² Toate aceste lucruri doar mâna Mea le-a făcut şi toate şi-au căpătat astfel fiinţa – zice Domnul. Iată^(A) spre cine Îmi voi îndrepta privirile: spre cel ce suferă^(B) şi are duhul mâhnit, spre cel ce se teme^(C) de Cuvântul Meu.

³⁰ împăratul^(A) a luat cuvântul şi a zis: ‘Oare nu este acesta Babilonul cel mare pe care mi l-am zidit eu, ca loc de şedere împărătească, prin puterea bogăţiei mele şi spre slava măreţiei mele?’

¹² Oricine^(A) se va înălţa va fi smerit; şi oricine se va smeri va fi înălţat.

¹¹ Căci^(A) oricine se înalţă va fi smerit şi cine se smereşte va fi înălţat.”

¹⁴ Eu vă spun că mai degrabă omul acesta s-a pogorât acasă socotit neprihănit decât celălalt. Căci^(A) oricine se înalţă va fi smerit şi oricine se smereşte va fi înălţat.”

²³ Îndată l-a^(A) lovit un înger al Domnului, pentru că nu^(B) dăduse slavă lui Dumnezeu. Şi a murit mâncat de viermi.

⁶ Dar, în schimb, ne dă un har şi mai mare. De aceea zice Scriptura: „Dumnezeu^(A) stă împotriva celor mândri, dar dă har celor smeriţi”.