Add parallel Print Page Options

Ce sunt apostolii

Iată cum trebuie să fim priviţi noi: ca nişte(A) slujitori ai lui Hristos şi ca nişte ispravnici(B) ai tainelor lui Dumnezeu. Încolo, ce se cere de la ispravnici este ca fiecare să fie găsit credincios în lucrul încredinţat lui. Cât despre mine, prea puţin îmi pasă dacă sunt judecat de voi sau de un scaun omenesc de judecată. Ba încă nici eu însumi nu mă mai judec pe mine. Căci n-am nimic împotriva mea, totuşi(C) nu pentru aceasta sunt socotit neprihănit: Cel ce mă judecă este Domnul. De aceea(D) să nu judecaţi nimic înainte de vreme, până va veni Domnul, care(E) va scoate la lumină lucrurile ascunse în întuneric şi va descoperi gândurile inimilor. Atunci(F), fiecare îşi va căpăta lauda de la Dumnezeu. Fraţilor, pentru voi am spus aceste lucruri(G), în icoană de vorbire, cu privire la mine şi la Apolo, ca(H) prin noi înşine să învăţaţi să nu treceţi peste ce „este scris” şi niciunul din voi să(I) nu se fălească deloc cu unul împotriva celuilalt. Căci cine te face deosebit? Ce(J) lucru ai pe care să nu-l fi primit? Şi dacă l-ai primit, de ce te lauzi ca şi cum nu l-ai fi primit?

Priveliştea apostolilor

O, iată-vă sătui! Iată-vă(K) ajunşi bogaţi! Iată-vă împărăţind fără noi! Şi măcar de aţi împărăţi cu adevărat ca să putem împărăţi şi noi împreună cu voi! Căci parcă Dumnezeu a făcut din noi, apostolii, oamenii cei mai de pe urmă, nişte(L) osândiţi la moarte, fiindcă(M) am ajuns o privelişte pentru lume, îngeri şi oameni. 10 Noi(N) suntem nebuni(O) pentru Hristos; voi, înţelepţi în Hristos! Noi(P), slabi; voi, tari! Voi, puşi în cinste; noi, dispreţuiţi! 11 Până(Q) în clipa aceasta suferim de foame şi de sete, suntem goi(R), chinuiţi(S), umblăm din loc în loc, 12 ne(T) ostenim şi lucrăm cu mâinile noastre; când suntem ocărâţi(U), binecuvântăm; când suntem prigoniţi, răbdăm; 13 când suntem vorbiţi de rău, ne rugăm. Până în ziua de azi am ajuns ca(V) gunoiul lumii acesteia, ca lepădătura tuturor. 14 Nu vă scriu aceste lucruri ca să vă fac ruşine, ci ca să vă sfătuiesc ca(W) pe nişte copii preaiubiţi ai mei. 15 Căci chiar dacă aţi avea zece mii de învăţători în(X) Hristos, totuşi n-aveţi mai mulţi părinţi, pentru că eu v-am născut în Hristos Isus, prin Evanghelie. 16 De aceea vă rog să călcaţi pe urmele(Y) mele. 17 Pentru aceasta v-am trimis pe Timotei(Z), care(AA) este copilul meu preaiubit şi credincios în Domnul. El vă va aduce aminte(AB) de felul meu de purtare în Hristos şi de felul cum învăţ(AC) eu pe oameni pretutindeni în(AD) toate bisericile.

Împărăţia lui Dumnezeu

18 Unii(AE) s-au îngâmfat şi şi-au închipuit că n-am să mai vin la voi. 19 Dar(AF), dacă va voi Domnul(AG), voi veni în curând la voi şi atunci voi vedea nu vorbele, ci puterea celor ce s-au îngâmfat. 20 Căci Împărăţia(AH) lui Dumnezeu nu stă în vorbe, ci în putere. 21 Ce voiţi? Să vin la voi cu(AI) nuiaua sau cu dragoste şi cu duhul blândeţii?

Apostolii lui Cristos

Aşadar, oamenii ar trebui să ne vadă ca pe nişte slujitori ai lui Cristos, ca pe nişte administratori ai tainelor lui Dumnezeu. În rest, ce se cere de la administratori este ca fiecare să fie găsit credincios. Cât despre mine, puţin îmi pasă că aş fi judecat de voi sau de vreun tribunal omenesc; ba încă nici eu însumi nu mă mai judec. Căci n-am nimic să-mi reproşez; totuşi nu prin aceasta sunt îndreptăţit. Cel Ce mă judecă este Domnul. De aceea, nu judecaţi nimic înainte de timpul potrivit, înainte să vină Domnul, Care va lumina lucrurile ascunse în întuneric şi va descoperi planurile inimilor. Atunci fiecare îşi va primi lauda de la Dumnezeu.

Fraţilor, am aplicat toate acestea mie şi lui Apolos, de dragul vostru, pentru ca, prin noi, să învăţaţi ce înseamnă „nimic dincolo de ceea ce este scris“ şi astfel nici unul dintre voi să nu se mândrească cu cineva împotriva altcuiva. Căci cine te face diferit? Ce lucru ai, pe care să nu-l fi primit? Iar dacă l-ai primit, de ce te lauzi, ca şi cum nu l-ai fi primit? Sunteţi deja sătui! V-aţi îmbogăţit deja! Aţi început să domniţi fără noi! Şi măcar de aţi domni, ca să domnim şi noi împreună cu voi! Căci parcă Dumnezeu a făcut din noi, apostolii, oamenii cei mai de pe urmă, nişte condamnaţi la moarte, un spectacol pentru lume, pentru îngeri şi pentru oameni. 10 Noi suntem „nebuni“ de dragul lui Cristos, iar voi sunteţi înţelepţi în Cristos; noi suntem slabi, iar voi sunteţi puternici; voi sunteţi onoraţi, iar noi suntem dezonoraţi. 11 Până acum suntem flămânzi şi însetaţi, suntem în zdrenţe, suntem bătuţi şi fără casă 12 şi trudim lucrând cu mâinile noastre. Când suntem blestemaţi, binecuvântăm; când suntem persecutaţi, îndurăm; 13 când suntem defăimaţi, încurajăm. Am ajuns până în ziua de azi ca gunoiul acestei lumi, mizeria tuturor.

14 Nu vă scriu acestea ca să vă fac de ruşine, ci ca să vă sfătuiesc ca pe nişte copii preaiubiţi ai mei. 15 Chiar dacă aţi avea zece mii de călăuze în Cristos, totuşi nu aveţi mai mulţi părinţi, pentru că eu v-am născut în Cristos Isus, prin Evanghelie. 16 Vă îndemn deci, fiţi imitatorii mei! 17 De aceea vi l-am trimis pe Timotei, copilul meu preaiubit şi credincios în Domnul; el vă va reaminti căile mele în Cristos Isus, aşa cum le învăţ eu în toate bisericile. 18 Unii dintre voi au devenit aroganţi, ca şi cum n-aş veni la voi. 19 Însă, dacă Domnul va vrea, voi veni curând, şi atunci voi vedea nu cuvintele, ci puterea celor ce au devenit aroganţi. 20 Căci Împărăţia lui Dumnezeu[a] nu stă în cuvinte, ci în putere. 21 Ce vreţi? Să vin la voi cu nuiaua sau cu dragoste şi cu duhul blândeţii?

Footnotes

  1. 1 Corintieni 4:20 Împărăţia lui Dumnezeu reprezintă domnia lui Dumnezeu, fiind în acelaşi timp o realitate prezentă şi o nădejde în viitor; peste tot în carte