Ioan 8
Nouă Traducere În Limba Română
8 Isus S-a dus spre Muntele Măslinilor. 2 Dis-de-dimineaţă a venit iarăşi în Templu şi tot poporul a venit la El. El S-a aşezat şi a început să-i înveţe. 3 Cărturarii[a] şi fariseii au adus o femeie care fusese prinsă comiţând adulter. Au pus-o să stea în mijloc 4 şi L-au întrebat:
– Învăţătorule, această femeie a fost prinsă chiar în timp ce comitea adulterul. 5 În Lege, Moise ne-a poruncit ca pe astfel de femei să le ucidem cu pietre.[b] Tu deci ce zici?
6 Spuneau lucrul acesta ca să-L pună la încercare, pentru ca să aibă cu ce să-L acuze.
Isus însă S-a aplecat şi a început să scrie cu degetul pe pământ. 7 Cum ei continuau să-L întrebe, El S-a ridicat şi le-a zis:
– Acela dintre voi care este fără păcat, să arunce primul cu piatra în ea!
8 Apoi S-a aplecat din nou şi a continuat să scrie pe pământ.
9 Când au auzit ei aceasta,[c] au ieşit afară unul câte unul, începând cu cei bătrâni, iar Isus a rămas singur cu femeia care stătea în mijloc. 10 Isus S-a ridicat şi a întrebat-o:
– Femeie, unde sunt toţi? Nu te-a condamnat nimeni?
11 Ea a răspuns:
– Nimeni, Doamne!
Isus i-a zis:
– Nici Eu nu te condamn. Du-te şi, de acum înainte, să nu mai păcătuieşti!)[d]
Isus, Lumina lumii. Veridicitatea mărturiei lui Isus
12 Isus le-a vorbit din nou:
– Eu sunt lumina lumii. Cel ce Mă urmează pe Mine nu va umbla niciodată în întuneric, ci va avea lumina vieţii.
13 Fariseii i-au zis:
– Tu depui mărturie despre Tine Însuţi, deci mărturia Ta nu este adevărată.
14 Isus le-a răspuns:
– Chiar dacă Eu depun mărturie despre Mine Însumi, totuşi mărturia Mea este adevărată, pentru că Eu ştiu de unde vin şi unde Mă duc, dar voi nu ştiţi nici de unde vin şi nici unde Mă duc. 15 Voi judecaţi după standarde omeneşti[e]; Eu nu judec pe nimeni. 16 Şi chiar dacă aş judeca, judecata Mea este adevărată, pentru că Eu nu sunt singur, ci sunt împreună cu Tatăl Care M-a trimis. 17 Chiar în Legea voastră este scris că mărturia a doi oameni este adevărată.[f] 18 Sunt Eu Cel Ce depun mărturie despre Mine Însumi, şi despre Mine depune mărturie şi Tatăl Care M-a trimis.
19 Atunci I-au zis:
– Unde este Tatăl Tău?
Isus a răspuns:
– Voi nu Mă cunoaşteţi nici pe Mine şi nici pe Tatăl Meu. Dacă M-aţi cunoaşte pe Mine, L-aţi cunoaşte şi pe Tatăl Meu.
20 Aceste cuvinte le-a spus în vistierie[g], în timp ce dădea învăţătură în Templu, dar nu L-a arestat nimeni, pentru că încă nu-I venise ceasul.
21 El le-a zis iarăşi:
– Eu Mă duc, iar voi Mă veţi căuta, însă veţi muri în păcatul vostru. Unde Mă duc Eu, voi nu puteţi veni.
22 Atunci iudeii au zis: „Doar n-o avea de gând să Se omoare, de zice: «Unde Mă duc Eu, voi nu puteţi veni.»?“
23 El le-a zis:
– Voi sunteţi de jos; Eu sunt de sus. Voi sunteţi din lumea aceasta; Eu nu sunt din lumea aceasta. 24 Vă spun că veţi muri în păcatele voastre. Căci dacă nu credeţi că Eu sunt, veţi muri în păcatele voastre.
25 Ei L-au întrebat:
– Cine eşti Tu?
Isus le-a răspuns:
– Ceea ce v-am spus de la început.[h] 26 Eu am multe de zis şi de condamnat cu privire la voi, însă Cel Ce M-a trimis este adevărat, iar Eu, ceea ce am auzit de la El, aceea spun lumii.
27 Ei nu şi-au dat seama că le vorbea despre Tatăl.
28 Isus le-a zis:
– Când Îl veţi înălţa pe Fiul Omului, atunci veţi cunoaşte că Eu sunt şi că nu fac nimic de la Mine Însumi, ci spun aceste lucruri aşa cum M-a învăţat Tatăl. 29 Iar Cel Ce M-a trimis este cu Mine. El nu M-a lăsat singur, pentru că Eu fac întotdeauna ceea ce-I este plăcut.
30 În timp ce spunea aceste lucruri, mulţi au crezut în El.
Urmaşii lui Avraam
31 Atunci Isus le-a zis iudeilor care crezuseră în El:
– Dacă rămâneţi în Cuvântul Meu, atunci sunteţi într-adevăr ucenicii Mei. 32 Veţi cunoaşte adevărul, iar adevărul vă va elibera.
33 Ei I-au răspuns:
– Suntem urmaşii[i] lui Avraam şi n-am fost niciodată sclavii nimănui! Deci cum spui Tu: „Veţi fi liberi“?!
34 Isus le-a răspuns:
– Adevărat, adevărat vă spun că oricine săvârşeşte păcatul[j] este sclav al păcatului. 35 Şi sclavul nu rămâne veşnic în casă, însă fiul rămâne veşnic. 36 Deci dacă Fiul vă eliberează, veţi fi cu adevărat liberi. 37 Ştiu că sunteţi urmaşii lui Avraam, dar cu toate acestea căutaţi să Mă omorâţi, pentru că nu pătrunde în voi Cuvântul Meu. 38 Eu spun ceea ce am văzut la[k] Tatăl; iar voi faceţi ceea ce aţi auzit de la tatăl vostru[l].
39 Ei I-au răspuns:
– Tatăl nostru este Avraam!
Isus le-a zis:
– Dacă aţi fi copiii lui Avraam, aţi face[m] faptele lui Avraam. 40 Însă acum încercaţi să Mă omorâţi, pe Mine, un Om Care v-am spus adevărul pe care l-am auzit de la Dumnezeu. Aşa ceva Avraam n-a făcut! 41 Voi faceţi deci faptele tatălui vostru!
Atunci I-au zis:
– Noi nu suntem născuţi din adulter! Avem un singur Tată: pe Dumnezeu!
42 Isus le-a zis:
– Dacă ar fi Dumnezeu Tatăl vostru, atunci M-aţi iubi, pentru că Eu de la Dumnezeu am ieşit şi am venit. Căci Eu n-am venit de la Mine Însumi, ci El M-a trimis. 43 De ce nu înţelegeţi vorbirea Mea? Pentru că nu puteţi asculta Cuvântul Meu! 44 Voi sunteţi de la tatăl vostru, diavolul, şi vreţi să îndepliniţi dorinţele tatălui vostru! El de la început a fost ucigaş şi n-a stat în adevăr, pentru că în el nu este adevăr. Ori de câte ori spune o minciună, el vorbeşte din ale lui, pentru că este mincinos şi tatăl minciunii! 45 Iar pe Mine, pentru că spun adevărul, nu Mă credeţi! 46 Care dintre voi Mă poate dovedi vinovat de păcat? Dacă spun adevărul, de ce nu Mă credeţi? 47 Cel ce este din Dumnezeu ascultă cuvintele lui Dumnezeu. Voi de aceea nu ascultaţi, pentru că nu sunteţi din Dumnezeu!
Isus este înainte de Avraam
48 Iudeii I-au răspuns:
– Nu zicem noi bine că eşti samaritean[n] şi că ai demon?!
49 Isus le-a zis:
– Eu nu am demon, ci Îl onorez pe Tatăl Meu, iar voi Mă dezonoraţi pe Mine. 50 Totuşi Eu nu caut slavă pentru Mine; este Unul Care o caută şi Care judecă. 51 Adevărat, adevărat vă spun că, dacă păzeşte cineva Cuvântul Meu în veac nu va vedea moartea.
52 Atunci iudeii I-au zis:
– Acum ştim că ai demon! Avraam a murit, profeţii – de asemenea, şi Tu zici: „Dacă păzeşte cineva Cuvântul Meu, în veac nu va gusta moartea“! 53 Doar nu eşti Tu mai mare decât tatăl nostru Avraam, care a murit?! Şi profeţii au murit! Cine Te crezi Tu că eşti?!
54 Isus le-a răspuns:
– Dacă Eu Mă slăvesc pe Mine Însumi, slava Mea nu înseamnă nimic. Tatăl Meu este Cel Care Mă slăveşte, Cel despre Care voi spuneţi: „Este Dumnezeul nostru!“, 55 deşi nu-L cunoaşteţi. Eu însă Îl cunosc, iar dacă aş spune că nu-L cunosc, aş fi şi Eu un mincinos ca voi. Dar Îl cunosc şi păzesc Cuvântul Lui. 56 Avraam, tatăl vostru, s-a bucurat nespus de mult că are să vadă ziua Mea; a văzut-o şi s-a bucurat.
57 Atunci iudeii I-au zis:
– N-ai nici cincizeci de ani şi l-ai văzut pe Avraam?!
58 Isus le-a răspuns:
– Adevărat, adevărat vă spun că, mai înainte să se fi născut Avraam, Eu sunt[o]!
59 Atunci au luat pietre ca să arunce în El. Dar Isus S-a ascuns şi a ieşit din Templu.
Footnotes
- Ioan 8:3 Lit.: scribi, în sensul de erudiţi, experţi în Lege; cei care studiau, interpretau şi învăţau legea scrisă şi orală. Majoritatea erau farisei; peste tot în carte
- Ioan 8:5 O aluzie la Lev. 20:10 şi Deut. 22:22-24
- Ioan 8:9 Unele mss mai puţin importante conţin: s-au simţit mustraţi de cugetul lor şi, înainte de: au ieşit afară
- Ioan 8:11 Cele mai timpurii şi mai importante mss nu conţin fragmentul dintre paranteze: 7:53-8:11
- Ioan 8:15 Sau: după înfăţişare; lit.: după carne / trup
- Ioan 8:17 Vezi Deut. 17:6
- Ioan 8:20 Cu referire la locul unde se aflau cutiile pentru daruri, daruri ce luau drumul vistieriei; Mişna (culegere de texte legislative, reflectând cinci secole de tradiţie: 300 î.Cr.-200 d.Cr.) atestă existenţa a 13 astfel de cutii în Templu
- Ioan 8:25 Sau: Ceea ce vă tot spun de la început.
- Ioan 8:33 Lit.: sămânţa; şi în v. 37
- Ioan 8:34 Sau: oricine trăieşte în păcat
- Ioan 8:38 Sau: pe când eram cu; sau: în prezenţa
- Ioan 8:38 Cf. celor mai multe mss, care conţin vostru. Sau: Tatăl. Voi să faceţi ceea ce aţi auzit de la Tatăl!, cf. câtorva mss foarte importante care nu conţin vostru
- Ioan 8:39 Unele mss foarte importante conţin: Dacă sunteţi copiii lui Avraam, atunci faceţi
- Ioan 8:48 Vezi nota de la 4:9
- Ioan 8:58 Vezi Ex. 3:14 şi nota
John 8
Easy-to-Read Version
8 Jesus went to the Mount of Olives. 2 Early in the morning he went back to the Temple area. The people all came to him, and he sat and taught them.
3 The teachers of the law and the Pharisees brought a woman they had caught in bed with a man who was not her husband. They forced her to stand in front of the people. 4 They said to Jesus, “Teacher, this woman was caught in the act of adultery. 5 The Law of Moses commands us to stone to death any such woman. What do you say we should do?”
6 They were saying this to trick Jesus. They wanted to catch him saying something wrong so that they could have a charge against him. But Jesus stooped down and started writing on the ground with his finger. 7 The Jewish leaders continued to ask him their question. So he stood up and said, “Anyone here who has never sinned should throw the first stone at her.” 8 Then Jesus stooped down again and wrote on the ground.
9 When they heard this, they began to leave one by one. The older men left first, and then the others. Jesus was left alone with the woman standing there in front of him. 10 He looked up again and said to her, “Where did they all go? Did no one judge you guilty?”
11 She answered, “No one, sir.”
Then Jesus said, “I don’t judge you either. You can go now, but don’t sin again.”[a]
Jesus Is the Light of the World
12 Later, Jesus talked to the people again. He said, “I am the light of the world. Whoever follows me will never live in darkness. They will have the light that gives life.”
13 But the Pharisees said to Jesus, “When you talk about yourself, you are the only one to say that these things are true. So we cannot accept what you say.”
14 Jesus answered, “Yes, I am saying these things about myself. But people can believe what I say, because I know where I came from. And I know where I am going. But you don’t know where I came from or where I am going. 15 You judge me the way people judge other people. I don’t judge anyone. 16 But if I judge, my judging is true, because when I judge I am not alone. The Father who sent me is with me. 17 Your own law says that when two witnesses say the same thing, you must accept what they say. 18 I am one of the witnesses who speaks about myself. And the Father who sent me is my other witness.”
19 The people asked, “Where is your father?”
Jesus answered, “You don’t know me or my Father. But if you knew me, you would know my Father too.” 20 Jesus said these things while he was teaching in the Temple area, near the room where the Temple offerings were kept. But no one arrested him, because the right time for him had not yet come.
Some Jews Don’t Understand Jesus
21 Again, Jesus said to the people, “I will leave you. You will look for me, but you will die in your sin. You cannot come where I am going.”
22 So the Jewish leaders asked themselves, “Will he kill himself? Is that why he said, ‘You cannot come where I am going’?”
23 But Jesus said to them, “You people are from here below, but I am from above. You belong to this world, but I don’t belong to this world. 24 I told you that you would die in your sins. Yes, if you don’t believe that I Am,[b] you will die in your sins.”
25 They asked, “Then who are you?”
Jesus answered, “I am what I have told you from the beginning. 26 I have much more I could say to judge you. But I tell people only what I have heard from the one who sent me, and he speaks the truth.”
27 They did not understand who he was talking about. He was telling them about the Father. 28 So he said to them, “You will lift up[c] the Son of Man. Then you will know that I Am. You will know that whatever I do is not by my own authority. You will know that I say only what the Father has taught me. 29 The one who sent me is with me. I always do what pleases him. So he has not left me alone.” 30 While he was saying these things, many people believed in him.
Jesus Talks About Freedom From Sin
31 So Jesus said to the Jews who believed in him, “If you continue to accept and obey my teaching, you are really my followers. 32 You will know the truth, and the truth will make you free.”
33 They answered, “We are Abraham’s descendants. And we have never been slaves. So why do you say that we will be free?”
34 Jesus said, “The truth is, everyone who sins is a slave—a slave to sin. 35 A slave does not stay with a family forever. But a son belongs to the family forever. 36 So if the Son makes you free, you are really free. 37 I know you are Abraham’s descendants. But you want to kill me, because you don’t want to accept my teaching. 38 I am telling you what my Father has shown me. But you do what your father has told you.”
39 They said, “Our father is Abraham.”
Jesus said, “If you were really Abraham’s descendants, you would do what Abraham did. 40 I am someone who has told you the truth I heard from God. But you are trying to kill me. Abraham did nothing like that. 41 So you are doing what your own father did.”
But they said, “We are not like children who never knew who their father was. God is our Father. He is the only Father we have.”
42 Jesus said to them, “If God were really your Father, you would love me. I came from God, and now I am here. I did not come by my own authority. God sent me. 43 You don’t understand the things I say, because you cannot accept my teaching. 44 Your father is the devil. You belong to him. You want to do what he wants. He was a murderer from the beginning. He was always against the truth. There is no truth in him. He is like the lies he tells. Yes, the devil is a liar. He is the father of lies.
45 “I am telling you the truth, and that’s why you don’t believe me. 46 Can any of you prove that I am guilty of sin? If I tell the truth, why don’t you believe me? 47 Whoever belongs to God accepts what he says. But you don’t accept what God says, because you don’t belong to God.”
Jesus Talks About Himself and Abraham
48 The Jews there answered, “We say you are a Samaritan. We say a demon is making you crazy! Are we not right when we say this?”
49 Jesus answered, “I have no demon in me. I give honor to my Father, but you give no honor to me. 50 I am not trying to get honor for myself. There is one who wants this honor for me. He is the judge. 51 I promise you, whoever continues to obey my teaching will never die.”
52 The Jews said to Jesus, “Now we know that you have a demon in you! Even Abraham and the prophets died. But you say, ‘Whoever obeys my teaching will never die.’ 53 Do you think you are greater than our father Abraham? He died, and so did the prophets. Who do you think you are?”
54 Jesus answered, “If I give honor to myself, that honor is worth nothing. The one who gives me honor is my Father. And you say that he is your God. 55 But you don’t really know him. I know him. If I said I did not know him, I would be a liar like you. But I do know him, and I obey what he says. 56 Your father Abraham was very happy that he would see the day when I came. He saw that day and was happy.”
57 The Jews said to Jesus, “What? How can you say you have seen Abraham? You are not even 50 years old!”
58 Jesus answered, “The fact is, before Abraham was born, I Am.” 59 When he said this, they picked up stones to throw at him. But Jesus hid, and then he left the Temple area.
Footnotes
- John 8:11 The oldest and best Greek copies do not have verses 7:53–8:11. Other copies have this section in different places.
- John 8:24 I Am This is like the name of God used in the Old Testament. See Isa. 41:4; 43:10; Ex. 3:14. However, it can also mean “I am he,” meaning “I am the Messiah.” Also in verses 28, 58.
- John 8:28 lift up Meaning to be nailed to a cross and “lifted up” on it to die. It may also have a second meaning: to be “lifted up” from death to heaven.
Nouă Traducere În Limba Română (Holy Bible, New Romanian Translation) Copyright © 2006 by Biblica, Inc.® Used by permission. All rights reserved worldwide.
Copyright © 2006 by Bible League International