1 Regi 11
Nouă Traducere În Limba Română
11 Regele Solomon însă, pe lângă fiica lui Faraon, a iubit multe femei străine: moabite, amonite, edomite, sidoniene şi hitite. 2 Ele erau din neamurile despre care Domnul le poruncise israeliţilor: „Să nu vă căsătoriţi cu ele[a], căci cu siguranţă vă vor întoarce inimile înspre zeii lor!“ Dar Solomon s-a alipit de ei, iubindu-i. 3 El avea ca soţii şapte sute de prinţese şi trei sute de ţiitoare; iar soţiile sale i-au pervertit inima. 4 Când Solomon a îmbătrânit, soţiile sale i-au întors inima înspre alţi dumnezei, astfel că inima lui nu a mai fost în întregime a Domnului, Dumnezeul său, aşa cum fusese inima tatălui său, David. 5 El i-a slujit lui Aştoret[b], zeiţa sidonienilor, şi lui Moleh[c], urâciunea amoniţilor. 6 Şi Solomon a făcut ce este rău înaintea Domnului şi nu L-a urmat întru totul pe Domnul ca tatăl său, David. 7 Pe muntele din faţa Ierusalimului, el a zidit o înălţime pentru Chemoş, urâciunea moabiţilor, şi pentru Moleh, urâciunea amoniţilor. 8 Aşa a făcut pentru toate soţiile sale străine care ardeau tămâie şi aduceau jertfe zeilor lor.
9 Domnul s-a mâniat pe Solomon pentru că-şi îndepărtase inima de la Domnul, Dumnezeul lui Israel, Care i Se arătase de două ori. 10 El îi poruncise să nu slujească altor dumnezei; dar el nu a ascultat de porunca Domnului. 11 Şi Domnul i-a spus lui Solomon: „Pentru că ai făcut acest lucru şi nu ai păzit legământul Meu şi legile Mele, pe care ţi le-am dat, voi smulge regatul de la tine şi îl voi da slujitorului tău. 12 Însă nu voi face acest lucru în timpul vieţii tale, datorită tatălui tău, David, ci îl voi smulge din mâna fiului tău. 13 Totuşi, nu voi smulge întregul regat de la el, ci îi voi lăsa fiului tău o seminţie, datorită robului Meu David şi datorită Ierusalimului pe care l-am ales.“
Ultimii ani ai domniei lui Solomon: duşmanii lui Solomon
14 Apoi Domnul a ridicat un duşman împotriva lui Solomon, pe edomitul Hadad, din neamul regal al Edomului. 15 Pe vremea când David se lupta cu Edomul, Ioab, conducătorul oştirii, mergând să-i îngroape pe cei morţi, i-a omorât pe toţi bărbaţii din Edom. 16 Ioab şi tot Israelul rămăseseră acolo timp de şase luni, până i-au omorât pe toţi bărbaţii din Edom, 17 însă Hadad fugise în Egipt împreună cu câţiva edomiţi dintre slujitorii tatălui său; pe atunci el era doar un copil. 18 Ei plecaseră din Midian şi se duseseră în Paran; din Paran au luat cu ei nişte bărbaţi şi s-au dus în Egipt, la Faraon, monarhul Egiptului, care i-a dat lui Hadad o casă şi nişte pământ şi s-a îngrijit de hrana lui. 19 Hadad a găsit o aşa mare bunăvoinţă înaintea lui Faraon, încât acesta i-a dat-o de soţie pe sora soţiei sale, regina Tahpenes. 20 Sora reginei Tahpenes i-a născut un fiu cu numele Ghenubat, pe care Tahpenes l-a crescut la curtea lui Faraon. Ghenubat a locuit împreună cu fiii lui Faraon în palatul acestuia.
21 În timp ce era în Egipt, Hadad a aflat că David s-a culcat alături de părinţii săi şi că şi Ioab, conducătorul oştirii, era mort. Atunci Hadad i-a zis lui Faraon:
– Dă-mi voie să mă întorc în ţara mea!
22 – Ce-ţi lipseşte la mine de vrei să te întorci în ţara ta? l-a întrebat Faraon.
– Nimic, a răspuns el, dar lasă-mă să plec!
23 Dumnezeu a ridicat un alt duşman împotriva lui Solomon: pe Rezon, fiul lui Eliada, care fugise de la stăpânul său, Hadad-Ezer, regele din Ţoba. 24 El a adunat în jurul său nişte bărbaţi şi a devenit căpetenia unei bande de prădători, atunci când David i-a omorât pe cei din Ţoba. Ei s-au dus la Damasc, s-au stabilit şi au domnit[d] acolo. 25 Rezon a fost un duşman al lui Israel în tot timpul vieţii lui Solomon, adăugând la răul pe care Hadad i l-a făcut lui Solomon. El domnea peste Aram şi l-a urât pe Israel.
26 Apoi, slujitorul lui Solomon, Ieroboam, fiul lui Nebat, un efraimit din Ţereda, a cărui mamă era Ţerua, a ridicat mâna împotriva regelui. 27 Iată cu ce prilej a ridicat el mâna împotriva regelui: Solomon zidea Milo[e] şi astupa spărturile cetăţii tatălui său, David. 28 Ieroboam era un om viteaz, iar când Solomon a văzut cum îşi îndeplineşte acest tânăr slujba, i-a încredinţat supravegherea tuturor oamenilor de corvoadă din Casa lui Iosif. 29 Pe atunci, Ieroboam a ieşit din Ierusalim şi s-a întâlnit pe drum cu profetul Ahia din Şilo, care era îmbrăcat cu o manta nouă. Cei doi erau singuri pe câmp. 30 Atunci profetul Ahia a luat mantaua de pe el, a rupt-o în douăsprezece bucăţi 31 şi i-a zis lui Ieroboam: „Ia-ţi zece bucăţi, căci aşa vorbeşte Domnul, Dumnezeul lui Israel: «Voi rupe regatul din mâinile lui Solomon şi-ţi voi da ţie zece seminţii. 32 Dar lui îi va rămâne o seminţie datorită robului Meu David şi datorită cetăţii Ierusalim, pe care am ales-o dintre toate seminţiile lui Israel. 33 Voi face aceasta pentru că M-a[f] părăsit, pentru că s-a închinat la Aştoret, zeiţa sidonienilor, lui Chemoş, zeul moabiţilor, şi lui Moleh, zeul amoniţilor, şi pentru că nu a umblat în căile Mele, ca să facă ceea ce este drept înaintea Mea şi să păzească legile şi hotărârile Mele, ca David, tatăl lui. 34 Însă nu voi lua întregul regat din mâinile lui Solomon, căci l-am pus domnitor pentru toate zilele vieţii lui, datorită robului Meu David, pe care l-am ales şi care a păzit poruncile şi legile Mele. 35 Voi lua regatul din mâinile fiului său şi-ţi voi da ţie zece seminţii. 36 Însă îi voi da o seminţie fiului său, pentru ca robul Meu David să aibă întotdeauna o lumină înaintea Mea, la Ierusalim, cetatea pe care am ales-o pentru a-Mi pune Numele acolo. 37 Iar pe tine te voi lua şi vei domni peste tot ce-ţi va dori sufletul! Vei fi rege peste Israel! 38 Dacă vei asculta de tot ceea ce-ţi voi porunci, dacă vei umbla în căile Mele şi vei face ceea ce este drept înaintea Mea, păzind legile şi poruncile Mele, aşa cum a făcut robul Meu David, atunci voi fi cu tine, îţi voi zidi o Casă statornică, ca aceea pe care i-am zidit-o lui David, şi-ţi voi da ţie pe Israel. 39 Îi voi smeri prin aceasta pe urmaşii lui David, dar nu pentru totdeauna.»“
40 Solomon a încercat să-l omoare pe Ieroboam, dar acesta a fugit în Egipt, la monarhul Şişak şi a rămas acolo până când Solomon a murit.
41 Celelalte fapte ale lui Solomon, tot ce a făcut el şi înţelepciunea sa, nu sunt scrise oare în „Cartea cronicilor lui Solomon“? 42 Solomon a domnit timp de patruzeci de ani la Ierusalim, peste tot Israelul. 43 Apoi Solomon s-a culcat alături de părinţii săi şi a fost înmormântat în cetatea tatălui său, David. Şi în locul lui a domnit fiul său Roboam.
Footnotes
- 1 Regi 11:2 Lit.: Să nu intraţi la ele şi nici ele la voi
- 1 Regi 11:5 Gr.: Astarte, soţia lui Baal, zeiţa războiului şi a fertilităţii la fenicieni; şi în v. 33
- 1 Regi 11:5 TM: Milkom, o variantă a lui Moleh; şi în v. 33
- 1 Regi 11:24 Adică au pus stăpânire pe cetate; sau: şi l-au făcut rege; sau: şi a domnit
- 1 Regi 11:27 Vezi nota de la 9:15
- 1 Regi 11:33 LXX, VUL, Siriacă; TM: M-au părăsit
1 Împăraţilor 11
Cornilescu 1924 - Revised 2010, 2014
Femeile străine
11 Împăratul(A) Solomon a iubit(B) multe femei străine, afară de fata lui Faraon: moabite, amonite, edomite, sidoniene, hetite, 2 care făceau parte din neamurile despre care Domnul zisese copiilor lui Israel: „Să nu intraţi(C) la ele şi nici ele să nu intre la voi, căci v-ar întoarce negreşit inimile înspre dumnezeii lor.” De aceste neamuri s-a alipit Solomon târât de iubire. 3 A avut de neveste şapte sute de crăiese împărăteşti şi trei sute de ţiitoare, şi nevestele i-au abătut inima. 4 Când a îmbătrânit Solomon, nevestele(D) i-au plecat inima spre alţi dumnezei, şi inima(E) nu i-a fost în totul a Domnului, Dumnezeului său, cum fusese inima(F) tatălui său, David. 5 Solomon s-a dus după Astarteea(G), zeiţa sidonienilor, şi după Milcom, urâciunea amoniţilor. 6 Şi Solomon a făcut ce este rău înaintea Domnului şi n-a urmat în totul pe Domnul, ca tatăl său, David. 7 Atunci(H), Solomon a zidit pe muntele(I) din faţa Ierusalimului un loc înalt pentru Chemoş(J), urâciunea Moabului, pentru Moloh, urâciunea fiilor lui Amon. 8 Aşa a făcut pentru toate nevestele lui străine, care aduceau tămâie şi jertfe dumnezeilor lor. 9 Domnul S-a mâniat pe Solomon pentru că îşi abătuse inima(K) de la Domnul, Dumnezeul lui Israel, care i Se arătase(L) de două ori. 10 În privinţa aceasta îi spusese(M) să nu meargă după alţi dumnezei, dar Solomon n-a păzit poruncile Domnului. 11 Şi Domnul a zis lui Solomon: „Fiindcă ai făcut aşa şi n-ai păzit legământul Meu şi legile Mele pe care ţi le-am dat, voi rupe(N) împărăţia de la tine şi o voi da slujitorului tău. 12 Numai, nu voi face lucrul acesta în timpul vieţii tale, pentru tatăl tău, David. Ci din mâna fiului tău o voi rupe. 13 Nu voi(O) rupe însă toată împărăţia; voi lăsa o seminţie(P) fiului tău, din pricina robului Meu, David, şi din pricina Ierusalimului, pe(Q) care l-am ales.”
Vrăjmăşia lui Hadad şi Rezon
14 Domnul(R) a ridicat un vrăjmaş lui Solomon: pe Hadad, edomitul, din neamul împărătesc al edomului. 15 Pe vremea când a bătut David Edomul(S), Ioab, căpetenia oştirii, suindu-se să îngroape morţii, a ucis toată partea(T) bărbătească din Edom; 16 a rămas acolo şase luni cu tot Israelul, până ce a nimicit toată partea bărbătească. 17 Atunci, Hadad a fugit cu nişte edomiţi, slujitori ai tatălui său, şi s-a dus în Egipt. Hadad era încă un băiat pe atunci. 18 Plecând din Madian, s-au dus la Paran, au luat cu ei nişte oameni din Paran şi au ajuns în Egipt, la Faraon, împăratul Egiptului. Faraon a dat o casă lui Hadad, i-a purtat grijă de mâncare şi i-a dat moşii. 19 Hadad a căpătat trecere înaintea lui Faraon până acolo încât Faraon i-a dat de nevastă pe sora nevestei lui, sora împărătesei Tahpenes. 20 Sora Tahpenesei i-a născut pe fiul său Ghenubat. Tahpenes l-a înţărcat în casa lui Faraon; şi Ghenubat a fost în casa lui Faraon, în mijlocul copiilor lui Faraon. 21 Când a auzit(U) Hadad, în Egipt, că David a adormit cu părinţii lui şi că Ioab, căpetenia oştirii, murise, a zis lui Faraon: „Lasă-mă să mă duc în ţara mea.” 22 Şi Faraon i-a zis: „Ce-ţi lipseşte la mine, de doreşti să te duci în ţara ta?” El a răspuns: „Nimic, dar lasă-mă să plec.” 23 Dumnezeu a ridicat un alt vrăjmaş lui Solomon: pe Rezon, fiul lui Eliada, care fugise de la stăpânul său Hadadezer(V)[a], împăratul din Ţoba. 24 El strânsese nişte oameni la el şi se făcuse capul cetei când(W) a măcelărit David oştile stăpânului său. S-au dus la Damasc şi s-au aşezat acolo şi au domnit la Damasc. 25 El a fost un vrăjmaş al lui Israel în tot timpul vieţii lui Solomon, în acelaşi timp când îi făcea rău Hadad şi ura pe Israel. El a împărăţit peste Siria.
Prorocul Ahia vesteşte lui Ieroboam dezbinarea
26 Şi Ieroboam(X), slujitorul lui Solomon, a ridicat mâna împotriva împăratului. El era fiul lui Nebat, efratit din Ţereda, şi avea ca mamă pe o văduvă numită Ţerua. 27 Iată cu ce prilej a ridicat(Y) el mâna împotriva împăratului. Solomon(Z) zidea Milo şi închidea spărturile cetăţii tatălui său, David. 28 Ieroboam era tare şi viteaz, şi Solomon, văzând pe tânărul acesta la lucru, i-a dat privegherea peste toţi oamenii de corvoadă din casa lui Iosif. 29 În vremea aceea, Ieroboam, ieşind din Ierusalim, a fost întâlnit pe drum de prorocul Ahia(AA) din Silo, îmbrăcat cu o haină nouă. Erau amândoi singuri pe câmp. 30 Ahia a apucat haina nouă pe care o avea pe el, a rupt-o(AB) în douăsprezece bucăţi 31 şi a zis lui Ieroboam: „Ia-ţi zece bucăţi! Căci aşa vorbeşte(AC) Domnul, Dumnezeul lui Israel: ‘Iată, voi rupe împărăţia din mâna lui Solomon şi-ţi voi da zece seminţii. 32 Dar el va avea o seminţie, din pricina robului Meu David şi din pricina Ierusalimului, cetatea pe care am ales-o din toate seminţiile lui Israel. 33 Şi aceasta, pentru că(AD) M-au părăsit şi s-au închinat înaintea Astarteei, zeiţa sidonienilor, înaintea lui Chemoş, dumnezeul Moabului, şi înaintea lui Milcom, dumnezeul fiilor lui Amon, şi pentru că n-au umblat în căile Mele, ca să facă ce este drept înaintea Mea şi să păzească legile şi poruncile Mele, cum a făcut David, tatăl lui Solomon. 34 Nu voi lua din mâna lui toată împărăţia, căci îl voi ţine domn în tot timpul vieţii lui, pentru robul Meu David, pe care l-am ales şi care a păzit poruncile şi legile Mele. 35 Dar(AE) voi lua împărăţia din mâna fiului său şi-ţi voi da zece seminţii din ea; 36 voi lăsa o seminţie fiului său, pentru ca robul Meu David(AF) să aibă totdeauna o lumină înaintea Mea la Ierusalim, cetatea pe care am ales-o să pun în ea Numele Meu. 37 Pe tine te voi lua şi vei domni peste tot ce-ţi va dori sufletul, vei fi împăratul lui Israel. 38 Dacă vei asculta de tot ce-ţi voi porunci, dacă vei umbla în căile Mele şi dacă vei face ce este drept înaintea Mea, păzind legile şi poruncile Mele, cum a făcut robul Meu David, voi fi(AG) cu tine, îţi voi(AH) zidi o casă trainică, aşa cum am zidit lui David, şi-ţi voi da ţie pe Israel. 39 Voi smeri prin aceasta sămânţa lui David, dar nu pentru totdeauna’.” 40 Solomon a căutat să omoare pe Ieroboam. Şi Ieroboam s-a sculat şi a fugit în Egipt, la Şişac, împăratul Egiptului; a locuit în Egipt până la moartea lui Solomon.
Moartea lui Solomon
41 Celelalte(AI) fapte ale lui Solomon, tot ce a făcut el şi înţelepciunea lui nu sunt scrise oare în cartea faptelor lui Solomon? 42 Solomon a domnit patruzeci de ani(AJ) la Ierusalim peste tot Israelul. 43 Apoi Solomon a adormit(AK) cu părinţii lui şi a fost îngropat în cetatea tatălui său David. În locul lui a domnit fiul său Roboam(AL).
Footnotes
- 1 Împăraţilor 11:23 Sau: Hadarezar.
1 Mga Hari 11
Ang Biblia, 2001
Ang mga Pagkakasala ni Solomon
11 Si(A) Haring Solomon ay umibig sa maraming babaing banyaga: sa anak ni Faraon, sa mga babaing Moabita, Ammonita, Edomita, Sidonia, at Heteo;
2 mula(B) sa mga bansa na tungkol sa mga iyon ay sinabi ng Panginoon sa mga anak ni Israel, “Kayo'y huwag makihalubilo sa kanila, at sila man ay huwag makihalubilo sa inyo, sapagkat tiyak na kanilang ililigaw ang inyong puso sa pagsunod sa kanilang mga diyos.” Nahumaling si Solomon sa mga ito dahil sa pag-ibig.
3 Siya'y nagkaroon ng pitong daang asawa, mga prinsesa, at tatlong daang asawang-lingkod, at iniligaw ng kanyang mga asawa ang kanyang puso.
4 Sapagkat nang si Solomon ay matanda na, iniligaw ng kanyang mga asawa ang kanyang puso sa ibang mga diyos, at ang kanyang puso ay hindi naging lubos na tapat sa Panginoon niyang Diyos, gaya ng puso ni David na kanyang ama.
5 Sapagkat si Solomon ay sumunod kay Astarte, diyosa ng mga Sidonio, at kay Malcam, na karumaldumal ng mga Ammonita.
6 Sa gayon gumawa si Solomon ng masama sa paningin ng Panginoon, at hindi lubos na sumunod sa Panginoon, gaya ng ginawa ni David na kanyang ama.
7 Pagkatapos ay ipinagtayo ni Solomon ng mataas na dako si Cemos na karumaldumal ng Moab, sa bundok na nasa silangan ng Jerusalem at si Molec na kasuklamsuklam ng mga anak ni Ammon.
8 Gayon ang ginawa niya para sa lahat ng kanyang mga asawang banyaga, na nagsunog ng mga insenso at naghain sa kani-kanilang mga diyos.
9 Kaya't ang Panginoon ay nagalit kay Solomon, sapagkat ang kanyang puso ay lumayo sa Panginoon, sa Diyos ng Israel, na nagpakita sa kanya ng dalawang ulit;
10 at siyang nag-utos sa kanya tungkol sa bagay na ito na siya'y huwag sumunod sa ibang mga diyos; ngunit hindi niya iningatan ang iniutos ng Panginoon.
11 Kaya't sinabi ng Panginoon kay Solomon, “Yamang ito'y nagawa mo, at hindi mo tinupad ang aking tipan, at ang aking mga tuntunin na aking iniutos sa iyo, tiyak na aking aagawin ang kaharian sa iyo at aking ibibigay sa iyong lingkod.
12 Gayunma'y hindi ko ito gagawin sa iyong mga araw alang-alang kay David na iyong ama; kundi aagawin ko ito sa kamay ng iyong anak.
13 Gayunma'y hindi ko aagawin ang buong kaharian kundi ibibigay ko ang isang lipi sa iyong anak alang-alang kay David na aking lingkod, at alang-alang sa Jerusalem na aking pinili.”
14 At pinadalhan ng Panginoon si Solomon ng isang kaaway, si Hadad na Edomita; siya'y mula sa sambahayan ng hari sa Edom.
15 Sapagkat nang si David ay nasa Edom, at si Joab na pinuno ng hukbo ay umahon upang ilibing ang mga napatay, pinatay niya ang lahat ng lalaki sa Edom,
16 (sapagkat si Joab at ang buong Israel ay nanirahan doon ng anim na buwan, hanggang sa kanyang mapatay ang lahat ng lalaki sa Edom;)
17 ngunit si Hadad ay tumakas patungo sa Ehipto, kasama ang ilan sa mga Edomita na mga tauhan ng kanyang ama. Si Hadad noo'y munting bata pa.
18 Sila'y umalis sa Midian at dumating sa Paran. Sila'y nagsama ng mga lalaki mula sa Paran at sila'y nagsiparoon sa Ehipto, kay Faraon na hari sa Ehipto na siyang nagbigay sa kanya ng bahay, pagkain, at lupain.
19 At si Hadad ay nakatagpo ng malaking biyaya sa paningin ni Faraon, kaya't ibinigay ng Faraon sa kanya upang maging kanyang asawa ang kapatid ng kanyang sariling asawa, ang kapatid ni Tapenes na reyna.
20 Naging anak ng kapatid ni Tapenes sa kanya ang batang lalaking si Genubat, na inalagaan ni Tapenes sa bahay ni Faraon; at si Genubat ay nasa bahay ni Faraon na kasama ng mga anak ni Faraon.
21 Nang mabalitaan ni Hadad sa Ehipto na si David ay natulog na kasama ng kanyang mga ninuno, at si Joab na pinuno ng hukbo ay namatay na, sinabi ni Hadad kay Faraon, “Payagan mong humayo ako upang makauwi sa aking sariling lupain.”
22 Ngunit sinabi ni Faraon sa kanya, “Anong ipinagkukulang mo sa akin at ngayon ay nais mong umuwi sa iyong sariling lupain?” At siya'y sumagot, “Wala; gayunma'y ipinapakiusap ko sa iyo na payagan mo akong umalis.”
23 Pinadalhan ng Diyos si Solomon ng isa pang kaaway, si Rezon na anak ni Eliada, na tumakas sa kanyang panginoong si Hadadezer na hari ng Soba.
24 Siya'y nagtipon ng mga lalaki at naging pinuno ng isang pangkat ng magnanakaw, pagkatapos na patayin ni David. Sila'y pumunta sa Damasco at nanirahan doon at ginawa siyang hari sa Damasco.
25 Siya'y naging kaaway ng Israel sa lahat ng araw ni Solomon, na gumagawa ng kaguluhan tulad ni Hadad; at kanyang kinapootan ang Israel at naghari sa Siria.
Si Jeroboam ay Naghimagsik sa Hari
26 Si Jeroboam na anak ni Nebat, isang Efrateo sa Zereda na lingkod ni Solomon, na ang pangalan ng ina ay Zerua, isang babaing balo, ay nagtaas din ng kanyang kamay laban sa hari.
27 Ito ang kadahilanan ng pagtataas niya ng kanyang kamay laban sa hari: itinayo ni Solomon ang Milo at sinarhan ang butas sa lunsod ni David na kanyang ama.
28 Ang lalaking si Jeroboam ay makapangyarihang lalaki at matapang, at nang nakita ni Solomon na masipag ang kabataan, kanyang ipinagkatiwala sa kanya ang lahat ng sapilitang gawain ng sambahayan ni Jose.
29 Nang panahong iyon, nang si Jeroboam ay lumabas sa Jerusalem, nakasalubong niya sa daan si propeta Ahias na Shilonita. Si Ahias noon ay may suot na bagong kasuotan; at silang dalawa lamang ang tao sa parang.
30 Hinubad ni Ahias ang bagong kasuotan niya, at pinagpunit-punit ng labindalawang piraso.
31 At kanyang sinabi kay Jeroboam, “Kunin mo para sa iyo ang sampung piraso, sapagkat ganito ang sabi ng Panginoon, ng Diyos ng Israel, ‘Aking aagawin ang kaharian sa kamay ni Solomon, at ibibigay ko ang sampung lipi sa iyo.
32 Ang isang lipi ay mananatili sa kanya alang-alang sa aking lingkod na si David at alang-alang sa Jerusalem, ang lunsod na aking pinili sa lahat ng mga lipi ng Israel.
33 Ito ay sapagkat kanilang tinalikuran ako, at sinamba si Astarte na diyosa ng mga Sidonio, si Cemos na diyos ng Moab, at si Malcam na diyos ng mga anak ni Ammon. Sila'y hindi lumakad sa aking mga daan upang gawin ang matuwid sa aking paningin, at upang tuparin ang aking mga tuntunin at mga batas, gaya ng ginawa ni David na kanyang ama.
34 Gayunma'y hindi ko kukunin ang buong kaharian sa kanyang kamay, kundi gagawin ko siyang pinuno sa lahat ng araw ng kanyang buhay, alang-alang kay David na aking lingkod na aking pinili, sapagkat kanyang tinupad ang aking mga utos at mga tuntunin.
35 Ngunit aking kukunin ang kaharian sa kamay ng kanyang anak at ibibigay ko sa iyo ang sampung lipi.
36 Sa kanyang anak ay ibibigay ko ang isang lipi upang si David na aking lingkod ay magkaroon ng ilawan magpakailanman sa harap ko sa Jerusalem, ang lunsod na aking pinili upang ilagay ang aking pangalan doon.
37 Kukunin kita at ikaw ay maghahari ayon sa buong ninanasa ng iyong kaluluwa, at magiging hari ka sa Israel.
38 Kung iyong diringgin ang lahat ng aking iniuutos sa iyo, at lalakad sa aking mga daan, at gagawin ang matuwid sa aking paningin, upang tuparin ang aking mga tuntunin at mga utos, gaya ng ginawa ni David na aking lingkod; sasamahan kita at ipagtatayo kita ng isang panatag na sambahayan, gaya ng aking itinayo para kay David, at ibibigay ko sa iyo ang Israel.
39 Dahil dito'y aking pahihirapan ang binhi ni David, ngunit hindi magpakailanman.’”
40 Pinagsikapan ni Solomon na patayin si Jeroboam, ngunit si Jeroboam ay tumindig, at tumakas patungo sa Ehipto, kay Shishac, na hari ng Ehipto, at tumira sa Ehipto hanggang sa pagkamatay ni Solomon.
41 Ngayon, ang iba sa mga gawa ni Solomon, at ang lahat ng kanyang ginawa, at ang kanyang karunungan, hindi ba nasusulat ang mga iyon sa Aklat ng mga Gawa ni Solomon?
42 At ang panahon na naghari si Solomon sa Jerusalem sa buong Israel ay apatnapung taon.
43 At natulog si Solomon na kasama ng kanyang mga ninuno, at inilibing sa lunsod ni David na kanyang ama; at si Rehoboam na kanyang anak ay naghari na kapalit niya.
Nouă Traducere În Limba Română (Holy Bible, New Romanian Translation) Copyright © 2006 by Biblica, Inc.® Used by permission. All rights reserved worldwide.
Copyright of the Cornilescu Bible © 1924 belongs to British and Foreign Bible Society. Copyright © 2010, 2014 of the revised edition in Romanian language belongs to the Interconfessional Bible Society of Romania, with the approval of the British and Foreign Bible Society.
Ang Bagong Tipan: Filipino Standard Version, Copyright © Philippine Bible Society 2009.
