2 M-am dus la locul meu de strajă şi stăteam pe turn ca să veghez^(A) şi să văd^(B) ce are să-mi spună Domnul şi ce-mi va răspunde la plângerea mea. ² Domnul mi-a răspuns şi a zis: „Scrie^(C) prorocia şi sap-o pe table, ca să se poată citi uşor! ³ Căci este o prorocie a cărei vreme este hotărâtă^(D), se apropie de împlinire şi nu va minţi; dacă zăboveşte, aşteaptă-o, căci va veni şi se va împlini negreşit^(E). ⁴ Iată, i s-a îngâmfat sufletul, nu este fără prihană în el, dar cel neprihănit^(F) va trăi prin credinţa lui. ⁵ Ca şi cel beat şi semeţ, cel mândru nu stă liniştit, ci îşi lărgeşte gura ca Locuinţa morţilor^(G), este nesăţios ca moartea, aşa că pe toate neamurile vrea să le strângă la el şi toate popoarele le trage la el. ⁶ Nu va fi el de batjocura tuturor acestora, de râs şi de^(H) pomină? Se va zice: ‘Vai de cel ce adună ce nu este al lui! Până când se va împovăra cu datorii?’ ⁷ Nu se vor ridica deodată cei ce te-au împrumutat? Nu se vor trezi asupritorii tăi şi vei ajunge prada lor? ⁸ Fiindcă^(I) ai jefuit multe neamuri, toată rămăşiţa popoarelor te va jefui din pricina vărsării sângelui^(J) oamenilor, din pricina silniciilor făcute în ţară şi împotriva cetăţii tuturor locuitorilor ei.” ⁹ Vai de cel ce strânge câştiguri^(K) nelegiuite pentru casa lui, ca să-şi aşeze apoi cuibul^(L) într-un loc înalt şi să scape din mâna nenorocirii! ¹⁰ Ruşinea casei tale ţi-ai croit nimicind o mulţime de popoare şi împotriva ta însuţi ai păcătuit. ¹¹ Căci piatra din mijlocul zidului strigă şi lemnul care leagă grinda îi răspunde. ¹² Vai de cel ce zideşte o cetate cu sânge^(M), care întemeiază o cetate cu nelegiuire! ¹³ Iată, când Domnul oştirilor a hotărât lucrul acesta, popoarele se ostenesc^(N) pentru foc şi neamurile se trudesc degeaba. ¹⁴ Căci pământul va fi plin de cunoştinţa slavei^(O) Domnului, ca fundul mării de apele care-l acoperă. ¹⁵ Vai de cel ce dă aproapelui său să bea, vai de tine care îi torni^(P) băutură spumoasă şi-l ameţeşti, ca să-i vezi goliciunea^(Q)! ¹⁶ Te vei sătura de ruşine, în loc de slavă; bea^(R) şi tu şi dezveleşte-te! Îţi va veni şi ţie rândul să iei paharul din dreapta Domnului şi va veni ruşinea peste slava ta. ¹⁷ Căci silniciile făcute împotriva Libanului vor cădea asupra ta şi pustiirile fiarelor te vor îngrozi, pentru vărsarea sângelui^(S) oamenilor, şi silniciile făcute în ţară, împotriva cetăţii şi împotriva tuturor locuitorilor ei. ¹⁸ La ce ar putea folosi^(T) un chip cioplit, pe care-l ciopleşte lucrătorul? La ce ar putea folosi un chip turnat, care^(U) învaţă pe oameni minciuni, pentru ca lucrătorul care l-a făcut să-şi pună încrederea în el, pe când el făureşte numai nişte idoli muţi^(V)? ¹⁹ Vai de cel ce zice lemnului: „Scoală-te”, şi unei pietre mute: „Trezeşte-te!” Poate ea să dea învăţătură? Iată că este împodobită cu aur şi argint, dar în ea nu este un duh^(W) care s-o însufleţească. ²⁰ Domnul^(X) însă este în Templul Lui cel sfânt. Tot pământul să tacă^(Y) înaintea Lui!