Sfat împotriva lui Isus

22 Praznicul Azimilor, numit Paştele, se^(A) apropia. ² Preoţii cei mai de seamă şi cărturarii căutau^(B) un mijloc cum să omoare pe Isus; căci se temeau de norod. ³ Dar^(C) Satana a intrat în Iuda, zis şi Iscarioteanul, care era din numărul celor doisprezece. ⁴ Iuda s-a dus să se înţeleagă cu preoţii cei mai de seamă şi cu căpeteniile străjerilor Templului cum să-L dea în mâinile lor. ⁵ Ei s-au bucurat şi au căzut^(D) la învoială să-i dea bani. ⁶ După ce le-a făgăduit că li-L va da în mâini, Iuda căuta un prilej nimerit să dea pe Isus în mâinile lor, fără ştirea norodului.

Prăznuirea Paştelor

⁷ Ziua^(E) Praznicului Azimilor, în care trebuiau jertfite Paştele, a venit. ⁸ Şi Isus a trimis pe Petru şi pe Ioan şi le-a zis: „Duceţi-vă de pregătiţi-ne Paştele, ca să mâncăm”. ⁹ „Unde voieşti să pregătim?” L-au întrebat ei. ¹⁰ El le-a răspuns: „Iată, când veţi intra în cetate, vă va ieşi înainte un om, ducând un urcior cu apă; mergeţi după el în casa în care va intra ¹¹ şi spuneţi stăpânului casei: ‘Învăţătorul îţi zice: «Unde este odaia pentru oaspeţi, în care să mănânc Paştele cu ucenicii Mei?»’ ¹² Şi are să vă arate o odaie mare de sus, aşternută gata: acolo să pregătiţi Paştele.” ¹³ Ei au plecat şi au găsit aşa cum le spusese El. Şi au pregătit Paştele. ¹⁴ Când^(F) a sosit ceasul, Isus a şezut la masă cu cei doisprezece apostoli. ¹⁵ El le-a zis: „Am dorit mult să mănânc Paştele acestea cu voi înainte de patima Mea; ¹⁶ căci vă spun că, de acum încolo, nu le voi mai mânca până^(G) la împlinirea lor în Împărăţia lui Dumnezeu.” ¹⁷ Şi a luat un pahar, a mulţumit lui Dumnezeu şi a zis: „Luaţi paharul acesta şi împărţiţi-l între voi, ¹⁸ pentru că vă spun^(H) că nu voi mai bea de acum încolo din rodul viţei, până când va veni Împărăţia lui Dumnezeu.” ¹⁹ Apoi^(I), a luat pâine şi, după ce a mulţumit lui Dumnezeu, a frânt-o şi le-a dat-o zicând: „Acesta este trupul Meu, care se dă pentru voi; să faceţi lucrul acesta^(J) spre pomenirea Mea”. ²⁰ Tot astfel, după ce au mâncat, a luat paharul şi li l-a dat, zicând: „Acest^(K) pahar este legământul cel nou, făcut în sângele Meu, care se varsă pentru voi”.

Descoperirea vânzătorului

²¹ „Dar^(L) iată că mâna vânzătorului Meu este cu Mine la masa aceasta. ²² Negreşit^(M), Fiul omului Se duce după cum^(N) este rânduit. Dar vai de omul acela prin care este vândut El!” ²³ Şi^(O) au început să se întrebe unii pe alţii cine din ei să fie acela care va face lucrul acesta.

Care este cel mai mare?

²⁴ Între apostoli s-a^(P) iscat şi o ceartă, ca să ştie care din ei avea să fie socotit ca cel mai mare? ²⁵ Isus le-a^(Q) zis: „Împăraţii neamurilor domnesc peste ele şi, celor ce le stăpânesc, li se dă numele de binefăcători. ²⁶ Voi^(R) să nu fiţi aşa. Ci^(S) cel mai mare dintre voi să fie ca cel mai mic şi cel ce cârmuieşte, ca cel ce slujeşte. ²⁷ Căci^(T) care este mai mare: cine stă la masă sau cine slujeşte la masă? Nu cine stă la masă? Şi Eu^(U) totuşi sunt în mijlocul vostru ca cel ce slujeşte la masă. ²⁸ Voi sunteţi aceia care aţi rămas necontenit cu Mine în încercările^(V) Mele. ²⁹ De aceea vă^(W) pregătesc Împărăţia, după cum Tatăl Meu Mi-a pregătit-o Mie, ³⁰ ca^(X) să mâncaţi şi să beţi la masa Mea în Împărăţia Mea, şi să^(Y) şedeţi pe scaune de domnie, ca să judecaţi pe cele douăsprezece seminţii ale lui Israel.”

Înştiinţarea lui Petru

³¹ Domnul a zis: „Simone, Simone, Satana^(Z) v-a cerut să vă cearnă^(AA) ca grâul. ³² Dar Eu^(AB) M-am rugat pentru tine, ca să nu se piardă credinţa ta şi, după ce te^(AC) vei întoarce la Dumnezeu, să întăreşti pe fraţii tăi.” ³³ „Doamne”, I-a zis Petru, „cu Tine sunt gata să merg chiar şi în temniţă şi la moarte”. ³⁴ Şi^(AD) Isus i-a zis: „Petre, îţi spun că nu va cânta astăzi cocoşul, până te vei lepăda de trei ori că nu Mă cunoşti”. ³⁵ Apoi^(AE), le-a mai zis: „Când v-am trimis fără pungă, fără traistă şi fără încălţăminte, aţi dus voi lipsă de ceva?” „De nimic”, I-au răspuns ei. ³⁶ Şi El le-a zis: „Acum, dimpotrivă, cine are o pungă s-o ia; cine are o traistă de asemenea s-o ia şi cine n-are sabie să-şi vândă haina şi să-şi cumpere o sabie. ³⁷ Căci vă spun că trebuie să se împlinească cu Mine aceste cuvinte scrise: ‘El^(AF) a fost pus în numărul celor fărădelege’. Şi lucrurile privitoare la Mine sunt gata să se împlinească.” ³⁸ „Doamne”, I-au zis ei, „iată aici două săbii”. Şi El le-a zis: „Destul!”

Ghetsimani

³⁹ După ce^(AG) a ieşit afară, S-a^(AH) dus, ca de obicei, în Muntele Măslinilor. Ucenicii Lui au mers după El. ⁴⁰ Când^(AI) a ajuns la locul acela, le-a zis: „Rugaţi-vă, ca să nu cădeţi în ispită”. ⁴¹ Apoi^(AJ), S-a depărtat de ei ca la o aruncătură de piatră, a îngenuncheat şi a început să Se roage, ⁴² zicând: „Tată, dacă voieşti, depărtează paharul acesta de la Mine! Totuşi facă-se nu^(AK) voia Mea, ci a Ta.” ⁴³ Atunci I s-a arătat un înger^(AL) din cer, ca să-L întărească. ⁴⁴ A^(AM) ajuns într-un chin ca de moarte şi a început să Se roage şi mai fierbinte; şi sudoarea I se făcuse ca nişte picături mari de sânge, care cădeau pe pământ. ⁴⁵ După ce S-a rugat, S-a sculat şi a venit la ucenici; i-a găsit adormiţi de întristare ⁴⁶ şi le-a zis: „Pentru ce dormiţi? Sculaţi-vă şi rugaţi-vă^(AN), ca să nu cădeţi în ispită.”

Prinderea lui Isus

⁴⁷ Pe când grăia El încă, iată^(AO) că a venit o gloată. Şi cel ce se chema Iuda, unul din cei doisprezece, mergea în fruntea lor. El s-a apropiat de Isus, ca să-L sărute. ⁴⁸ Şi Isus i-a zis: „Iudo, cu o sărutare vinzi tu pe Fiul omului?” ⁴⁹ Cei ce erau cu Isus au văzut ce avea să se întâmple şi au zis: „Doamne, să lovim cu sabia?” ⁵⁰ Şi unul^(AP) din ei a lovit pe robul marelui preot şi i-a tăiat urechea dreaptă. ⁵¹ Dar Isus a luat cuvântul şi a zis: „Lăsaţi-i! Până aici!”Şi S-a atins de urechea omului aceluia şi l-a vindecat. ⁵² Isus^(AQ) a zis apoi preoţilor celor mai de seamă, căpeteniilor străjerilor Templului şi bătrânilor, care veniseră împotriva Lui: „Aţi ieşit după Mine ca după un tâlhar, cu săbii şi cu ciomege? ⁵³ În toate zilele eram cu voi în Templu, şi n-aţi pus mâna pe Mine. Dar^(AR) acesta este ceasul vostru şi puterea întunericului.”

Tăgăduirea lui Petru

⁵⁴ După ce^(AS) au pus mâna pe Isus, L-au dus şi L-au băgat în casa marelui preot. Petru mergea^(AT) după El de departe. ⁵⁵ Au^(AU) aprins un foc în mijlocul curţii şi au şezut jos. Petru s-a aşezat şi el printre ei. ⁵⁶ O slujnică l-a văzut cum şedea la para focului, s-a uitat ţintă la el şi a zis: „Şi omul acesta era cu El.” ⁵⁷ Dar Petru s-a lepădat şi a zis: „Femeie, nu-L cunosc”. ⁵⁸ Peste^(AV) puţin, l-a văzut un altul şi a zis: „Şi tu eşti unul din oamenii aceia”. Iar Petru a zis: „Omule, nu sunt dintre ei”. ⁵⁹ Cam^(AW) după un ceas, un altul întărea acelaşi lucru şi zicea: „Nu mai încape îndoială că şi omul acesta era cu El, căci este galileean.” ⁶⁰ Petru a răspuns: „Omule, nu ştiu ce zici”. Chiar în clipa aceea, pe când vorbea el încă, a cântat cocoşul. ⁶¹ Domnul S-a întors şi S-a uitat ţintă la Petru. Şi^(AX) Petru şi-a adus aminte de vorba pe care i-o spusese Domnul: „Înainte^(AY) ca să cânte cocoşul, te vei lepăda de Mine de trei ori”. ⁶² Şi a ieşit afară şi a plâns cu amar.

Isus înaintea Sinedriului. Osândirea

⁶³ Oamenii^(AZ) care păzeau pe Isus Îl batjocoreau şi-L băteau. ⁶⁴ L-au legat la ochi, Îl loveau peste faţă şi-L întrebau, zicând: „Proroceşte, cine Te-a lovit?” ⁶⁵ Şi rosteau împotriva Lui multe alte batjocuri. ⁶⁶ Când^(BA) s-a făcut ziuă, bătrânii norodului, preoţii cei mai de seamă şi cărturarii s-au^(BB) adunat împreună şi au adus pe Isus în Soborul lor. Ei I-au zis: ⁶⁷ „Dacă^(BC) eşti Tu Hristosul, spune-ne!” Isus le-a răspuns: „Dacă vă voi spune, nu veţi crede ⁶⁸ şi dacă vă voi întreba, nu-Mi veţi răspunde, nici nu-Mi veţi da drumul. ⁶⁹ De acum^(BD) încolo, Fiul omului va şedea la dreapta puterii lui Dumnezeu.” ⁷⁰ Toţi au zis: „Eşti Tu dar Fiul lui Dumnezeu?” Şi El le-a răspuns: „Aşa cum o spuneţi^(BE); da, sunt”. ⁷¹ Atunci^(BF), ei au zis: „Ce nevoie mai avem de mărturie? Noi înşine am auzit-o din gura Lui.”