Revised Common Lectionary (Semicontinuous)
Psalmul 122
Un cântec de pelerinaj. Al lui David.
1 Mă bucur când mi se spune:
„Să mergem la Casa Domnului!“
2 Picioarele ni se opresc
la porţile tale, Ierusalime.
3 Ierusalimul este zidit ca o cetate
ce-şi adună poporul în unitate[a].
4 Acolo vin seminţiile,
seminţiile Domnului,
ca să laude Numele Domnului,
aşa cum s-a hotărât pentru Israel,
5 căci acolo sunt aşezate tronurile de judecată,
tronurile Casei lui David.
6 Rugaţi-vă pentru pacea Ierusalimului!
„Fie ca cei ce te iubesc să prospere[b]!
7 Pacea să fie între zidurile tale
şi liniştea – în palatele tale.“
8 Din pricina fraţilor mei şi a prietenilor mei,
îţi urez: „Pacea fie în tine!“
9 Din pricina Casei Domnului, Dumnezeul nostru,
îţi doresc: „Bine să-ţi fie!“
15 Acum, Stăpâne, Dumnezeul nostru, Tu, Care l-ai scos pe poporul Tău din ţara Egiptului cu braţul Tău cel puternic şi Care Ţi-ai făcut un Nume, aşa cum este şi astăzi, noi am păcătuit şi am fost răi. 16 Stăpâne, potrivit cu toate lucrările Tale înfăptuite cu dreptate, îndepărtează-Ţi, Te rog, mânia şi furia de la cetatea Ta, Ierusalimul, de la muntele Tău cel sfânt, căci, din pricina păcatelor şi fărădelegilor strămoşilor noştri, a ajuns Ierusalimul şi poporul Tău de ruşinea tuturor celor ce ne înconjoară!
17 Acum dar, Dumnezeul nostru, ascultă rugăciunea robului Tău şi cererile lui şi, de dragul Tău, Stăpâne, fă să lumineze faţa Ta peste Lăcaşul Tău devastat! 18 Pleacă-Ţi urechea, Dumnezeule, şi ascultă! Deschide-Ţi ochii şi priveşte la ruinele noastre şi la cetatea peste care este chemat Numele Tău! Căci nu datorită faptelor noastre drepte aducem cererile noastre înaintea Ta, ci pentru îndurările Tale cele mari. 19 Ascultă, Stăpâne! Iartă, Stăpâne! Ia aminte, Stăpâne! Lucrează şi nu întârzia, de dragul Tău, Dumnezeul meu! Căci Numele Tău este chemat peste cetatea Ta şi peste poporul Tău!“
Supuneţi-vă lui Dumnezeu!
4 De unde vin conflictele şi luptele între voi? Nu din acestea[a], din dorinţele voastre care se luptă în mădularele voastre? 2 Voi doriţi, dar nu aveţi; ucideţi şi râvniţi, dar nu puteţi obţine; vă certaţi şi vă luptaţi, dar nu aveţi, pentru că nu cereţi. 3 Sau cereţi, dar nu primiţi, pentru că cereţi ce este rău, ca să risipiţi în plăcerile voastre. 4 Adulteri ce sunteţi! Nu ştiţi că prietenia cu lumea înseamnă duşmănie faţă de Dumnezeu? Aşa că oricine vrea să fie prieten cu lumea se face duşman al lui Dumnezeu. 5 Sau vi se pare că degeaba spune Scriptura: „Dumnezeu tânjeşte cu gelozie după duhul[b] pe care l-a pus să locuiască în noi.“[c]? 6 Însă El dă un har şi mai mare. De aceea Scriptura spune:
„Dumnezeu este împotriva celor mândri,
dar celor smeriţi El le dă har.“[d]
7 Supuneţi-vă deci lui Dumnezeu! Împotriviţi-vă diavolului[e], şi el va fugi de la voi. 8 Apropiaţi-vă de Dumnezeu, şi El Se va apropia de voi! Curăţiţi-vă mâinile, păcătoşilor! Curăţiţi-vă inimile, oameni cu două feluri de gândire! 9 Întristaţi-vă, tânguiţi-vă şi plângeţi! Râsul vostru să se transforme în jale, iar bucuria în întristare! 10 Smeriţi-vă înaintea Domnului, iar El vă va înălţa!
Nouă Traducere În Limba Română (Holy Bible, New Romanian Translation) Copyright © 2006 by Biblica, Inc.® Used by permission. All rights reserved worldwide.