Ioan 6
Cornilescu 1924 - Revised 2010, 2014
Înmulţirea pâinilor
6 După aceea(A), Isus S-a dus dincolo de Marea Galileii, numită Marea Tiberiadei. 2 O mare gloată mergea după El, pentru că vedea semnele pe care le făcea cu cei bolnavi. 3 Isus S-a suit pe munte şi şedea acolo cu ucenicii Săi. 4 Paştele, praznicul iudeilor, erau(B) aproape. 5 Isus(C) Şi-a ridicat ochii şi a văzut că o mare gloată vine spre El. Şi a zis lui Filip: „De unde avem să cumpărăm pâini ca să mănânce oamenii aceştia?” 6 Spunea lucrul acesta ca să-l încerce, pentru că ştia ce are de gând să facă. 7 Filip i-a răspuns: „Pâinile, pe care le-am putea cumpăra cu(D) două sute de lei[a], n-ar ajunge ca fiecare să capete puţintel din ele”. 8 Unul din ucenicii Săi, Andrei, fratele lui Simon Petru, I-a zis: 9 „Este aici un băieţel care are cinci pâini de orz şi doi peşti, dar(E) ce sunt acestea la atâţia?” 10 Isus a zis: „Spuneţi oamenilor să şadă jos”. În locul acela era multă iarbă. Oamenii au şezut jos, în număr de aproape cinci mii. 11 Isus a luat pâinile, a mulţumit lui Dumnezeu, le-a împărţit ucenicilor, iar ucenicii le-au împărţit celor ce şedeau jos; de asemenea, le-a dat şi din peşti cât au voit. 12 După ce s-au săturat, Isus a zis ucenicilor Săi: „Strângeţi firimiturile care au rămas, ca să nu se piardă nimic”. 13 Le-au adunat, deci, şi au umplut douăsprezece coşuri cu firimiturile care rămăseseră din cele cinci pâini de orz, după ce mâncaseră toţi. 14 Oamenii aceia, când au văzut minunea pe care o făcuse Isus, ziceau: „Cu adevărat, acesta este prorocul(F) cel aşteptat în lume”. 15 Isus, fiindcă ştia că au de gând să vină să-L ia cu sila ca să-L facă împărat, S-a dus iarăşi la munte, numai El singur.
Isus umblă pe mare
16 Când(G) s-a înserat, ucenicii Lui s-au coborât la marginea mării. 17 S-au suit într-o corabie şi treceau marea, ca să se ducă în Capernaum. Se întunecase, şi Isus tot nu venise la ei. 18 Sufla un vânt puternic şi marea era întărâtată. 19 După ce au vâslit cam douăzeci şi cinci sau treizeci de stadii, văd pe Isus umblând pe mare şi apropiindu-Se de corabie. Şi s-au înfricoşat. 20 Dar Isus le-a zis: „Eu sunt, nu vă temeţi!” 21 Voiau deci să-L ia în corabie. Şi corabia a sosit îndată la locul spre care mergeau.
Pâinea vieţii
22 Norodul, care rămăsese de cealaltă parte a mării, băgase de seamă că acolo nu era decât o corabie şi că Isus nu Se suise în corabia aceasta cu ucenicii Lui, ci ucenicii plecaseră singuri cu ea. 23 A doua zi, sosiseră alte corăbii din Tiberiada, aproape de locul unde mâncaseră ei pâinea, după ce Domnul mulţumise lui Dumnezeu. 24 Când au văzut noroadele că nici Isus, nici ucenicii Lui nu erau acolo, s-au suit şi ele în corăbiile acestea şi s-au dus la Capernaum să caute pe Isus. 25 Când L-au găsit, dincolo de mare, I-au zis: „Învăţătorule, când ai venit aici?” 26 Drept răspuns, Isus le-a zis: „Adevărat, adevărat vă spun că Mă căutaţi nu pentru că aţi văzut semne, ci pentru că aţi mâncat din pâinile acelea şi v-aţi săturat. 27 Lucraţi nu pentru mâncarea pieritoare, ci pentru(H) mâncarea care rămâne pentru viaţa veşnică şi pe care v-o va da Fiul omului; căci Tatăl, adică Însuşi Dumnezeu, pe(I) El L-a însemnat cu pecetea Lui.” 28 Ei I-au zis: „Ce să facem ca să săvârşim lucrările lui Dumnezeu?” 29 Isus le-a răspuns: „Lucrarea pe care o cere Dumnezeu este aceasta(J): să credeţi în Acela pe care L-a trimis El”. 30 „Ce(K) semn faci Tu, deci”, I-au zis ei, „ca să-l vedem şi să credem în Tine? Ce lucrezi Tu? 31 Părinţii(L) noştri au mâncat mană în pustie, după cum este scris: ‘Le-a dat să mănânce pâine(M) din cer’.” 32 Isus le-a zis: „Adevărat, adevărat vă spun că Moise nu v-a dat pâinea din cer, ci Tatăl Meu vă dă adevărata pâine din cer, 33 căci Pâinea lui Dumnezeu este aceea care se pogoară din cer şi dă lumii viaţa”. 34 „Doamne(N)”, I-au zis ei, „dă-ne totdeauna această pâine”. 35 Isus le-a zis: „Eu(O) sunt Pâinea vieţii. Cine(P) vine la Mine nu va flămânzi niciodată şi cine crede în Mine nu va înseta niciodată. 36 Dar(Q) v-am spus că M-aţi şi văzut şi tot nu credeţi. 37 Tot(R) ce-Mi dă Tatăl va ajunge la Mine şi pe(S) cel ce vine la Mine, nu-l voi izgoni afară, 38 căci M-am pogorât din cer ca să fac nu(T) voia Mea, ci(U) voia Celui ce M-a trimis. 39 Şi voia Celui ce M-a trimis este să(V) nu pierd nimic din tot ce Mi-a dat El, ci să-l înviez în ziua de apoi. 40 Voia Tatălui meu este ca(W) oricine vede pe Fiul şi crede în El să aibă viaţa veşnică, şi Eu îl voi învia în ziua de apoi.” 41 Iudeii cârteau împotriva Lui, pentru că zisese: „Eu sunt Pâinea care s-a pogorât din cer”. 42 Şi ziceau: „Oare(X) nu este acesta Isus, fiul lui Iosif, pe ai cărui tată şi mamă îi cunoaştem? Cum dar zice El: ‘Eu M-am pogorât din cer’?” 43 Isus le-a răspuns: „Nu cârtiţi între voi. 44 Nimeni(Y) nu poate veni la Mine dacă nu-l atrage Tatăl, care M-a trimis; şi Eu îl voi învia în ziua de apoi. 45 În(Z) proroci este scris: ‘Toţi vor fi învăţaţi de Dumnezeu’. Aşa că oricine a ascultat pe Tatăl şi a primit învăţătura Lui vine la Mine. 46 Nu(AA) că cineva a văzut pe Tatăl, afară de(AB) Acela care vine de la Dumnezeu, da, Acela a văzut pe Tatăl. 47 Adevărat, adevărat vă spun că cine(AC) crede în Mine are viaţa veşnică. 48 Eu(AD) sunt Pâinea vieţii. 49 Părinţii(AE) voştri au mâncat mană în pustie şi au murit. 50 Pâinea(AF) care se pogoară din cer este de aşa fel ca cineva să mănânce din ea şi să nu moară. 51 Eu sunt Pâinea(AG) vie, care(AH) s-a pogorât din cer. Dacă mănâncă cineva din pâinea aceasta, va trăi în veac, şi pâinea pe care o voi da Eu este trupul Meu, pe care îl voi da pentru viaţa lumii.” 52 La auzul acestor cuvinte, iudeii se certau(AI) între ei şi ziceau: „Cum(AJ) poate omul acesta să ne dea trupul Lui să-l mâncăm?” 53 Isus le-a zis: „Adevărat, adevărat vă spun că, dacă nu mâncaţi(AK) trupul Fiului omului şi dacă nu beţi sângele Lui, n-aveţi viaţa în voi înşivă. 54 Cine(AL) mănâncă trupul Meu şi bea sângele Meu are viaţa veşnică, şi Eu îl voi învia în ziua de apoi. 55 Căci trupul Meu este cu adevărat o hrană şi sângele Meu este cu adevărat o băutură. 56 Cine mănâncă trupul Meu şi bea sângele Meu rămâne(AM) în Mine, şi Eu rămân în el. 57 După cum Tatăl, care este viu, M-a trimis pe Mine şi Eu trăiesc prin Tatăl, tot aşa, cine Mă mănâncă pe Mine va trăi şi el prin Mine. 58 Astfel(AN) este pâinea care s-a pogorât din cer, nu ca mana pe care au mâncat-o părinţii voştri, şi totuşi au murit; cine mănâncă pâinea aceasta va trăi în veac.” 59 Isus a spus aceste lucruri în sinagogă, când învăţa pe oameni în Capernaum.
Unii ucenici Îl părăsesc. Mărturisirea lui Petru
60 Mulţi(AO) din ucenicii Lui, după ce au auzit aceste cuvinte, au zis: „Vorbirea aceasta este prea de tot: cine poate s-o sufere?” 61 Isus, care ştia în Sine că ucenicii Săi cârteau împotriva vorbirii acesteia, le-a zis: „Vorbirea aceasta este pentru voi o pricină de poticnire? 62 Dar(AP) dacă aţi vedea pe Fiul omului suindu-Se unde era mai înainte?… 63 Duhul(AQ) este acela care dă viaţă, carnea nu foloseşte la nimic; cuvintele, pe care vi le-am spus Eu sunt duh şi viaţă. 64 Dar sunt(AR) unii din voi care nu cred.” Căci Isus(AS) ştia de la început cine erau cei ce nu cred şi cine era cel ce avea să-L vândă. 65 Şi a adăugat: „Tocmai de aceea v-am(AT) spus că nimeni nu poate să vină la Mine dacă nu i-a fost dat de Tatăl Meu”. 66 Din(AU) clipa aceea, mulţi din ucenicii Lui s-au întors înapoi şi nu mai umblau cu El. 67 Atunci, Isus a zis celor doisprezece: „Voi nu vreţi să vă duceţi?” 68 „Doamne”, I-a răspuns Simon Petru, „la cine să ne ducem? Tu ai cuvintele(AV) vieţii veşnice. 69 Şi(AW) noi am crezut şi am ajuns la cunoştinţa că Tu eşti Hristosul, Sfântul lui Dumnezeu.” 70 Isus le-a răspuns: „Nu(AX) v-am ales Eu pe voi cei doisprezece? Şi totuşi unul(AY) din voi este un drac.” 71 Vorbea despre Iuda, fiul lui Simon Iscarioteanul, căci el avea să-L vândă; el, unul din cei doisprezece.
Footnotes
- Ioan 6:7 Greceşte: dinari.
John 6
English Standard Version
Jesus Feeds the Five Thousand
6 After this (A)Jesus went away to the other side of (B)the Sea of Galilee, which is (C)the Sea of Tiberias. 2 And a large crowd was following him, because they saw the signs that he was doing on the sick. 3 Jesus went up on (D)the mountain, and there he sat down with his disciples. 4 Now (E)the Passover, the (F)feast of the Jews, was at hand. 5 (G)Lifting up his eyes, then, and seeing that a large crowd was coming toward him, Jesus said to (H)Philip, “Where are we to buy bread, so that these people may eat?” 6 He said this to test him, for he himself knew what he would do. 7 (I)Philip answered him, “Two hundred denarii[a] worth of bread would not be enough for each of them to get a little.” 8 One of his disciples, (J)Andrew, Simon Peter's brother, said to him, 9 “There is a boy here who has five (K)barley loaves and two fish, but (L)what are they for so many?” 10 Jesus said, “Have the people sit down.” (M)Now there was much grass in the place. So the men sat down, about five thousand in number. 11 Jesus then took the loaves, and (N)when he had given thanks, he distributed them to those who were seated. So also the fish, as much as they wanted. 12 And when they had eaten their fill, he told his disciples, “Gather up the leftover fragments, that nothing may be lost.” 13 So they gathered them up and filled twelve baskets with fragments from the five barley loaves left by those who had eaten. 14 When the people saw the sign that he had done, they said, (O)“This is indeed (P)the Prophet (Q)who is to come into the world!”
15 (R)Perceiving then that they were about to come and take him by force to make him king, Jesus (S)withdrew again to (T)the mountain by himself.
Jesus Walks on Water
16 When evening came, his disciples went down to the sea, 17 got into a boat, and started across the sea to Capernaum. It was now dark, and Jesus had not yet come to them. 18 The sea became rough because a strong wind was blowing. 19 When they had rowed about three or four miles,[b] they saw Jesus walking on the sea and coming near the boat, and they were frightened. 20 (U)But he said to them, “It is I; do not be afraid.” 21 Then they were glad to take him into the boat, and immediately the boat was at the land to which they were going.
I Am the Bread of Life
22 On the next day the crowd that remained on the other side of the sea saw that there had been only (V)one boat there, and that Jesus had not entered the boat with his disciples, but that his disciples had gone away alone. 23 Other boats from Tiberias came near the place where they had eaten the bread after the Lord (W)had given thanks. 24 (X)So when the crowd saw that Jesus was not there, nor his disciples, they themselves got into the boats and (Y)went to Capernaum, seeking Jesus.
25 When they found him on the other side of the sea, they said to him, (Z)“Rabbi, when did you come here?” 26 Jesus answered them, “Truly, truly, I say to you, (AA)you are seeking me, not because you saw (AB)signs, but because you ate your fill of the loaves. 27 (AC)Do not work for the food that perishes, but for (AD)the food that endures to eternal life, which (AE)the Son of Man will give to you. For on (AF)him God the Father has (AG)set his seal.” 28 Then they said to him, “What must we do, to be doing (AH)the works of God?” 29 Jesus answered them, “This is the work of God, (AI)that you believe in him whom (AJ)he has sent.” 30 So they said to him, (AK)“Then what sign do you do, that we may see and believe you? What work do you perform? 31 (AL)Our fathers ate the manna in the wilderness; as it is written, (AM)‘He gave them bread from heaven to eat.’” 32 Jesus then said to them, “Truly, truly, I say to you, it was not Moses who gave you the bread from heaven, but my Father gives you the true bread from heaven. 33 For the bread of God is (AN)he who comes down from heaven and gives life to the world.” 34 They said to him, (AO)“Sir, give us this bread always.”
35 Jesus said to them, (AP)“I am the bread of life; (AQ)whoever comes to me shall not hunger, and whoever believes in me shall never thirst. 36 But I said to you that you have seen me and yet do not believe. 37 (AR)All that (AS)the Father gives me will come to me, and (AT)whoever comes to me I will never cast out. 38 For (AU)I have come down from heaven, not to do (AV)my own will but (AW)the will of him (AX)who sent me. 39 And (AY)this is the will of him who sent me, (AZ)that I should lose nothing of (BA)all that he has given me, but (BB)raise it up on the last day. 40 For this is the will of my Father, that everyone who (BC)looks on the Son and (BD)believes in him (BE)should have eternal life, and I will raise him up on the last day.”
41 So the Jews grumbled about him, because he said, (BF)“I am the bread that came down from heaven.” 42 They said, (BG)“Is not this Jesus, (BH)the son of Joseph, whose father and mother (BI)we know? How does he now say, ‘I have come down from heaven’?” 43 Jesus answered them, “Do not grumble among yourselves. 44 No one can come to me unless the Father who sent me (BJ)draws him. And (BK)I will raise him up on the last day. 45 It is written in the Prophets, (BL)‘And they will all be (BM)taught by God.’ (BN)Everyone who has heard and learned from the Father comes to me— 46 (BO)not that anyone has seen the Father except (BP)he who is from God; he (BQ)has seen the Father. 47 Truly, truly, I say to you, (BR)whoever believes has eternal life. 48 (BS)I am the bread of life. 49 (BT)Your fathers ate the manna in the wilderness, and (BU)they died. 50 (BV)This is the bread that comes down from heaven, so that one may eat of it (BW)and not die. 51 I am the living bread (BX)that came down from heaven. If anyone eats of this bread, he will live forever. And the bread that I will give (BY)for the life of the world is (BZ)my flesh.”
52 The Jews then (CA)disputed among themselves, saying, (CB)“How can this man give us his flesh to eat?” 53 So Jesus said to them, “Truly, truly, I say to you, unless you eat the flesh of (CC)the Son of Man and drink his blood, you (CD)have no life in you. 54 Whoever feeds on my flesh and drinks my blood (CE)has eternal life, and (CF)I will raise him up on the last day. 55 For my flesh is true food, and my blood is true drink. 56 Whoever feeds on my flesh and drinks my blood (CG)abides in me, and I in him. 57 As (CH)the living Father (CI)sent me, and (CJ)I live because of the Father, so whoever feeds on me, he also will live because of me. 58 (CK)This is the bread that came down from heaven, not like the bread[c] the fathers ate, and died. Whoever feeds on this bread will live forever.” 59 Jesus[d] said these things in the synagogue, as he taught (CL)at Capernaum.
The Words of Eternal Life
60 (CM)When many of his disciples heard it, they said, “This is a hard saying; who can listen to it?” 61 But Jesus, (CN)knowing in himself that his disciples were grumbling about this, said to them, “Do you take offense at this? 62 Then what if you were to see (CO)the Son of Man (CP)ascending to (CQ)where he was before? 63 (CR)It is the Spirit who gives life; (CS)the flesh is no help at all. (CT)The words that I have spoken to you are spirit and life. 64 But (CU)there are some of you who do not believe.” (For Jesus (CV)knew from the beginning who those were who did not believe, and (CW)who it was who would betray him.) 65 And he said, “This is why I told you (CX)that no one can come to me unless it is granted him by the Father.”
66 (CY)After this many of his disciples turned back and no longer walked with him. 67 So Jesus said to (CZ)the twelve, “Do you want to go away as well?” 68 Simon Peter answered him, “Lord, to whom shall we go? You have (DA)the words of eternal life, 69 and (DB)we have believed, and have come to know, that (DC)you are (DD)the Holy One of God.” 70 Jesus answered them, (DE)“Did I not choose you, (DF)the twelve? And yet one of you is (DG)a devil.” 71 He spoke of Judas (DH)the son of Simon Iscariot, for (DI)he, one of the twelve, was going to betray him.
Copyright of the Cornilescu Bible © 1924 belongs to British and Foreign Bible Society. Copyright © 2010, 2014 of the revised edition in Romanian language belongs to the Interconfessional Bible Society of Romania, with the approval of the British and Foreign Bible Society.
The ESV® Bible (The Holy Bible, English Standard Version®), © 2001 by Crossway, a publishing ministry of Good News Publishers. ESV Text Edition: 2025.
