¹⁵ Eu, Daniel, m-am tulburat^(A) cu duhul şi vedeniile din capul meu m-au înspăimântat.

²⁷ Eu^(A), Daniel, am stat leşinat şi bolnav mai multe zile; apoi m-am sculat şi mi-am văzut de treburile^(B) împăratului. Eram uimit de vedenia aceasta, şi^(C) nimeni nu ştia.

⁸ Eu am rămas singur şi am văzut această mare vedenie. Puterile m-au lăsat^(A), culoarea mi s-a schimbat^(B), faţa mi s-a sluţit şi am pierdut orice vlagă.

¹⁶ Şi iată că cineva^(A) care avea înfăţişarea copiilor oamenilor s-a atins^(B) de buzele mele. Eu am deschis gura, am vorbit şi am zis celui ce stătea înaintea mea: ‘Domnul meu, vedenia aceasta m-a umplut de groază^(C) şi am pierdut orice putere!