Add parallel Print Page Options

Atunci s-au strâns la mine toţi cei ce se temeau(A) de cuvintele Dumnezeului lui Israel, din pricina păcatului fiilor robiei. Şi eu am stat jos mâhnit până la jertfa de seară(B). Apoi, în clipa jertfei de seară, m-am sculat din smerirea mea, cu hainele şi mantaua sfâşiate, am căzut în genunchi, am întins(C) mâinile spre Domnul, Dumnezeul meu, şi am zis: „Dumnezeule, sunt uluit şi mi-e(D) ruşine, Dumnezeule, să-mi ridic faţa spre Tine. Căci fărădelegile(E) noastre s-au înmulţit deasupra capetelor noastre şi greşelile noastre au ajuns(F) până la ceruri.

Read full chapter