, ⁴² atunci Îmi voi aduce aminte de legământul Meu cu Iacov, Îmi voi aduce aminte de legământul Meu cu Isaac şi de legământul Meu cu Avraam şi Îmi voi aduce aminte de ţară. ⁴³ Ţara însă va fi părăsită de ei şi se va bucura de Sabatele ei în perioada în care va rămâne pustie, iar ei îşi vor accepta pedeapsa, căci au dispreţuit poruncile Mele şi sufletul lor a urât hotărârile Mele. ⁴⁴ Dar, cu toate acestea, chiar şi atunci când vor fi în ţara duşmanilor lor, nu-i voi respinge şi nu Mă voi dezgusta de ei până acolo încât să-i nimicesc şi să rup legământul Meu cu ei, căci Eu sunt Domnul, Dumnezeul lor. ⁴⁵ Ci Îmi voi aduce aminte, spre binele lor, de legământul pe care l-am făcut cu strămoşii lor, legământ prin care i-am scos din ţara Egiptului, în văzul neamurilor, ca să fiu Dumnezeul lor. Eu sunt Domnul.»“

⁴⁶ Acestea sunt hotărârile, poruncile şi legile pe care Domnul le-a statornicit între El şi israeliţi la muntele Sinai, prin Moise.

Răscumpărarea lucrurilor închinate Domnului

27 Domnul i-a zis lui Moise: ² „Spune-le israeliţilor: «Când un om va închina Domnului anumite persoane printr-un jurământ deosebit, să o facă după evaluarea ta; ³ dacă este vorba despre un bărbat cu vârsta cuprinsă între douăzeci şi şaizeci de ani, atunci evaluarea ta să fie de cincizeci de şecheli de argint, după şechelul Lăcaşului^[b]. ⁴ Dacă este o femeie, atunci evaluarea ta să fie de treizeci de şecheli^[c]. ⁵ Dacă are între cinci şi douăzeci de ani, evaluarea ta să fie de douăzeci de şecheli pentru un băiat şi de zece şecheli^[d] pentru o fată. ⁶ Dacă are între o lună şi cinci ani, evaluarea ta să fie de cinci şecheli de argint pentru un băiat şi de trei şecheli de argint^[e] pentru o fetiţă. ⁷ Dacă omul are şaizeci de ani sau mai mult, atunci evaluarea ta pentru un bărbat să fie de cincisprezece şecheli, iar pentru o femeie să fie de zece şecheli^[f]. ⁸ Dacă este prea sărac ca să poată plăti evaluarea ta, atunci să se ducă la preot şi preotul să-i facă o altă evaluare; preotul să facă o evaluare potrivit cu mijloacele pe care le are cel ce a făcut jurământul.

⁹ Dacă este vorba de animale care pot fi aduse ca jertfe Domnului, tot ceea ce va fi oferit Domnului va fi considerat sfânt. ¹⁰ Nu va avea voie să înlocuiască animalul şi nici să schimbe unul bun pe altul rău sau unul rău pe altul bun; dacă un animal este înlocuit cu un altul, atunci şi unul, şi celălalt vor fi consideraţi sfinţi. ¹¹ Dacă este vorba de un animal necurat, care nu poate fi adus ca jertfă Domnului, animalul să fie adus înaintea preotului. ¹² Preotul să-l evalueze să vadă dacă e bun sau rău; va rămâne la evaluarea făcută de preot. ¹³ Dacă vrea să-l răscumpere, să mai adauge o cincime la evaluarea lui.

¹⁴ Dacă un om Îi va închina Domnului locuinţa sa, preotul s-o evalueze să vadă dacă e bună sau rea; va rămâne la evaluarea făcută de preot. ¹⁵ Dacă cel care şi-a închinat Domnului locuinţa vrea să o răscumpere, va trebui să adauge o cincime la evaluarea ei şi va fi a lui.

¹⁶ Dacă un om Îi va închina Domnului o parcelă de pământ din moşia lui, evaluarea ei să fie făcută ţinând cont de sămânţa necesară cultivării ei: cincizeci de şecheli de argint la un homer^[g] de sămânţă de orz. ¹⁷ Dacă va închina ogorul în anul de veselie^[h], acesta să rămână la evaluarea ta^[i], ¹⁸ dar dacă va închina ogorul după anul de veselie, atunci preotul să-i socotească preţul în funcţie de anii care mai rămân până la anul de veselie, după care să-l scadă din evaluarea ta. ¹⁹ Dacă cel care închină ogorul, va dori vreodată să-l răscumpere, atunci va trebui să adauge o cincime la preţul evaluării tale^[j] şi ogorul va fi al lui. ²⁰ Dar dacă nu va dori să-şi răscumpere ogorul sau dacă îl va vinde altui om, atunci nu va mai putea fi răscumpărat. ²¹ În anul de veselie, când ogorul va fi eliberat, el va fi pus deoparte pentru Domnul ca un ogor închinat^[k] Lui; el va fi proprietatea preotului.

²² Dacă cineva închină Domnului un ogor pe care l-a cumpărat, care nu este parte din moşia lui, ²³ preotul să socotească cât trebuie să fie preţul până la anul de veselie, iar el să plătească în aceeaşi zi evaluarea ta, ca un lucru închinat Domnului. ²⁴ În anul de veselie ogorul acela să fie dat înapoi celui de la care fusese cumpărat, din moşia căruia făcea parte. ²⁵ Toate evaluările să fie făcute după şechelul Lăcaşului, care are douăzeci de ghere^[l].

²⁶ Nimeni nu va putea închina Domnului întâiul născut al animalelor, deoarece el aparţine deja Domnului ca întâi născut; fie bou^[m], fie oaie, este al Domnului. ²⁷ Dacă este vorba însă de un animal necurat, atunci să-l răscumpere după evaluarea ta^[n] şi să adauge o cincime la ea; dacă nu va fi răscumpărat, să fie vândut după evaluarea ta.

²⁸ Nici un lucru oferit Domnului spre nimicire, pe care un om îl poate închina Domnului din tot ce are, fie om, fie animal, fie vreun ogor din moşia lui, nu va putea fi vândut sau răscumpărat; tot ce va fi închinat astfel va fi considerat preasfânt pentru Domnul.

²⁹ Nici un om dat spre nimicire nu va putea fi răscumpărat, ci va fi omorât.

³⁰ Toate zeciuielile din pământ, fie din sămânţa pământului, fie din rodul pomilor, sunt ale Domnului; ele sunt închinate Domnului. ³¹ Dacă un om va dori să răscumpere ceva din zeciuiala sa, să mai adauge o cincime la ea. ³² Toate zeciuielile din cirezi sau din turme, tot ce va trece pe sub toiagul păstorului să fie închinat Domnului. ³³ Să nu se cerceteze dacă animalul este bun sau rău şi nici să nu se înlocuiască; dacă-l va înlocui cineva, atunci ambele animale vor fi sfinte, atât animalul înlocuit, cât şi celălalt şi nu vor putea fi răscumpărate.»“

³⁴ Acestea sunt poruncile pe care Domnul i le-a dat lui Moise pe muntele Sinai, pentru poporul Israel.