¹³ Tu ziceai în inima ta: ‘Mă voi sui^(A) în cer, îmi voi ridica^(B) scaunul de domnie mai presus de stelele lui Dumnezeu; voi şedea pe muntele adunării dumnezeilor, la capătul miazănoaptei;

² „Fiul omului, spune voievodului Tirului: ‘Aşa vorbeşte Domnul, Dumnezeu: Pentru că ţi s-a îngâmfat inima şi ai zis^(A): «Eu sunt Dumnezeu şi şed pe scaunul de domnie al lui Dumnezeu, în mijlocul^(B) mărilor», măcar că nu eşti decât om^(C), şi nu eşti Dumnezeu, măcar că îţi dai ifose ca şi când ai fi Dumnezeu.

⁶ De aceea, aşa vorbeşte Domnul, Dumnezeu: ‘Pentru că îţi dai ifose ca şi când ai fi Dumnezeu,

⁹ Vei mai^(A) zice tu atunci în faţa ucigaşului tău: «Sunt Dumnezeu», măcar că eşti om, şi nu Dumnezeu, sub mâna celui ce te va ucide?

²⁵ El va rosti^(A) vorbe de hulă împotriva Celui Preaînalt, va asupri^(B) pe sfinţii Celui Preaînalt şi se va încumeta^(C) să schimbe vremurile şi legea, şi sfinţii^(D) vor fi daţi în mâinile lui timp^(E) de o vreme, două vremuri şi o jumătate de vreme.

³⁶ Împăratul va face^(A) ce va voi; se va înălţa^(B), se va slăvi mai presus de toţi dumnezeii şi va spune lucruri nemaiauzite împotriva^(C) Dumnezeului dumnezeilor şi va propăşi până va trece mânia, căci ce este hotărât se va^(D) împlini.

⁶ Ea şi-a deschis gura şi a început să rostească hule împotriva lui Dumnezeu, să-I hulească Numele, cortul^(A) şi pe cei ce locuiesc în cer.