Fuga lui David la Nob

21 David s-a dus la Nob, la preotul Ahimelec^(A), care a alergat speriat^(B) înaintea lui şi i-a zis: „Pentru ce eşti singur şi nu este nimeni cu tine?” ² David a răspuns preotului Ahimelec: „Împăratul mi-a dat o poruncă şi mi-a zis: ‘Nimeni să nu ştie nimic de pricina pentru care te trimit şi de porunca pe care ţi-am dat-o.’ Am hotărât un loc de întâlnire cu oamenii mei. ³ Acum ce ai la îndemână? Dă-mi cinci pâini sau ce se va găsi.” ⁴ Preotul a răspuns lui David: „N-am pâine obişnuită la îndemână, ci numai pâine sfinţită^(C); doar dacă oamenii tăi s-au^(D) ferit de împreunarea cu femei!” ⁵ David a răspuns preotului: „Ne-am ferit de împreunarea cu femei de trei zile de când am plecat şi toţi oamenii^(E) mei sunt curaţi; de altfel, dacă aceasta este o faptă necurată, va fi sfinţită negreşit azi de acela^(F) care o va face.” ⁶ Atunci, preotul i-a dat^(G) pâinea sfinţită, căci nu era acolo altă pâine decât pâinea pentru punerea înainte, care fusese luată dinaintea^(H) Domnului ca să fie înlocuită cu pâine caldă în clipa când luaseră pe cealaltă. ⁷ Chiar în ziua aceea se afla acolo închis înaintea Domnului un om dintre slujitorii lui Saul; era un edomit, numit Doeg^(I), căpetenia păstorilor lui Saul. ⁸ David a zis lui Ahimelec: „N-ai la îndemână o suliţă sau o sabie? Căci nu mi-am luat cu mine nici sabia, nici armele, pentru că porunca împăratului era grabnică.” ⁹ Preotul a răspuns: „Iată sabia lui Goliat, Filisteanul, pe care l-ai omorât în Valea^(J) Terebinţilor; este învelită^(K) într-un covor, în dosul efodului. Dacă vrei s-o iei, ia-o, căci nu este alta aici.” Şi David a zis: „Nu-i alta ca ea; dă-mi-o.”

David fuge la Gat, la împăratul Achiş

¹⁰ David s-a sculat şi a fugit chiar în ziua aceea de Saul. A ajuns la Achiş, împăratul Gatului. ¹¹ Slujitorii^(L) lui Achiş i-au zis: „Nu este acesta David, împăratul ţării? Nu este el acela pentru care se cânta jucând: ‘Saul^(M) şi-a bătut miile lui,

Iar David zecile lui de mii!’?” ¹² David a pus la^(N) inimă aceste cuvinte şi a avut o mare frică de Achiş, împăratul Gatului. ¹³ A făcut pe nebunul^(O) înaintea lor; făcea năzdrăvănii înaintea lor, făcea zgârieturi pe uşile porţilor şi lăsa să-i curgă balele pe barbă. ¹⁴ Achiş a zis slujitorilor săi: „Vedeţi bine că omul acesta şi-a pierdut minţile. Pentru ce mi-l aduceţi? ¹⁵ Oare duc lipsă de nebuni, de-mi aduceţi pe acesta şi mă faceţi martor la năzdrăvăniile lui? Să intre el în casa mea?”