Passage Resources Hebrew/Greek Your Content
Previous Next
Add parallel Print Page Options
Close RMNN

Galateni 1-3
Cornilescu 1924 - Revised 2010, 2014

Urare

1 Pavel, apostol nu de la oameni, nici(A) printr-un om, ci prin(B) Isus Hristos şi prin Dumnezeu Tatăl, care(C) L-a înviat din morţi, 2 şi toţi fraţii care(D) sunt împreună cu mine, către Bisericile(E) Galatiei: 3 Har(F) şi pace vouă de la Dumnezeu Tatăl şi de la Domnul nostru Isus Hristos! 4 El(G) S-a dat pe Sine Însuşi pentru păcatele noastre ca să ne smulgă din acest(H) veac rău, după voia Dumnezeului nostru şi Tatăl. 5 A Lui să fie slava în vecii vecilor! Amin.

Nestatornicia galatenilor

6 Mă mir că treceţi aşa de repede de la Cel ce v-a chemat prin harul lui Hristos la o altă Evanghelie(I). 7 Nu doar că(J) este o altă Evanghelie, dar sunt unii oameni care vă tulbură şi voiesc să răstoarne Evanghelia lui Hristos. 8 Dar chiar dacă noi(K) înşine sau un înger din cer ar veni să vă propovăduiască o Evanghelie deosebită de aceea pe care v-am propovăduit-o noi, să fie anatema! 9 Cum am mai spus, o spun şi acum: Dacă vă propovăduieşte cineva o Evanghelie deosebită(L) de aceea pe care aţi primit-o, să fie anatema! 10 Caut(M) eu oare(N), în clipa aceasta, să capăt bunăvoinţa oamenilor sau bunăvoinţa lui Dumnezeu? Sau caut(O) să plac oamenilor? Dacă aş mai căuta să plac oamenilor, n-aş fi robul lui Hristos.

Evanghelia lui Pavel

11 Fraţilor(P), vă mărturisesc că Evanghelia propovăduită de mine nu este de obârşie omenească, 12 pentru că n-am primit-o, nici(Q) n-am învăţat-o de la vreun om, ci prin(R) descoperirea lui Isus Hristos. 13 Aţi auzit, în adevăr, care era purtarea mea de altădată, în religia iudeilor. Cum, adică, prigoneam peste(S) măsură de mult Biserica lui Dumnezeu şi făceam prăpăd(T) în ea 14 şi cum eram mai înaintat în religia iudeilor decât mulţi din neamul meu de o vârstă cu mine. Eram însufleţit de o râvnă(U) nespus de mare pentru datinile strămoşeşti(V). 15 Dar, când Dumnezeu, care(W) m-a pus deoparte din pântecele maicii mele şi m-a chemat prin harul Său, a găsit cu cale 16 să(X) descopere în mine pe Fiul Său, ca să-L vestesc(Y) între neamuri, îndată n-am întrebat pe niciun om(Z), 17 nici nu m-am suit la Ierusalim, la cei ce au fost apostoli înainte de mine, ci m-am dus în Arabia. Apoi m-am întors din nou la Damasc. 18 După trei ani, m-am suit(AA) la Ierusalim să fac cunoştinţă cu Chifa şi am rămas la el cincisprezece zile. 19 Dar n-am văzut pe(AB) niciun alt apostol, decât pe(AC) Iacov, fratele Domnului. 20 În cele ce vă scriu, iată(AD), înaintea lui Dumnezeu, nu mint. 21 După aceea(AE) m-am dus în ţinuturile Siriei şi Ciliciei. 22 Şi eram încă necunoscut la faţă Bisericilor(AF) lui Hristos(AG), care sunt în Iudeea. 23 Ele auzeau doar spunându-se: „Cel ce ne prigonea odinioară acum propovăduieşte credinţa pe care căuta s-o nimicească odinioară”. 24 Şi slăveau pe Dumnezeu din pricina mea.

Încuviinţarea apostolilor

2 După paisprezece ani, m-am(AH) suit din nou la Ierusalim împreună cu Barnaba şi am luat cu mine şi pe Tit. 2 M-am suit, în urma unei descoperiri, şi le-am(AI) arătat Evanghelia pe care o propovăduiesc eu între neamuri, îndeosebi celor mai cu vază, ca nu cumva să alerg(AJ) sau să fi alergat în zadar. 3 Nici chiar Tit, care era cu mine, măcar că era grec, n-a fost silit să se taie împrejur, 4 din pricina fraţilor(AK) mincinoşi, furişaţi şi strecuraţi printre noi ca să pândească slobozenia(AL) pe care o avem în Hristos Isus, cu gând să(AM) ne aducă la robie; 5 noi nu ne-am supus şi nu ne-am potrivit lor nicio clipă măcar, pentru ca adevărul(AN) Evangheliei să rămână cu voi. 6 Cei(AO) ce sunt socotiţi ca fiind ceva – orice ar fi fost ei, nu-mi pasă: Dumnezeu(AP) nu caută la faţa oamenilor – aceştia, zic, ei, cei cu vază, nu(AQ) mi-au adăugat nimic. 7 Ba dimpotrivă, când au văzut(AR) că mie îmi(AS) fusese încredinţată Evanghelia pentru cei netăiaţi împrejur, după cum lui Petru îi fusese încredinţată Evanghelia pentru cei tăiaţi împrejur – 8 căci Cel ce făcuse din Petru apostolul celor tăiaţi împrejur făcuse(AT) şi din mine apostolul neamurilor(AU) – 9 şi când au cunoscut harul(AV) care-mi fusese dat, Iacov, Chifa şi Ioan, care sunt priviţi ca stâlpi(AW), mi-au dat mie şi lui Barnaba mâna dreaptă de însoţire, ca să mergem să propovăduim: noi la neamuri, iar ei la cei tăiaţi împrejur. 10 Ne-au spus numai să ne aducem aminte de cei săraci, şi chiar aşa(AX) am şi căutat să fac.

Pavel înfruntă pe Petru

11 Dar(AY) când a venit Chifa în Antiohia, i-am stat împotrivă în faţă, căci era de osândit. 12 În adevăr, înainte de venirea unora de la Iacov, el(AZ) mânca împreună cu neamurile, dar când au venit ei, s-a ferit şi a stat deoparte de teama celor tăiaţi împrejur. 13 Împreună cu el au început să se prefacă şi ceilalţi iudei, aşa că până şi Barnaba a fost prins în laţul făţărniciei lor. 14 Când i-am văzut eu că nu umblă drept după adevărul(BA) Evangheliei, am spus lui Chifa în faţa(BB) tuturor: „Dacă(BC) tu, care eşti iudeu, trăieşti ca neamurile, şi nu ca iudeii, cum sileşti pe neamuri să trăiască în felul iudeilor?” 15 Noi(BD) suntem iudei din fire, iar nu păcătoşi(BE) dintre neamuri. 16 Totuşi, fiindcă ştim(BF) că omul nu este socotit neprihănit prin faptele Legii, ci(BG) numai prin credinţa în Isus Hristos, am crezut şi noi în Hristos Isus, ca să fim socotiţi neprihăniţi prin credinţa în Hristos, iar nu prin(BH) faptele Legii; pentru că nimeni nu va fi socotit neprihănit prin faptele Legii. 17 Dar, dacă, în timp ce căutăm să fim socotiţi neprihăniţi în Hristos, şi noi înşine am fi găsiţi ca păcătoşi(BI), este oare Hristos un slujitor al păcatului? Nicidecum! 18 Căci, dacă zidesc iarăşi lucrurile pe care le-am stricat, mă arăt ca un călcător de lege. 19 Căci eu, prin(BJ) Lege, am(BK) murit faţă de Lege, ca să trăiesc(BL) pentru Dumnezeu. 20 Am fost răstignit(BM) împreună cu Hristos şi trăiesc…, dar nu mai trăiesc eu, ci Hristos trăieşte în mine. Şi viaţa pe care o trăiesc acum în trup o trăiesc(BN) în credinţa în Fiul lui Dumnezeu, care m-a iubit(BO) şi S-a dat pe Sine Însuşi pentru mine. 21 Nu vreau să fac zadarnic harul lui Dumnezeu; căci dacă(BP) neprihănirea se capătă prin Lege, degeaba a murit Hristos.

Legea şi credinţa

3 O, galateni nechibzuiţi! Cine(BQ) v-a fermecat(BR) pe voi înaintea ochilor cărora a fost zugrăvit Isus Hristos ca răstignit? 2 Iată numai ce voiesc să ştiu de la voi: prin faptele Legii aţi primit voi Duhul(BS) ori(BT) prin auzirea credinţei? 3 Sunteţi aşa de nechibzuiţi? După ce aţi început(BU) prin Duhul, vreţi acum să sfârşiţi prin firea pământească(BV)? 4 În zadar(BW) aţi suferit voi atât de mult? Dacă, în adevăr, e în zadar! 5 Cel ce(BX) vă dă Duhul şi face minuni printre voi le face oare prin faptele Legii sau prin auzirea credinţei? 6 Tot aşa şi „Avraam(BY) a crezut pe Dumnezeu, şi credinţa aceasta i-a fost socotită ca neprihănire”. 7 Înţelegeţi şi voi, dar, că fii ai lui Avraam sunt cei(BZ) ce au credinţă. 8 Scriptura, de asemenea, fiindcă prevedea(CA) că Dumnezeu va socoti neprihănite pe neamuri prin credinţă, a vestit mai dinainte lui Avraam această veste bună: „Toate neamurile vor fi binecuvântate în(CB) tine”. 9 Aşa că cei ce se bizuie pe credinţă sunt binecuvântaţi împreună cu Avraam cel credincios. 10 Căci toţi cei ce se bizuie pe faptele Legii sunt sub blestem, pentru că este scris: „Blestemat(CC) este oricine nu stăruie în toate lucrurile scrise în cartea Legii ca să le facă”. 11 Şi că(CD) nimeni nu este socotit neprihănit înaintea lui Dumnezeu prin Lege este învederat, căci „cel(CE) neprihănit prin credinţă va trăi”. 12 Însă(CF) Legea nu se întemeiază pe credinţă, ci ea zice: „Cine(CG) va face aceste lucruri va trăi prin ele”. 13 Hristos(CH) ne-a răscumpărat din blestemul Legii, făcându-Se blestem pentru noi, fiindcă este scris: „Blestemat(CI) e oricine este atârnat pe lemn”, 14 pentru ca(CJ) binecuvântarea vestită lui Avraam să vină peste neamuri în Hristos Isus, aşa ca, prin credinţă, noi să primim Duhul(CK) făgăduit.

Făgăduinţa şi Legea

15 Fraţilor (vorbesc în felul oamenilor), un testament(CL), chiar al unui om, odată întărit, totuşi nimeni nu-l desfiinţează, nici nu-i mai adaugă ceva. 16 Acum, făgăduinţele au fost făcute „lui(CM) Avraam şi seminţei lui”. Nu zice: „Şi seminţelor” (ca şi cum ar fi vorba de mai multe), ci ca şi cum ar fi vorba numai de una: „Şi seminţei tale”, adică Hristos(CN). 17 Iată ce vreau să zic: un testament, pe care l-a întărit Dumnezeu mai înainte nu poate fi desfiinţat(CO), aşa ca făgăduinţa să fie nimicită de Legea venită(CP) după patru sute treizeci de ani. 18 Căci dacă moştenirea(CQ) ar veni din Lege, nu(CR) mai vine din făgăduinţă; şi Dumnezeu printr-o făgăduinţă a dat-o lui Avraam. 19 Atunci pentru ce este Legea? Ea(CS) a fost adăugată din pricina călcărilor de lege, până când avea să vină „Sămânţa(CT)”, căreia îi fusese făcută făgăduinţa; şi a fost dată(CU) prin îngeri, prin mâna unui mijlocitor(CV). 20 Dar mijlocitorul nu este mijlocitorul unei singure părţi, pe când(CW) Dumnezeu este unul singur. 21 Atunci oare Legea este împotriva făgăduinţelor lui Dumnezeu? Nicidecum! Dacă(CX) s-ar fi dat o Lege care să poată da viaţa, într-adevăr, neprihănirea ar veni din Lege. 22 Dar Scriptura a(CY) închis totul(CZ) sub păcat, pentru ca(DA) făgăduinţa să fie dată celor ce cred, prin credinţa în Isus Hristos. 23 Înainte de venirea credinţei, noi eram sub paza Legii, închişi pentru credinţa care trebuia să fie descoperită. 24 Astfel, Legea(DB) ne-a fost un îndrumător[a] spre Hristos, ca(DC) să fim socotiţi neprihăniţi prin credinţă. 25 După ce a venit credinţa, nu mai suntem sub îndrumătorul acesta. 26 Căci toţi(DD) sunteţi fii ai lui Dumnezeu prin credinţa în Hristos Isus. 27 Toţi(DE) care aţi fost botezaţi pentru Hristos v-aţi îmbrăcat cu(DF) Hristos. 28 Nu(DG) mai este nici iudeu, nici grec; nu mai este nici rob, nici slobod; nu mai este nici parte bărbătească, nici parte femeiască, fiindcă toţi sunteţi una(DH) în Hristos Isus. 29 Şi dacă(DI) sunteţi ai lui Hristos, sunteţi „sămânţa” lui Avraam, moştenitori(DJ) prin făgăduinţă.

Footnotes

  1. Galateni 3:24 Greceşte: pedagog.
Listen to Galateni 1-3
Close NTLR

Galateni 1-3
Nouă Traducere În Limba Română

1 Pavel, apostol trimis nu de oameni, nici printr-un om, ci prin Isus Cristos şi Dumnezeu Tatăl, Care L-a înviat din morţi, 2 şi toţi fraţii care sunt cu mine, către bisericile[a] Galatiei[b]: 3 har şi pace de la Dumnezeu, Tatăl nostru, şi de la Domnul Isus Cristos, 4 Care S-a dat pe Sine pentru păcatele noastre, ca să ne salveze din acest veac rău, potrivit cu voia lui Dumnezeu, Tatăl nostru. 5 A Lui să fie slava, în vecii vecilor! Amin.

Nici o altă Evanghelie

6 Sunt surprins că vă întoarceţi atât de repede de la Cel Care v-a chemat prin harul lui Cristos, la o altă Evanghelie[c]. 7 Nu că ar exista o altă Evanghelie, dar sunt unii care vă tulbură şi vor să schimbe Evanghelia lui Cristos. 8 Însă, chiar dacă noi sau un înger din cer v-ar vesti o altă Evanghelie decât cea pe care v-am vestit-o, să fie blestemat! 9 Aşa cum v-am spus înainte, vă spun din nou: dacă cineva vă vesteşte o altă Evanghelie decât cea pe care aţi primit-o, să fie blestemat!

10 Caut eu oare să câştig bunăvoinţa oamenilor, sau a lui Dumnezeu? Dacă aş mai încerca să plac oamenilor, atunci n-aş fi un rob al lui Cristos!

Pavel chemat de Dumnezeu

11 Vă fac cunoscut, fraţilor, că Evanghelia vestită de mine nu este de origine umană, 12 pentru că n-am primit-o, nici n-am învăţat-o de la vreun om, ci mi-a fost descoperită de Isus Cristos.

13 Voi aţi auzit despre felul meu de viaţă pe când eram în iudaism, aţi auzit că am persecutat peste măsură biserica lui Dumnezeu, că am încercat s-o distrug 14 şi că eram mai înaintat în iudaism decât mulţi din neamul meu, din generaţia mea, fiind plin de râvnă pentru tradiţiile strămoşilor mei. 15 Dar când Dumnezeu, Care m-a pus deoparte încă din pântecele mamei mele şi m-a chemat prin harul Său, 16 a dorit să-L descopere pe Fiul Său în mine, ca să-L vestesc printre neamuri, nu am cerut imediat sfatul unui om, 17 nici nu m-am suit la Ierusalim, la cei care au fost apostoli înaintea mea, ci m-am dus în Arabia, iar după aceea m-am reîntors în Damasc.

18 Apoi, după trei ani, m-am suit la Ierusalim să-l vizitez pe Chifa[d] şi am rămas la el cincisprezece zile, 19 dar n-am văzut pe nici un alt apostol, în afară de Iacov, fratele Domnului. 20 În legătură cu lucrurile pe care vi le scriu, iată, vă asigur înaintea lui Dumnezeu că nu mint. 21 M-am dus apoi în regiunile Siriei şi ale Ciliciei, 22 dar le eram încă necunoscut la faţă bisericilor din Iudeea, care sunt în Cristos. 23 Ei doar au auzit spunându-se: „Cel care înainte ne persecuta, vesteşte acum credinţa pe care încerca s-o distrugă.“ 24 Şi Îl slăveau pe Dumnezeu din pricina mea.

Pavel acceptat de apostoli

2 Apoi, după paisprezece ani, m-am suit din nou la Ierusalim, cu Barnabas, luându-l şi pe Titus cu mine. 2 M-am suit acolo, în urma unei descoperiri, şi le-am arătat Evanghelia pe care o vestesc eu printre neamuri. Le-am arătat-o, în particular, celor recunoscuţi drept conducători, ca nu cumva să alerg sau să fi alergat în zadar. 3 Dar nici chiar Titus, care era cu mine, n-a fost obligat să se circumcidă, cu toate că era grec, 4 din cauza fraţilor mincinoşi strecuraţi printre noi, care s-au furişat printre noi ca să ne pândească libertatea pe care o avem în Isus Cristos şi să ne poată înrobi. 5 Nu am cedat lor nici măcar o clipă, pentru ca adevărul Evangheliei să rămână cu voi. 6 Cei ce păreau a fi ceva, – orice ar fi fost ei, nu-mi pasă, pentru că Dumnezeu nu se uită la faţa omului –, ei, cei recunoscuţi drept conducători, nu mi-au adăugat nimic, 7 ci dimpotrivă, când au văzut că mie mi s-a încredinţat Evanghelia pentru cei necircumcişi, aşa cum lui Petru i s-a încredinţat Evanghelia pentru cei circumcişi 8 – fiindcă Cel Ce a lucrat în Petru, făcându-l apostol pentru cei circumcişi, a lucrat, de asemenea, şi în mine, trimiţându-mă la neamuri –, 9 deci, când Iacov, Chifa[e] şi Ioan, care erau priviţi ca stâlpi, au cunoscut harul care mi-a fost dat, au căzut la învoială cu mine şi cu Barnabas, ca noi să mergem la neamuri, iar ei la cei circumcişi. 10 Au cerut doar un singur lucru: să ne amintim de săraci, lucru pe care m-am şi străduit să-l fac.

Pavel îl confruntă pe Petru

11 Însă când Chifa a venit în Antiohia, m-am opus lui pe faţă, pentru că era de condamnat. 12 Până când au venit nişte oameni din partea lui Iacov, el obişnuia să ia masa cu cei dintre neamuri, dar, când au venit ei, n-a mai făcut-o şi s-a separat, temându-se de cei circumcişi. 13 Şi ceilalţi iudei s-au unit cu el în această ipocrizie. Chiar şi Barnabas a fost dus în rătăcire prin ipocrizia lor. 14 Când am văzut că ei nu trăiesc după adevărul Evangheliei, i-am spus lui Chifa înaintea tuturor: „Dacă tu, care eşti iudeu, trăieşti ca unul dintre neamuri şi nu ca un iudeu, cum de obligi neamurile să trăiască ca nişte iudei?“[f]

15 Noi, care suntem iudei prin naştere, şi nu „păcătoşi“[g] dintre neamuri, 16 ştim că un om nu este îndreptăţit prin faptele Legii, ci prin credinţa în Cristos Isus. De aceea şi noi am crezut în Isus ca să fim îndreptăţiţi prin credinţa în Cristos, şi nu prin faptele Legii, deoarece nimeni nu va fi îndreptăţit prin faptele Legii. 17 Dar dacă, în timp ce căutăm să fim îndreptăţiţi în Cristos, noi înşine am fost găsiţi „păcătoşi“, este oare atunci Cristos Unul Care încurajează păcatul[h]? Nicidecum! 18 Însă, dacă eu zidesc din nou lucrurile pe care le-am dărâmat, mă arăt ca unul care încalcă Legea. 19 Căci eu, prin Lege, am murit faţă de Lege ca să trăiesc pentru Dumnezeu. Am fost răstignit împreună cu Cristos 20 şi nu mai trăiesc eu, ci Cristos trăieşte în mine, iar viaţa pe care o trăiesc acum în trup o trăiesc prin credinţa în Fiul lui Dumnezeu, Care m-a iubit şi S-a dat pe Sine Însuşi pentru mine. 21 Eu nu resping harul lui Dumnezeu, pentru că, dacă dreptatea se primeşte prin Lege, atunci Cristos a murit degeaba.

Prin credinţă

3 Galateni nesăbuiţi! Cine v-a fermecat? Înaintea ochilor voştri Isus Cristos a fost înfăţişat ca răstignit! 2 Un singur lucru vreau să aflu de la voi: aţi primit Duhul prin faptele Legii sau crezând ceea ce aţi auzit? 3 Sunteţi chiar atât de nesăbuiţi? Aţi început prin Duhul, iar acum vreţi să sfârşiţi în fire? 4 Aţi suferit degeaba atâtea? – dacă într-adevăr a fost degeaba! 5 Aşadar, El v-a dat Duhul şi a făcut minuni între voi pentru că aţi făcut faptele Legii sau pentru că aţi crezut ceea ce aţi auzit? 6 Tot astfel, „Avraam L-a crezut pe Dumnezeu, şi El i-a socotit acest lucru dreptate.“[i]

7 Înţelegeţi deci că fii ai lui Avraam sunt aceia care cred! 8 Iar Scriptura, care a prevăzut că Dumnezeu va îndreptăţi neamurile prin credinţă, i-a vestit mai dinainte lui Avraam Evanghelia: „Prin tine vor fi binecuvântate toate neamurile.“[j] 9 Astfel, cei care cred sunt binecuvântaţi împreună cu Avraam cel credincios. 10 Căci aceia care se bazează pe faptele Legii sunt sub blestem, deoarece este scris: „Blestemat este oricine nu stăruieşte să împlinească toate lucrurile scrise în Cartea Legii!“[k] 11 Este clar că nimeni nu este îndreptăţit înaintea lui Dumnezeu prin Lege, pentru că „Cel drept va trăi prin credinţă“[l], 12 iar Legea nu se bazează pe credinţă, ci ea spune: „Cel ce face aceste lucruri va trăi prin ele.“[m] 13 Cristos ne-a răscumpărat de sub blestemul Legii, devenind blestem pentru noi – căci este scris: „Blestemat este oricine e atârnat pe lemn.“[n] – 14 pentru ca, în Cristos Isus, binecuvântarea dată lui Avraam să vină asupra neamurilor, ca să primim, prin credinţă, Duhul promis.

Legea şi promisiunea

15 Fraţilor, să vorbesc în felul oamenilor: aşa cum nimeni nu poate anula sau adăuga ceva la un legământ o dată ce a fost stabilit, la fel este şi aici. 16 Promisiunile i-au fost făcute lui Avraam şi seminţei lui; el nu spune „şi seminţelor“, ca şi cum ar fi mai multe, ci se referă la una: „şi seminţei lui“[o], care este Cristos. 17 Ceea ce vreau să spun este aceasta: Legea, care a fost dată patru sute treizeci de ani mai târziu, nu poate desfiinţa autoritatea unui legământ, care a fost stabilit mai înainte de către Dumnezeu, şi astfel să anuleze promisiunea. 18 Dacă moştenirea ar depinde de Lege, atunci nu ar mai depinde de promisiune; însă Dumnezeu i-a dat-o lui Avraam prin promisiune. 19 Care este, atunci, scopul Legii? Ea a fost adăugată pentru a arăta ce este încălcarea Legii, până când va veni Sămânţa celui căruia i-a fost făcută promisiunea. Legea a fost dată prin îngeri, printr-un mijlocitor. 20 Un mijlocitor nu reprezintă o singură parte, însă Dumnezeu este Unul.

21 Aceasta înseamnă oare că Legea este împotriva promisiunilor lui Dumnezeu? Nicidecum! Căci, dacă ar fi fost dată o Lege care să poată da viaţa, atunci dreptatea ar fi venit prin Lege, 22 însă Scriptura spune că întreaga lume este sub păcat, pentru ca promisiunea să le fie dată celor ce cred în Cristos Isus.

23 Înainte de a veni credinţa, noi eram sub paza Legii, închişi pentru credinţa care urma să fie descoperită. 24 Astfel, Legea a fost îndrumătorul[p] nostru spre[q] Cristos, pentru ca noi să fim îndreptăţiţi prin credinţă. 25 Dar acum, după ce a venit credinţa, nu mai suntem sub îndrumătorul acesta.

Copii ai lui Dumnezeu

26 În Cristos Isus, voi toţi sunteţi copii ai lui Dumnezeu, prin credinţă. 27 Căci toţi câţi aţi fost botezaţi în Cristos, v-aţi îmbrăcat cu Cristos. 28 Nu este nici iudeu, nici grec, nici sclav, nici om liber, nici bărbat, nici femeie, pentru că voi toţi sunteţi una în Cristos Isus. 29 Iar dacă voi sunteţi ai lui Cristos, atunci sunteţi sămânţa lui Avraam şi moştenitori după promisiunea făcută.

Footnotes

  1. Galateni 1:2 Epistola trebuia citită în mai multe biserici din acea regiune
  2. Galateni 1:2 Probabil cu referire la provincia romană Galatia şi la teritoriul din partea de sud a acestei provincii, pe care Pavel l-a traversat în prima sa călătorie misionară (vezi F.A. 13:14-14:23)
  3. Galateni 1:6 Sau: Vestea Bună; peste tot în carte
  4. Galateni 1:18 Atât Chifa / Chefa (aramaică), cât şi Petru (greacă), înseamnă piatră
  5. Galateni 2:9 Vezi nota de la 1:18
  6. Galateni 2:14 Unii exegeţi încheie citatul după v. 21
  7. Galateni 2:15 Prin acest termen iudeii se refereau în special la neamurile care nu aveau Legea şi nu trăiau după ea, însă şi la cei care erau iudei din naştere, dar nu trăiau după prescripţiile Legii scrise sau ale celei orale (vezi Mt. 9:10; Mc. 2:15); şi în v. 17
  8. Galateni 2:17 Lit.: un slujitor al păcatului; sau: Unul Care slujeşte intereselor păcatului
  9. Galateni 3:6 Vezi Gen. 15:6
  10. Galateni 3:8 Vezi Gen. 12:3; 18:18; 22:18
  11. Galateni 3:10 Vezi Deut. 27:26
  12. Galateni 3:11 Vezi Hab. 2:4
  13. Galateni 3:12 Vezi Lev. 18:5
  14. Galateni 3:13 Vezi Deut. 21:23
  15. Galateni 3:16 Vezi Gen. 12:7; 13:15; 24:7
  16. Galateni 3:24 Lit.: pedagogul, cu sensul de: gardian, tutore; în acea vreme, pedagogul era un sclav care îl însoţea pe băiat sau pe tânăr la şcoală şi îi supraveghea comportamentul; nu era un „profesor“. Când băiatul ajungea la o anumită vârstă, nu mai era nevoie de acest pedagog; şi în v. 25
  17. Galateni 3:24 Sau: până la venirea lui
Next
2 Corinteni 13
Galateni 4
Next
dropdown
Cornilescu 1924 - Revised 2010, 2014 (RMNN)

Copyright of the Cornilescu Bible © 1924 belongs to British and Foreign Bible Society. Copyright © 2010, 2014 of the revised edition in Romanian language belongs to the Interconfessional Bible Society of Romania, with the approval of the British and Foreign Bible Society.

Bible Society
Nouă Traducere În Limba Română (NTLR)

Nouă Traducere În Limba Română (Holy Bible, New Romanian Translation) Copyright © 2006 by Biblica, Inc.® Used by permission. All rights reserved worldwide.